De pe 1 octombrie a intrat în vigoare pensia minimă majorată la 2 mii de lei pe lună pentru stagiul complet de cotizare. Deputatul PAS, Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare pentru protecția socială, sănătate și familie, a precizat într-un interviu cu Europa Liberă că la baza deciziei stă principiul că toți cei care au un stagiu complet de cotizare trebuie să aibă o pensie, cel puțin, la nivelul minimumului de existență. Aceasta este regula pe care noua guvernare vrea s-o pună la baza sistemului de pensii. În condițiile Republicii Moldova, 75 la sută din toți vârstnicii sunt sub acest plafon. Despre sărăcie și bunăstare vorbim la acest sfârșit de săptămână.
Noua guvernare de la Chișinău promite să acorde o atenție sporită problemelor legate de bunăstarea societății, de raportul egalitate/inegalitate socială. Aflată într-o vizită de lucru în raionul Ialoveni, șefa statului, Maia Sandu, spunea că ea crede cu fermitate că Republica Moldova poate să iasă din sărăcie, dacă vor fi mai multe afaceri prospere, forță de muncă adaptată la cerințele pieței și o agricultură competitivă. „Chiar dacă nu vor fi rezolvate toate problemele peste noapte, o abordare serioasă și corectitudine maximă neapărat vor aduce rezultatele atât de așteptate de cetățeni”, spunea Mai Sandu. Europa Liberă a poposit cu microfonul la piața din raionul Leova, unde a discutat cu localnicii despre viața cotidiană.
– „Cum se trăiește? Asta-i catastrofă, cum se trăiește! Îmi pun întrebarea și eu cum rezistă lumea aici, fiindcă prețurile îs ca în Germania, eu numai am venit de acolo și îs fix așa prețuri, dar salariile de acolo și salariile de aici diferă foarte mult. Și fiecare și-ar vrea o viață mai bună - cine nu vrea? -, fiindcă nimeni nu pleacă de zile bune din țară.”
Europa Liberă: De câți ani sunteți plecată?
– „Nu-s de mult timp, de un an de zile am plecat, fiindcă am fost aici, am fost nevoită să stau cu mama, dar soțul și feciorul îs plecați de mult.”
Europa Liberă: Și câți ani i-ar trebui Moldovei să ajungă standardele celea din Germania?
– „Este foarte mult timp până atunci...”
Europa Liberă: Ce trebuie să se schimbe, în primul rând?
– „Noi trebuie să ne schimbăm, noi! Să fim alții, să fim energici. Dacă în Germania, că sunt recent întoarsă de acolo, tot acei plecați se comportă ca și aici, aruncă gunoiul pe unde năpădesc și fac murdărie, nemții, ieșind la plimbare, se echipează și strâng gunoiul după ai noștri care sunt plecați acolo. Și ei se mobilizează, se organizează, făcând plimbări în aer liber, totodată, fac și curat, dar nu ca la noi, în fiecare râu, sub fiecare gard e aruncat gunoiul, de aceea eu socot că oricare...”
Europa Liberă: Mentalitatea e de vină?
– „Da, fiindcă atunci când copilul meu avea șase ani și am plecat tot în Germania în vizită, el prima dată a spus: „Vai, mamă, ce-i curat aici, nici un bețișor nu am să mă joc”. Și întorcându-ne înapoi, umblând prin piață a început să strângă toate hârtiile de bomboane și chiar cine mă vedea îmi spunea în limba rusă: «результат правильного воспитания» (iată rezultatul educației corecte), dar nu a trecut mult timp și s-a adaptat la condițiile de aici. Dacă vedea, aducea la început hârtiile acasă, știa că gunoiul acasă trebuie să fie, în locuri specializate. Așa că la noi, oricare prezident – fie Maia Sandu, fie Dodon, fie Voronin, fie cine-o fi –, dacă noi nu o să ne schimbăm și nu o să facem nimic, totul va fi egal cu zero.”
Europa Liberă: Acum cei de la putere insistă pe nevoia promovării reformelor, cetățenii sunt gata să accepte, să zic așa, și o perioadă mai complicată de viață ca să fie implementate aceste reforme?
– „Nu cred că sunt gata, fiindcă e puțin timp de când s-a schimbat puterea și deja toți vor, nu știu ce vor, mult, foarte mult vor, dar tot asta nu se face în scurt timp.”
Europa Liberă: Și ei vor ca cineva să facă?
– „Cineva, dar eu zic că noi trebuie să facem, nu altcineva.”
Europa Liberă: Și peste 10 ani, peste 20 de ani, în 2031, în 2051 cum vedeți țara, cum ați vrea să fie Republica Moldova?
– „Tot așa. Eu aș vrea să fie bine, mult mai bine, dar nu cred mari schimbări să fie, fiindcă mulți pleacă, cei care se întorc au ideile bune, dar nu sunt susținuți, sunt foarte multe probleme și birocrația e mare.”
