Linkuri accesibilitate

Germania: Între îngrijorare reală şi putinofilie (Video)


Reacții în Parlamentul de la Berlin pe tema Tratatului INF

Reacţii germane după retragerea SUA din Tratatul Forţelor Intermediare (INF)

Anunţul de retragere din Tratatul Forţelor Intermediare (INF) al Statelor Unite ale Americii a stîrnit în Germania reacţii diverse. Atît cancelara Angela Merkel, cît şi ministrul de externe Heiko Maas, s-au alăturat poziţiei americane, afirmînd că Rusia a încălcat tratatul semnat de Moscova și Washington, în 1987, care a pus capăt cursei înarmărilor. Merkel, însă, a subliniat necesitatea continuării dialogului cu Moscova.

Tratatul INF interzicea celor două părţi, Uniunea Sovietică şi SUA, atît producerea, cît și desfășurarea de rachete balistice și de croazieră cu lansare de la sol și rază de acțiune între 500 și 5000 de kilometri.

Într-o declaraţie pentru grupul german de presă „Funke”, şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a cerut noi reglementări privind noile sisteme de armament care au fost create în ultimele decenii. Dezarmarea, a spus Maas, trebuie să devine din nou un subiect al discuţiilor internaţionale. La aceste discuţii trebuie să participe nu numai SUA şi Rusia, ci şi ţări, ca de exemplu, China. Guvernul federal, a precizat ministrul, se va implica în vederea stabilirii unor reguli privind folosirea noilor tehnologii militare.

Anunţul Washingtonului de a suspenda tratatul a fost însoţit în Germania de numeroase comentarii în care a fost exprimată teama faţă de o nouă şi incontrolabilă cursă a înarmării nucleare.

Revista „Der Spiegel”, de pildă, a arătat că o nouă cursă a înarmărilor ar putea stîrni în Germania protesta de masă, similare celor din anii 1970 şi 1980. Atunci au protestat sute de mii de oameni împotriva deciziei NATO de a staţiona rachete nucleare balistice în Europa Occidentală. Staţionarea fusese justificată prin dezechilibrarea raportului de forţe între cele două blocuri militare, cel răsăritean şi cel occidental, în favoarea Tratatului de la Varşovia, adică a celui sovietic. Cancelarul Helmut Schmidt fusese unul dintre politicienii care a susţinut staţionarea de rachete în vestul continentului şi în Republica Federală Germania. În noiembrie 1983, Bundestag-ul a votat staţionarea rachetelor Pershing-II şi Cruise-Missile pe teritoriul Republicii Federale.

Din mişcarea pacifistă de protest a anilor 1970-80 s-a desprins nucleul unor politicieni care, în 1980, a fondat Partidul Ecologist.

Unul dintre experţii pentru politică externă a Partidului Ecologist, Jürgen Trittin, în prezent deputat în Bundestag, a criticat poziţia adoptată de statele europene vis-á-vis de anunţul Statelor Unite de a suspenda tratatul INF. Într-un interviu radio (DLF), difuzat sîmbătă, Trittin a spus că SUA nu au nici un concept în ceea ce priveşte înlocuirea tratatului. El a mai spus că este de părere că SUA vor să deschidă o nouă rundă a cursei înarmărilor nucleare. Totodată politicianul a declarat, că el se miră că statele europene, membre NATO, susţin aceste acţiuni unilaterale. El a mai subliniat faptul că niciodată nu s-a ajuns la o dezarmare reală dacă una dintre părţi o acuza pe celalaltă. În momentul de faţă ar fi necesară o strategie politică a NATO, dar europenii nu fac niciun fel de propuneri în această direcţie. Inclusiv guvernul german.

De remarcat - în contextul opiniilor divergente legate de INF - este faptul că şefa diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, a evitat să lansaze un atac frontal împotriva ţărilor europene. Într-un interviu difuzat vineri seara de televiziunea austriacă (ORF) ea şi-a exprimat regretul că SUA au anunţat că se retrag din tratat. Lansarea de reproşuri reciproce nu va contribui la rezolvarea disensiunilor, a spus Kneissel care reprezintă în guvernul austriac Partidul aşa-zis Liberal (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ).

Despre Kneissl se ştie că este o apropiată a preşedintelui rus Putin care vara trecută a fost invitat la nunta ei.

(Deşi Kneissl nu este membră FPÖ, ea nu va face parte din delegaţia preşedintelui austriac Alexander Van der Bellen care va începe, săptămîna viitoare, o vizită în Israel, deoarece autorităţile de la Ierusalim resping toate contactele cu politicieni ai FPÖ, considerat un partid radical de dreapta cu tendinţe antievreieşti.)

În interviul cu ORF, Kneissl a evitat prin tertipuri diplomatice să susţină poziţia ţărilor vest-europene care au anunţat că sprijină decizia SUA.

Mai puţin reţinuţi s-au manifestat politicienii Alternativei pentru Germania (AfD), partid naţionalist-autoritar, înrudit doctrinar cu Partidul aşa-zis Liberal Austriac. Într-o dezbatere din Bundestag, care a avut loc vineri, unul dintre deputaţii AfD, a spus că partidul său nu vrea o reeditare a războiului rece. În acelaşi timp, el a spus că are încredere în declaraţiile Moscovei care susţine că nu doreşte o confruntare cu alte ţări.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) respinge astfel de interpretări. În opinia lui Christian Hardt, expert pentru politică externă a grupului parlamentar creştin-democrat, Putin încearcă prin fabricarea de armament nou să divizeze NATO. O rezolvarea a actualului conflict, a spus Hardt într-un interviu radio (DLF), ar fi un tratat internaţional privind rachetele cu rază medie de acţiune la care să adere şi China şi India.

XS
SM
MD
LG