Linkuri accesibilitate

„Există strategii constituționale de a-l salva pe procurorul general Augustin Lazăr de la revocare” (Vlad Perju/ Contributors)


Ziare de la București.

Revista presei românești.

Jurnaliștii expun variantele de reacție – puține – pe care le poate adopta, dacă vrea, președintele Klaus Iohannis în chestiunea revocării procurorului general. Vlad Perju arată pe site-ul contributors, cu claritate și evocând temeiuri juridice, că solicitarea de revocare înaintată de ministrul de justiție nu duce automat la revocare.

„Există, spune el, strategii constituționale de a-l salva pe dl Lazăr de la revocare, însă implementarea lor necesită atenție la detalii, luciditate și disciplină. Consiliul Superior al Magistraturii ar putea să refuze orice aviz, pozitiv sau negativ, pe motiv că raportul ministerial nu justifică revocarea. Fără aviz, procedura nu poate merge mai departe. O vreme cel puțin, pentru că probabil CSM ar fi obligat prin hotărâre judecătorească să formuleze avizul. Altă variantă: CSM dă aviz negativ, iar președintele refuză revocarea, pentru că „ministrul justiției și-a exercitat abuziv atribuțiile constituționale,(…) prin conduita lui (…) a încălcat principiul colaborării loiale” – aceasta se referă la ordinea corectă a pașilor: era normal să-i ceară mai întâi direct o explicație procurorului general după raportul negativ și era normal să nu ceară revocarea înaintea avizului (consultativ) al CSM.

Dar nici președintele n-a așteptat decizia CSM, arată Tudorel Urian pe site-ul Marginalia. Ea i-ar fi putut oferi argumente mai tari să se opună. De ce n-a făcut-o ? Urian spune că, pe de o parte, fiindcă e mereu criticat pentru reacțiile întârziate, iar, pe de altă parte, ca un mesaj către Europa. Interesant e că nici liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu n-a îmbrățișat fățiș ideea revocării, ci a propus un pact între partide pe tema redefinirii statului de drept. Și el tot de ochii Europei, pentru că face parte din ALDE european, unde formațiunea din România nu mai e deloc bine văzută.

Alina Mungiu-Pippidi (blogurile Adevărul) crede și ea în necesitatea unui pact – pe justiție. Pactul pe justiție spune analista, „nu ar fi o formă de târg murdar (…), ci un exerciţiu de reţinere reciprocă. Aşa funcţionează statul de drept. Din păcate, din 2015 încoace s-au trecut nişte limite, iar asta îndeamnă la excese reciproce”.

De doi ani încerc, spune Mungiu, să vă spun că distrugem democraţia noastră, dacă nu facem un pact pentru statul de drept...

Concret: ministrul justiției ar rămâne în guvern, dar abținându-se și de la revocare, și de la anchetarea manifestanților din 10 august. „Frans Timmermans (…), amintește Alina Mungiu, a spus că într-o democraţie nu trebuie să se ajungă la senzaţia că acela care pierde merge la închisoare, pentru că asta îi face pe politicieni să lupte contra statului de drept. A câştiga sau a pierde puterea într-o democraţie trebuie să fie ceva mult mai puţin dramatic”. „De doi ani încerc, spune Mungiu, să vă spun că distrugem democraţia noastră, dacă nu facem un pact pentru statul de drept”.

În fine, deputatul Uniunii Salvați România Cristian Ghinea sugerează un referendum pe justiție. „Președintele are această obligație din care poate să iasă doar printr-un refuz ferm de a-și îndeplini o atribuție (semnarea unui decret ca urmare a solicitării ministrului de justiție), mergând până la a ajunge în fața unui referendum de suspendare, ca să vedem dacă românii vor în acest moment să aleagă între un președinte care rezistă și un PSD-ALDE care presează la distrugerea Justiției."

XS
SM
MD
LG