Europa Liberă: Credeți că o parte din cei plecați vor reveni acasă, în Moldova?
– „Chiar eu sunt dintre acelea care mă gândesc să mă întorc înapoi, fiindcă nicăieri nu-i mai bine ca la tine în țară, dar sunt unele probleme, văzând prețurile, văzând salariile, te face să te duci și să suporți greutățile de acolo decât cele de aici de pe loc.”
Europa Liberă: Și locul Moldovei unde îl vedeți?
– „Ar fi bine ca ea singură pentru ea să fie.”
Europa Liberă: Dar de unul singur credeți că e capabil statul să meargă înainte?
– „Da! De ce nu? Ar putea, cu ajutorul poate și cuiva, dar și mult de noi depinde, dacă un om lucrează pe câmp și sădește toate acestea, de ce statul nu ar organiza, nu știu cum în limba română, rînok sbîta...
Europa Liberă: ...piață de desfacere...
– „Da, piață de desfacere, ca să îl ajute cui să le realizeze, să nu stea să se roage: „Cumpără, te rog, popușoiul acesta sau cartoful acesta”, fiindcă omul a muncit, a strâns și nu are unde realiza. De aceea zic, mult am face, noi și statul, dar să așteptăm să vină cineva să ne facă, asta nu.”
– „Noi muncim la pământ, dar pentru ce muncim? Nici un folos, nimic! Ce bani avem noi, 3.000 de lei pe lună? Dar ce fac eu cu 3.000 de lei pe lună, vin la piață și în zece minute 3.000 de lei s-au dus. Bun, noi cheltuim, cât băgăm în pământ – atâta scoatem, nici un folos nimic nu-i, numai cu munca rămânem. Eu mă gândesc să lepăd tot și să plec după hotare, că eu lucrez aici un an de zile pentru 1.000 de euro, dar de mă duc după hotare, fac într-o lună de zile banul acesta, dar eu aici lucrez...”
Europa Liberă: Dar ați fost după hotare?
– „Da, am fost, și e tare bine, dar e drept că muncesc...”
Europa Liberă: Unde ați fost?
– „În Olanda, la teplițî (sere). Și știu că muncesc, dar știu că am un ban grămadă, dar eu aici pe care-l bag, pe acela și-l scot. Și gata! Tot pe loc trăiesc, nu pot să mă îmbogățesc, nu pot să cumpăr o mobilă, nu pot să cumpăr ceva nou în casă.”
Europa Liberă: Cați ani i-ar trebui Moldovei să ajungă la traiul din Olanda?
– „Aici tare repede se poate de făcut, dar n-are cine să organizeze, ei numai în folosul lor acolo în Chișinău fac tot în parlament, dar restul în folosul...”
Europa Liberă: Dar cetățenii îs uniți, știu ce vor?
– „Cetățenii, ce să vă spun? Ei toți pleacă de aici, că aici nu-i niciun venit. De ce cineva care șade cu fundul pe scaun are zarplată (leafă) bună, dar eu muncesc la pământ, eu n-am nicio copeică, nimic? Degeaba, eu muncesc degeaba la pământ. De ce cineva șade cu fundul pe scaun și are 15.000 de lei, dar eu lucrez la pământ și am 250 de lei pe zi? I to (și încă) dacă este de lucru, dar de lucru noi nu avem, n-avem de lucru, iaca la sate, satele îs moarte, toate satele îs moarte. De când muncesc la pământ – niciun folos, nimic, tot așa stau, iaca am 15 ani de zile de când muncesc la pământ, tot umblu cu haina asta de 15 ani, cum a fost – așa și trăiesc, nu mă pot îmbogăți deloc. Eu nu vreau să mă îmbogățesc, dar vreau să mănânc ceva bun, eu mă scol dimineață și nu mănânc, tocmai seara când vin acasă atunci mănânc și gata. E greu, e rău, e rău de tot! Iaca, vezi, omul vinde marfa lui cu un leu, degeaba, el o dă degeaba, o sămânță costă doi lei, dar el vinde kilogramul cu un leu, unde-i venitul acesta al lui? Nu-i niciun venit.”
Europa Liberă: Și acum cu ce vă ocupați?
– „Acum am mântuit marfa și iaca stau și mă gândesc ce să fac mai departe, încotro s-o iau, că aici nu-i rost, aici în Moldova de stat, toți pleacă și o să plece, și o să rămână Moldova un nimic.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Leova, și întrebăm cetățenii pe ce drum se îndreaptă țara. Încotro, Moldova?
– „La râpă, de-atâta că nu este nici o lege, nici o conducere, nimic, absolut nimic, numai bătaie de joc de norod.”
