Acordul obținut in extremis de liderii statelor europene e disecat astăzi în comentarii care mai toarnă apă rece peste anunțul inflamat, se consideră, al președintelui Klaus Iohannis: anume, că România a obținut o sumă impresionantă, aproape 80 de miliarde de euro.
Pe site-ul G4Media, analistul economic Tana Foarfă scrie:„caracterul istoric al acestui moment va fi dictat de responsabilitatea pe care și-o asumă atât instituțiile europene, cât și statele membre, de a transforma această oportunitate în realitate”.
Capacitatea statelor de a folosi cu cap banii a mai fost subliniată, dar Tana Foarfă se referă la un alt acord, care abia va începe să fie negociat, între cele 3 instituții cu putere de decizie în probleme bugetare: Consiliul European, cel care tocmai a dat „undă verde” pentru etapa negocierilor tripartite, Parlamentul European și Consiliul UE. Aceste trei entități vor aproba acordul propus în urma summitului și „abia atunci vom putea spune că suntem martorii unui acord istoric la nivel european”.
Suntem martorii unui acord istoric la nivel european...
„Statele membre trebuie, la rândul lor, să prezinte Comisiei un Plan de Redresare și Reziliență care să cuprindă o strategie pe perioada 2021-2023 de reforme și investiții care să contracareze efectele negative ale pandemiei”. Evaluarea lor trebuie aprobată de Consiliul de miniștri, ba chiar există și posibilitatea ca un stat membru să poată bloca plățile (...)dacă i se pare că reformele implementate (...) „nu sunt în grafic sau nu sunt respectate”. România, spune analista de la G4Media, nu a dus niciodată lipsă de fonduri europene, ci nu le-a putut absorbi, neavând proiecte finanțabile.
„Aceste fonduri sunt de investit, nu de cheltuit”, scrie Iancu Guda e republica.ro, dând astfel un răspuns indirect reacției liderului social-democrat Marcel Ciolacu care, imediat după declarația președintelui Iohannis, a cerut majorări de alocații și pensii. Iancu Guda: „Avem bani. Avem nevoie de toate aceste proiecte. Avem oameni cu care să le implementăm (aproximativ un milion de români întorși în țară). Nu mai există scuze. Nevoia în societate este maximă, iar toleranța este minimă! (…) Costul oportunităților pierdute va deveni insuportabil, pentru că toți cei care vor utiliza cu înțelepciune aceste fonduri vor progresa ... iar cei care nu, vor pierde iremediabil”.
În fine, Magda Grădinaru se însărcinează să devoaleze pe site-ul spotmedia.ro care au fost compromisurile acceptate de liderii europeni și ce anume n-a spus Președintele Klaus Iohannis. Mai întâi, trebuie reținut că miza principlă a summit-ului Consiliului European a fost reconstruirea solidarității ca principiu de bază al funcționării Uniunii.
Miza principlă a summit-ului a fost reconstruirea solidarității ca principiu de bază al funcționării UE...
După ce „a ratat momentul zero al crizei pandemice, și când narațiunile alternative, încurajate de Moscova și Beijing (…) au ocupat agenda”, Uniunea a înțeles ce joc fac Rusia și China în Italia, oferindu-i sprijin, în timp ce celelalte state membre închideau granițele ca să se protejeze de coronavirus. Ce n-a prea spus niciun lider întors acasă este că nu toți banii sunt nerambursabili și că unul din compromisuri a fost chiar diminuarea cu aproximativ o cincime a sumei nerambursabile. Dar marele compromis a fost că respectarea principiilor statului de drept e doar enunțată pe hârtie, fără a detalia condiționări precise. Așadar, vânt în pânze pentru ungarul Viktor Orban. Despre tonul și termenii anunțului președintelui României, Magda Grădinaru are o formulare aspră: la limita populismului.
