Rusia a fost prost pregătită pentru războiul împotriva unei coaliții conduse de Germania, țară foarte industrializată. În 1917, pe cîmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și-au pierdut viața aproximativ un milion de ruși, cea mai mare parte a lor țărani și muncitori care îmbrăcaseră uniforma de soldat și care odinioară hrăniseră și alimentaseră orașele Rusiei. Lipsurile și foametea au devenit normă în Rusia aflată în război.

Într-o țară în care viața plină de strălucire a aristocrației a hrănit resentimente în rîndurile claselor de jos, războiul a stîrnit răzmerițe crescînde pe străzi și în fabrici. Mare parte din ostilitate este îndreptată împotriva Țarinei Aleksandra Fedorovna, de origine germană, pe care mulți o consideră pur și simplu o spioană germană.

Rusia a fost prost pregătită pentru războiul împotriva unei coaliții conduse de Germania, țară foarte industrializată. În 1917, pe cîmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și-au pierdut viața aproximativ un milion de ruși, cea mai mare parte a lor țărani și muncitori care îmbrăcaseră uniforma de soldat și care odinioară hrăniseră și alimentaseră orașele Rusiei. Lipsurile și foametea au devenit normă în Rusia aflată în război.

Într-o țară în care viața plină de strălucire a aristocrației a hrănit resentimente în rîndurile claselor de jos, războiul a stîrnit răzmerițe crescînde pe străzi și în fabrici. Mare parte din ostilitate este îndreptată împotriva Țarinei Aleksandra Fedorovna, de origine germană, pe care mulți o consideră pur și simplu o spioană germană.

Curînd, în rîndurile trupelor din St. Petersburg a izbucnit o revoltă, iar țarului, care credea că „a fost născut fără noroc”, i-au rămas puține opțiuni. În timp ce simbolurile țarismului erau aruncate pe jos și arse pe străzi, trenul țarului a fost garat în siguranță într-un loc îndepărtat. În vagonul lui, după ce consilierii lui l-au „implorat” să renunțe la tron, Nicolae a cedat și a abdicat, iar la scurtă vreme a fost luat prizonier împreună cu familia sa. Așa s-au încheiat cei peste 300 de ani de guvernare a Rusiei de către dinastia Romanov.

Curînd, în rîndurile trupelor din St. Petersburg a izbucnit o revoltă, iar țarului, care credea că „a fost născut fără noroc” i-au rămas puține opțiuni. În timp ce simbolurile țarismului erau aruncate pe jos și arse pe străzi, trenul țarului a fost garat în siguranță într-un loc îndepărtat. În vagonul lui, după ce consilierii lui l-au „implorat” să renunțe la tron, Nicolae a cedat și a abdicat, iar la scurtă vreme a fost luat prizonier împreună cu familia sa. Așa s-au încheiat cei peste 300 de ani de guvernare a Rusiei de către dinastia Romanov.

În această conjunctură crucială, Germania l-a trimis în Rusia pe revoluționarul exilat Vladimir Lenin, care era opus războiului. Germania a pariat că și în cazul în care el ar fi eșuat să preia puterea și să negocieze pacea, prezența lui avea să fie asemenea unui „bacil”, ce avea să infecteze Rusia cu și mai mult haos.

Cînd guvernul provizoriu a chemat nu numai la continuarea războiului, dar și la pregătirea unui atac major împotriva Germaniei, pe străzi tulburările au luat o și mai mare amploare. Mii de oameni au pornit în marș asupra St. Petersburgului, cerînd ca Sovietele poporului să preia controlul puterii de la guvernul provizoriu, pe care mulți îl resimțeau ca opus Revoluției. În ciuda faptului că era aproape fără putere în fața mulțimilor furioase înarmate, guvernul provizoriu nu a fost depus, iar Sovietele au eșuat să preia controlul. Unul din protestatari striga unui consilier: „Ia puterea, fiu de curvă, atunci cînd ți se dă!”

În această conjunctură crucială, Germania l-a trimis în Rusia pe revoluționarul exilat Vladimir Lenin, care era opus războiului. Germania a pariat că și în cazul în care el ar fi eșuat să preia puterea și să negocieze pacea, prezența lui avea să fie asemenea unui „bacil”, ce avea să infecteze Rusia cu și mai mult haos.

Cînd guvernul provizoriu a chemat nu numai la continuarea războiului, dar și la pregătirea unui atac major împotriva Germaniei, pe străzi tulburările au luat o și mai mare amploare. Mii de oameni au pornit în marș asupra St. Petersburgului, cerînd ca Sovietele poporului să preia controlul puterii de la guvernul provizoriu, pe care mulți îl resimțeau ca opus Revoluției. În ciuda faptului că era aproape fără putere în fața mulțimilor furioase înarmate, guvernul provizoriu nu a fost depus, iar Sovietele au eșuat să preia controlul. Unul din protestatari striga unui consilier: „Ia puterea, fiu de curvă, atunci cînd ți se dă!”