Europa Liberă: Și cum se schimbă situația?
– „Nu știu dacă o să se schimbe, nu știu dacă și se va schimba, nu știm, cu conducerea pe care o avem nu știm dacă se va schimba.”
Europa Liberă: Dar de unde ar trebui să înceapă schimbarea?
– „De la cei de sus, toți care-s greșiți – dați afară, aduși oameni noi, de înlocuit, poate și mai tineri, poate cei bătrâni trebuie să șadă de-acum acasă, să petreacă vârsta lor, bătrânețea acasă, nu în rând cu cei tineri, să dea voie să lucreze tinerii mai competenți, mai deștepți. Și poftim!”
Europa Liberă: Acum se discută mult despre nevoia promovării reformelor. Dvs., cetățenii simpli, ce reforme așteptați să fie înfăptuite?
– „Nu mă gândesc nici la o reformă, că știu bine că nu o să fie nimic.”
Europa Liberă: În cultură, în educație, în sănătate?...
– „În sănătate, de sănătate eu, de exemplu, pot să vă spun, chiar ieri am venit de la spital și sunt mulțumită de medicii unde eu am stat în spital, eu sunt mulțumită.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am venit în ospeție la Leova și întrebăm cetățenii: cum descrieți situația azi în țară, cum o definiți?
– „Situația e placebnaia (de plâns), e jalnică, trebuie schimbări să se facă, uitați-vă, s-au mărit prețurile, de-atâta și copiii se retrag în țări străine, acolo muncesc din greu, dar primesc un ban. Iată, spre exemplu, în Italia avem feciorul, avem fiică în Italia...”
Europa Liberă: Vor reveni acasă?
– „Nu, nu se trag, ei vor să ne ia acolo la dânșii, dar...”
Europa Liberă: Și dvs.?
– „Dar noi suntem în vârstă și ne-am deprins aici, măcar că sunt greutăți. Avem patru nepoți și trei strănepoți.”
Europa Liberă: Să vă fie sănătoși!
– „Mulțumim!”
Europa Liberă: Și ce schimbări așteptați, în primul rând, azi?
– „În justiție și în educație trebuie mai mare atenție. A promis Maia că o să mărească pensiile, iaca o să vedem luna asta când primim lefurile. Îi corupție și nedreptate, s-au deprins numai să fure la drept vorbind.”
Europa Liberă: Și ce a făcut justiția, dacă s-a furat atât de mult?
– „N-a făcut nimic justiția, procurorul e în legătură cu Vladimir Nicolaevici și cu dl Bidon, nici nu știu de ce îl mai pun în rând cu Maia Sandu. Nu merită, nu merită! Dorim numai bine, o frumusețe și o prosperare pentru Moldova noastră, mai mare încredere astăzi în Maia Sandu și în echipa ei, dar e greu de dezrădăcinat corupția, e foarte greu, trebuie mult de luptat, de la opincă până la vlădică și invers.”
Europa Liberă: Și Moldova peste cinci ani se va deosebi mult de Moldova din 2021?
– „Se va deosebi, vor fi schimbări, se va deosebi desigur că și asta așteaptă norodul, dar să punem umărul toți.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la sudul Moldovei, la Leova, și întrebăm cetățenii: cum văd ziua de mâine, ce trebuie de schimbat în țară ca lumea să nu vorbească despre necazuri?
– „Toți fură bani, dar la noi din Europa au venit vagoane de euro, păi, noi trăiam pe pământul acesta, trăiam bine toți, dar n-ai cu cine, du-te în Chișinău și să vezi, cresc casele ca ciupercile și se întreabă de unde bani. Că i-a dat mă-sa, că i-a dat tat-su... Dar de unde să aibă moșneagul cela așa bani?”
Europa Liberă: Cum a înflorit această corupție în Republica Moldova, doar a fost justiție, mai este procuratură?
– „Păi, iaca și procurorii toți îs corupți, și justiția, și procurorii toți îs corupți, toți iau vzeatkă (mită).”
Europa Liberă: De la cine, nu tot de la cel necăjit?
– „Păi da, tot de la acesta, îl lasă fără chiloți, de la țăran ia, de la pătura de jos.”
Europa Liberă: Și ce-i de făcut?
– „Ce-i de făcut? Toți dați jos și de pus oameni de aceștia... Ce la Leova nu sunt oameni deștepți? Sunt, sunt băieți, dar îs toți duși. Nu vedeți că au rămas moșnegii în Moldova? Dar ei vor să trăim bine, dar cum, cu ce să plătești naloguri (impozite), ceea-ceea, n-ai cu cine plăti, că-s toți la pensie, 600 de mii și ceva de oameni îs la pensie, iaca care-i treaba.”
Europa Liberă: Ce speranțe aveți Dvs. și de cine legați speranțe?
– „Speranțe să vină tot tineretul înapoi, să plătească naloguri și atunci o să fie tot bine, sunt băieți învățați, care au terminat școli, uite cum românii, cât le dă lor la agricultură, dar nouă nu ne dau nimic, când îi spui ca și când îi dai... Pe noi ne îngroapă.”
Europa Liberă: Sunteți agricultor?
– „Da. Avem răsărită, popușoi am, orz am, anul trecut am luat udobrenia (îngrășăminte) cu 5.800, acum e 18.000. Unde s-a mai văzut asta? 18.000, 16.000 de lei, ei, dar motorina din zi în zi se scumpește, ia uite...”
Europa Liberă: Vă descurajează asta?
– „D-apoi cum dar? Dam cardul, m-am zapravlit (alimentat cu benzină) cu bus-ul azi-dimineață, numai pe zece, anume fac să smulgă din oameni bani.”
Europa Liberă: Cum se scapă de sărăcie?
– „Toți las’ să vină înapoi, să se apuce toți de treabă, dar toți se duc în Europa, câte 200-300 pe zi se duc de tineret din țară.”
Europa Liberă: Și cine va decide viitorul Moldovei, cine îl decide?
– „Tot tineretul, cred că nu o să-l decid eu.”
Europa Liberă: Dar dacă ei pleacă?
– „Dar noi matincă suntem vânduți.”
Europa Liberă: Cui?
– „Eu de unde știu cui?...”
Europa Liberă: Dvs. vreți mai aproape de Europa sau de Rusia?
– „Europa, cu Europa vreau, nu cu Rusia, Rusia îs tot niște bandiți.”
Europa Liberă: Dar Dvs. reforme așteptați și credeți că reformele mai pot da rezultate?
– „Pot ele da, dar să vină toți de acolo și să înceapă a plăti impozite și să pună mâna pe hățuri, atunci o să fie treabă. Dar așa ce? Putregai a luat toate pământurile cu Voronin, eu să ridic glasul – deodată mă calcă pe gât, mă închide și îs bătut, și n-avem treabă. Ei...”
Europa Liberă: Cei care au luat puterea vor să facă reformă în justiție. Dvs. ce spuneți despre activitatea procurorului general, vă mulțumește?
– „Nu, pentru că le-a dat drumul la care erau corupți și lui Platon i-a dat. Platon câți ani are? Tatăl meu iaca mă duc să-i fac pomană de un an de zile și o bicicletă nu și-a cumpărat tata, și a murit la 86 de ani, o bicicletă nu și-a cumpărat în viața lui, dar Platon are milioane de euro și s-a dus în străinătate. Ce să mai vorbim de Plahotniuc, de Șor? Tu stai în Israel și conduci în Moldova? Eu așa înțeleg, dacă tu nu ești corupt – vii, măi omule, de față, eu nu-s corupt, n-am nimic cu legea, atunci se face treabă, dar el șade în Israel și rukovodește (conduce), dar să facă dreptate - Plahotniuc la închisoare, Șor la închisoare. Când a venit Șor, când i-a spus lui Dodon: „Cunoști sumka (geanta) asta, de câte ori a fost plină?” Păi, unde s-a mai văzut? Dodon are și în Rusia, și fratele său, și tu te chinui aici (...) pe uscat și vrei tu să faci avere.”
Europa Liberă: Ce le spuneți celor din parlament, din guvern?
– „Să se apuce de treabă! Să fiu eu, le-aș da câte 2.000 de lei la parlamentari, ca la pensionari, să vadă, nu că el să aibă 17.000, dar ian să-i dai 2.000 de lei...”
Europa Liberă: Dvs. cât câștigați?
– „Iaca, dacă vând producție – merg mai departe, dacă nu – n-am nimic.”
Europa Liberă: Și cum vă descurcați?
– „Iaca așa mă descurc, cu ouă, cu făină, cu grâu...”
Europa Liberă: Câte ore are ziua de muncă?
– „Poate să fie și 9, și 12, și 16, și 18 ceasuri.”
Europa Liberă: Moldoveanul e muncitor sau s-a dezvățat a munci?
– „Tineretul – da, s-a dezvățat, îi drept, dar oamenii bătrâni toți muncesc, țin găini, țin păsări, țin porci, dar aceștia la telefon se joacă.”
Europa Liberă: Vă las pesimist sau optimist?
– „Optimist îs eu întotdeauna, că o să mergem înainte, dar Dumnezeu știe, numai Dumnezeu, iaca care-i treaba.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Leova, și întrebăm cetățenii ce așteptări au de la cei care guvernează. Ce reforme vreți să fie promovate?
– „Ce așteptăm? În primul rând, legea în capul mesei să o pună, trebuie să avem răbdare un pic, criticile îs multe, îs foarte multe...”
Europa Liberă: Și nemulțumiri, și dezamăgiri...
– „Și nemulțumiri îs foarte multe, chiar exagerat de multe, și să avem un pic de răbdare, justiția să o curețe.”
Europa Liberă: Și ca Moldova să nu bată pasul pe loc, așteptările sunt doar de la cei care guvernează sau se implică și cetățenii?
– „Și cetățenii neapărat, trebuie să ne schimbăm noi, de la noi dacă începem, schimbarea ajunge și sus. O să facă cei de sus și guvernarea nouă. Și atunci să fim noi corecți și curați, că dacă noi mergem cu bani și dăm că vrem să rezolvăm un act – dăm mită, mergem la un medic – dăm mită, cumpărăm test COVID, cumpărăm vaccin COVID, atunci ce mai dorim de la noua guvernare?”
Europa Liberă: Sunteți înarmată cu răbdare ca să mai așteptați? Și cât sunteți gata să mai așteptați ca să înceapă lucrurile să se schimbe în bine?
– „Lucrurile nu se vor schimba în jumătate de an, într-un an sau doi, cred că o să dureze trei-patru ani ca să vedem rezultate, rezultate care se văd, se pipăie și atunci chiar și după patru ani, și următorii patru ani vor fi schimbări, trebuie să avem răbdare. Am așteptat până acum – mai așteptăm. Dar trebuie să înceapă schimbările, adică să înceapă cele mici, s-a început deja cu pensia bătrânilor, prețurile au crescut, nu e atât de mare, dar oricum este, oricum este, în două luni de guvernare ceva se mișcă și dacă încet-încet se va mișca așa – cred că o să fie bine, dar trebuie răbdare.”
Europa Liberă: Cine-i sunt prieteni și cine-i sunt dușmani Republicii Moldova, și unde trebuie căutați, pe interior sau pe exterior?
– „Păi, prieteni trebuie să fim și noi între noi, trebuie să ne vrem binele și să fim binevoitori, trebuie de bătut în educație, de luat măsuri concrete, că se lucrează în grădinițe și în școli ca pe timpul sovietic, nu s-a schimbat nimic, doar hârtiile îs mai multe. Atât.”
Europa Liberă: Dar Moldova mai aproape de Est sau de Vest și care ar fi avantajul?
– „Numai de Vest! Avantajul este - legea în capul mesei și respectarea drepturilor omului. Adică, eu am lucrat în Europa, acolo eu știu că dacă mi s-a încălcat dreptul și am mers la un sindicat sau am mers la un avocat și am dreptate, mi s-a făcut dreptate, nu contează că am fost străin acolo sau nu contează că nu am actele în regulă, mi s-au apărat drepturile. Așa vreau și aici la noi, în Republica Moldova, să ne apere.”
Europa Liberă: Dar în Republica Moldova este multă nedreptate?
– „Foarte multă! Dacă îți impui opinia la locul de muncă, la stat – suferi, ești văzut cu alt ochi, ești îndepărtat, ești marginalizat ș.a.m.d., nu peste tot, dar în majoritatea instituțiilor asta este.”
Europa Liberă: Și de ce s-a ajuns iată la această stare?
– „Păi, de ce s-a ajuns? De aia că, din păcate, avem la posturile de conducere oameni care, nu generalizez, dar sunt de tip sovietic, care nu mai țin cont de părere, nu mai țin cont de dreptate, eu sunt șeful și asta este. Dacă este șef – el trebuie să pună bine în buzunar și să dicteze la ceilalți, nu contează că greșește sau încalcă legea.”
Europa Liberă: Ați spus că ați avut o ședere mai lungă peste hotare, unde ați muncit?
– „Am muncit în Italia zece ani și m-am întors acasă și tot aștept schimbările.”
Europa Liberă: Cât i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la acele condiții, standarde din Uniunea Europeană?
– „Mult, mult! Dacă așteptările pe care le avem în noua guvernare vor fi îndreptățite, cel puțin îndeplinite în jumătate, cred că în 15 ani ajungem și noi, măcar România s-o ajungem. Europa e mai greu, sunt și acolo nedreptăți, sunt și acolo, dar nu e atât de vizibil, omul de rând nu e atât de tare neglijat.”
* * *
Voci adunate la sudul Moldovei, în raionul Leova. Ce se întâmplă și ce se va întâmpla cu economia Republicii Moldova în condițiile noii guvernări? Își va căpăta elanul necesar, în ciuda chiar a noului val pandemic? Și ce poate pune capăt necazurilor de decenii deja, căci starea economică aici este mereu sinonimă cu criza? Un interviu cu ministrul Economiei, Sergiu Gaibu:
Europa Liberă: Să vorbim despre bunăstare și pauperizarea societății. Cum definiți Dvs. gradul de sărăcie în Republica Moldova?
Sergiu Gaibu: „Această problemă există de 30 de ani, eu știu de lucrul acesta, este într-adevăr un subiect care m-a durat și mă doare în continuare. Tocmai de aceea guvernul a mers la acest prim pas, cu toate că-i o povară și pentru buget, dar s-au alocat resurse semnificative pentru a majora pensia minimă, fiindcă evident că cel mai mult au de suferit cei cu veniturile cele mai mici și astfel să micșorăm decalajul, cel puțin, între cei care au cele mai mici venituri și cei care au venituri mai mari.”
Europa Liberă: Dar această perioadă de majorare a pensiei până la 2 mii de lei a coincis cu o creștere galopantă a tarifelor, a prețurilor și atunci, lumea zice că tot suferința e la ordinea zilei pentru cei care sunt mai nevoiași?
Sergiu Gaibu: „Din păcate, frecvent evoluția prețurilor în regiune într-adevăr este una nu cea mai favorabilă, o vedem și în sectorul energetic.”
Europa Liberă: Tarifele la gaz, la lumină...
Sergiu Gaibu: „Acum este o bulă, pentru că trebuie corect calificată, aceasta este o bulă de creștere a prețurilor la gaze, este o acțiune oarecum alimentată și de o oarecare panică...”
Europa Liberă: Și bagă frică în populație.
Sergiu Gaibu: „Exact. Și, de fapt, pe piețele acestea, atunci când este vorba de piețele care reacționează foarte repede la diferite zvonuri și diferite frici, iată că s-a văzut cum s-a comportat prețul la gazele naturale, dar costurile reale nu sunt acestea, indiscutabil, aceste prețuri vor trebui să se domolească. Da, în general, piața aceasta este foarte volatilă, a gazelor, a hidrocarburilor, sunt perioade când prețurile sunt mai mari, sunt perioade când prețurile sunt mai mici, dar acesta care a fost acum, în ultima perioadă, indiscutabil este unul suficient de artificial și mai curând e o joncțiune politică, economică și panică la un loc, care au generat iată așa fluctuație, fiindcă prețul...”
Europa Liberă: Dar câtă populație ar trăi la limita sărăciei?
Sergiu Gaibu: „Evident că evoluează lucrurile și prețurile schimbă acest coeficient. La limita sărăciei la noi, de fapt, procentul nu era atât de mare. Ultimele cifre pe care eu mi le aduc aminte erau de până la 10%, dar iarăși este un program de început, de-abia am targetat printre primii cele mai sărace persoane, dar este nevoie de reforme structurale. Deci, până nu vom face reforme structurale, locuri de muncă, în primul rând...”
Europa Liberă: Dar când vor fi făcute aceste reforme structurale?
Sergiu Gaibu: „Noi deja începem. Începem pe toate filierele, am purtat discuții și cu mediul de afaceri, avem planul de acțiuni a guvernului care este pe ultima sută de metri și de curând a fost supus și consultărilor publice, au participat și mediul de afaceri, și societatea civilă și va fi deja adoptat în curând, și va sta la baza modificărilor. El este pe larg consultat, pe larg acceptat, am avut un feedback destul de pozitiv din partea mediului de afaceri.”
Europa Liberă: Toți cei care vin la putere promit deschiderea noilor locuri de muncă. E cu putință să fie deschise mai multe locuri de muncă și bine plătite?
Sergiu Gaibu: „Eu n-am să promit deschiderea locurilor de muncă, fiindcă asta este o promisiune absolut populistă, și nu guvernul trebuie să deschidă locuri de muncă, locurile de muncă trebuie să le deschidă businessul. Tocmai de aceea noi vrem și ceea ce este în putința guvernului – să facă schimbări în politicile sale astfel încât businessul să se simtă cât mai confortabil, să facă investiții în Republica Moldova și, respectiv, să deschidă locuri de muncă. Deci, asta e ceea ce poate guvernul și în discuția cu mediul de afaceri anume despre asta am discutat. Noi avem acum patru ani de posibilitate, e o oportunitate relativ rară în Republica Moldova în care există o majoritate confortabilă în parlament și există un guvern care vrea să facă schimbări. Eu personal vreau să fac schimbări, asta costă cel mai puțin, este nevoie de minți clare, o bună intenție din partea celor care participă la astfel de discuții și, într-adevăr, noi trebuie să participăm cu toții, dacă respectăm democrația în Republica Moldova și mediul asociativ, și mediul de business. Și soluțiile bune, eu le-am spus totdeauna: „Nu veniți doar cu ce nu lucrează, veniți acum cu soluții bune, soluțiile bune numaidecât le preluăm, le punem pe conveierul birocratic al guvernului și al parlamentului și le aprobăm”. Aceasta este o fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova să facă un cadru normativ foarte bun. Pentru asta nu trebuie foarte mulți bani, trebuie doar dorință, participare activă și soluții.”
Europa Liberă: Dar îndemnul dvs., al guvernanților, e că îi chemați pe cei din străinătate să vină acasă. Ei deseori își pun întrebarea: „La ce să venim, dacă nu avem locuri de muncă?”
Sergiu Gaibu: „Nu-i îndemn să vină acasă doar ca să vină acasă și eu perfect înțeleg că atunci când faci o astfel de invitație nu poți să-i inviți fără ca să fii pregătit, ca și în ospeție, trebuie să fie pregătită masa. Tocmai de aceea noi vrem să facem schimbările, inclusiv cu cei de peste hotare. Ei, de asemenea, au niște dorințe, niște doleanțe, niște cerințe pentru ca să vină acasă sau să deschidă o afacere. E perfect! Au o experiență foarte bună din țările respective, am discutat cu o parte din reprezentanții diasporei pe diferite aspecte și să vedem ce ar putea să fie aplicabil. Apropo, nu-i atât de simplu să transpui ceea ce este peste hotare, fiindcă schimbările care s-au petrecut în acele țări au avut loc cu mulți ani în urmă, memoria instituțională a dispărut de atunci, adică se vede rezultatul acum, dar schimbările care trebuie să fie făcute aici de multe ori sunt diferite de cele care sunt la momentul de față în țările respective.”
Europa Liberă: Pentru că vorbeam despre diasporă și banii pe care i-au agonisit pe parcursul anilor. Dacă s-ar găsi potențiali investitori să vină și să investească acești bani în Republica Moldova, care ar fi domeniile atractive?
Sergiu Gaibu: „Foarte bună întrebare. Iată aici, probabil, noi va trebui în Republica Moldova un pic să resetăm unele stereotipuri în privința economiei. Noi, în primul rând, am pus la icoane domeniul agricol. De fapt, Republica Moldova are două resurse – oamenii și pământul. Și pământul, trebuie să înțelegem, nu tot timpul în forma agricolă este cel mai eficient, în primul rând, pentru că noi avem o problemă foarte mare legată de ape și de ecologie. Lucrul acesta este o problemă inclusiv din cauza faptului că se lucrează prea multe terenuri, iar suprafața de împădurire a Republicii Moldova este extrem de mică.”
Europa Liberă: Întrebarea era: unde-i chemați pe moldovenii din străinătate să investească banii câștigați?
Sergiu Gaibu: „Doar o clipă... Noi trebuie să revizuim statutul de teren agricol și să permitem acolo unde este necesar, evident în condiții și pe criterii foarte clare, să dezvoltăm industria, industria verde, inclusiv industria prelucrătoare pentru producția agricolă, pentru că la momentul actual dacă noi vom continua doar cu grâu, porumb, chiar și floarea-soarelui, care are un randament mai înalt, din păcate, randamentul pe hectar al acestor culturi este foarte jos. Noi trebuie să ne mișcăm spre agricultura intensivă, dar agricultura intensivă înseamnă infrastructură, din păcate, în zonele rurale la infrastructură s-a lucrat foarte puțin, în afară de „drumuri bune” alte lucruri s-au făcut mai puțin, dar este nevoie de acces la energia electrică, este nevoie de acces la apă, plus la aceasta, dacă vom... Chiar pe Google Maps dacă intrăm și ne uităm cum este organizată agricultura în Olanda, în Polonia, în Statele Unite, de fapt, acolo vedem fermele în care proprietarii cu toate cele necesare sunt pe terenul agricol, au toate echipamentele necesare și pot face intervenții imediat atunci când se schimbă anumiți parametri ai procesului de creștere. Plus la aceasta se face prelucrarea primară practic pe teren, fiindcă la transportare aceste produse, nefiind bine ambalate, deja se alterează și își pierd din valoarea lor de piață. Lucrurile acestea nu se schimbă peste noapte, dar ele trebuie inițiate. Acesta este doar un exemplu. Doi: trebuie de făcut și o analiză bună în ceea ce privește cererile internaționale, acolo unde cererea internațională este mai mare ca oferta se vede foarte clar că practic nu există bariere la export. Asta cum ar fi aceleași nuci, spre exemplu. La nuci nu este nicio cotă nicăieri și le poți exporta în orice direcție. De asemenea, mierea se bucură de foarte mare succes și datorită faptului că s-a obținut certificarea acestor produse, mierea se exportă nestingherit în Uniunea Europeană și, de fapt, este un produs cu valoare adăugată bună.”
Europa Liberă: Dar în Republica Moldova se produc foarte multe mere și chiar dacă Uniunea Europeană a alocat cote pentru exportul merelor moldovenești, ele nu se acoperă și deseori pomicultorii ridică această problemă că doar piața din Est ar fi mai atractivă pentru producția lor?
Sergiu Gaibu: „Aici este nevoie de o analiză constantă și aici chiar chem mediul asociativ să ajute producătorii să înțeleagă care este starea de lucruri pe piețele internaționale. Piața merelor este o piață extrem de concurențială, trebuie să poarte concurență și cu Polonia, și cu Belarus, și cu însăși Rusia, care deja de mai bine de 10 ani au subsidii pentru plantarea livezilor de meri. Acesta este un factor, al doilea factor îl reprezintă preferințele cumpărătorilor care de asemenea se schimbă, ele nu au mai rămas acele de 20, 30 de ani în urmă, ele evoluează și acesta-i un proces natural. Iarăși, agenții economici trebuie să țină cont de lucrul acesta și să se adapteze la noile cerințe ale pieței. În caz contrar, rămâi în urmă, rămâi cu marfa care nu corespunde cerințelor acestor piețe.”
Europa Liberă: Câți bani astăzi sunt în economia națională?
Sergiu Gaibu: „Dacă vorbim despre Produsul Intern Brut, noi avem peste 200 miliarde de lei, însuși circuitul ca volum al tranzacțiilor – circa 360 miliarde de lei, din care PIB-ul este 200+. Noi ne așteptăm la o creștere anul acesta, apropo, dar e o creștere de circa..., deja Banca Mondială a schimbat indicatorii respectivi și au ajuns, pare-mi-se, la 6,8, dacă nu greșesc, dar noi ne așteptăm să depășim 7 puncte procentuale, dar nu vreau să fac din aceasta o noutate senzațională, pentru că este clar că este o bază din 2020 joasă și evident că pe fundalul acestei baze este natural să fie și o creștere destul de bună, dar e bine, cel puțin, că începem să revenim, încă nu vom ajunge la etapa de până la acel val anterior de COVID, dar, cel puțin, ne vom apropia de situația de pre-COVID și cred că în anul următor noi vom recupera integral situația de pre-COVID.”
Europa Liberă: Și vă mai solicit o precizare: de câte ori importurile depășesc exporturile?
Sergiu Gaibu: „Aproximativ de două ori. Balanța comercială este negativă și este în creștere. Este un efect în creșterea consumului la momentul actual, aceasta oarecum alimentează și această creștere a Produsului Intern Brut, Banca Națională monitorizează acest efect și iată avem și o creștere a ratei de bază pentru a stopa procesele inflaționiste, dar, din păcate, aceste procese inflaționiste vin preponderent din exterior și e mai complicat cu instrumente din interiorul Republicii Moldova de a combate o astfel de inflație. Noi avem trei surse importante de valută: prima sursă este exportul, cea mai mare, circa 2,5 miliarde de dolari pe an vin prin intermediul exportului; a doua sursă majoră sunt remitențele – circa un miliard, uneori ajung la un miliard și jumătate și a treia sursă este asistența externă, care iarăși va fi suficient de consistentă anul acesta. Iată aceste in flow-uri de valută, de fapt, asigură ca leul moldovenesc să fie suficient de echilibrat și suficient de stabil chiar față de vecinii noștri. În Ucraina, hrivna cândva a fost mai puternică, acum este mai slabă, chiar și rubla rusească, adică mai multe țări din spațiul CSI au o poziție mai proastă din punctul de vedere al stabilității cursului valutar decât Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cât de bine este gestionată asistența din exterior, pentru că deseori cetățeanul simplu spune că, în baza acelor bani care au venit de peste hotare, Republica Moldova trebuia să arate ca și Elveția?
Sergiu Gaibu: „După cum v-am spus, remitențele sunt a treia sursă, nu este cea mai mare sursă de intrări și de venituri pe care le are economia națională, dar este absolut corect și eu de mai multe ori am spus lucrul acesta că este important să fie proiecte bune. Tocmai de aceea am făcut apel și către agenții economici, avem nevoie nu doar de îngrijorări și punctare a deficiențelor, dar vrem soluții și e bine să lucrăm cu toții, fiindcă trebuie să înțelegem că noi avem o practică anterioară, inclusiv care este aplicată de către guvern și ca să schimbăm lucrul acesta trebuie să fie un efort mult mai mare depus, inclusiv din exterior. Doar o echipă de miniștri sau o echipă nouă de guvernare această schimbare va fi complicat s-o facă, trebuie cu toții să muncim asupra acestui lucru, trebuie să fie aduse proiecte interesante, bine gândite, după care să fie finanțate. Sunt absolut de acord cu schimbările preconizate, eu și anterior am spus asta, până a ajunge în viața aceasta de ministru. Am avut viață de până a deveni ministru și, respectiv, eu o să mă ghidez de același principiu: trebuie să avem proiecte sănătoase, bine gândite, după care noi le vom finanța.”
