Acordul care consfințește alianța dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova are semnificație diferită pentru cei doi lideri, Igor Dodon și Vladimir Voronin.
Se știe că, până mai acum, cei doi nici nu și-au vorbit, pentru că Dodon a rupt în urmă cu zece ani PCRM. Un articol apărut pe G4Media citează analiști politici moldoveni care arată că Igor Dodon vrea mai mult să lase impresia unei coagulări la stânga, deși nu prea are ce să adune: ponderea comuniștilor e neglijabilă. Dacă cineva are de câștigat, atunci ei, comuniștii, vor avea de câștigat dacă această alianță grabită va intra în Parlament. E consemnat pe același site și incidentul cu cetățeanul moldovean (un pescar) care s-a înecat în Nistru de teama patrulelor transnistrene de pe malul celălalt.
O analiză apărută pe site-ul vedirica.ro prezintă cazul Ungariei: Budapesta vrea să meargă mai departe cu construcția giganticului campus universidar chinez Fudan. De fapt, dorința este a lui Viktor Orban și a guvernului său. Primarul Budapestei și mai mulți primari de sector se opun, au testat opiniile cetățenilor și amenință cu referendumuri în care cedarea terenului vizat ar putea fi respinsă. Unul dintre motivele de nemulțumire ale edililor capitalei ungare este faptul că Central European University a fost expulzată din Ungaria de guvernul Viktor Orban și a trebuit să se mute la Viena, dar iată că se înființează cu larghețe un campus universitar chinezesc. Daniel Nolan, care semnează acest text, adaugă că costurile pentru Universitatea Fudan depășesc întreg bugetul alocat de Ungaria pentru învățământul universitar și vor fi acoperite de guvernul Orban (278,8 milioane de Euro) și dintr-un împrumut acordat de China, în valoare de peste 1,25 miliarde de Euro, plătibil deci tot de partea ungară. Primarul general al Budapestei mai este citat cu declarația că Acordul de cooperare strategică cu China „este menit să ofere Chinei construcții uriașe (gratis), deservind expansiunea companiilor chineze în Europa”.
Alina Inayeh, director al German Marshall Fund pentru România, i-a acordat un interviu lui Cristian Ștefănescu pentru Deutsche Welle, în care comentează în marginea summitului B9, desfășurat pentru a treia oară luni, la București. Una din întrebări a vrut să clarifice dacă între Polonia și România există cumva concurență pentru poziția de lider regional. Nu există. Inclusiv această reuniune a demonstrat că inițiativele și acțiunile celor două țări sunt complementare : în grupul statelor estice, Polonia este lider pe zona central-europeană, iar România pe flancul sudic. Din punct de vedere securitar, România face destul de mult, spune Alina Inayeh. Ceea ce este încă deficitar e aportul ei politic și diplomatic, pentru că prevalează reacția și nu inițiativa.
Este de notorietate scandalul declanșat după demiterea fostului ministru USR al sănătății, Vlad Voiculescu, care la ieșirea sa din funcție a declarat că numărul morților de COVID-19 ar fi mai mare în România decât cel raportat oficial. Astăzi, noul ministru Ioana Mihăilă a ținut conferință de presă în care a prezentat rezultatul cercetărilor comisiei de analiză pe acest aspect. Jurnaliștii l-au interpelat imediat pe premierul Florin Cîțu și i-au semnalat, după cum relatează spotmedia.ro, că diferențele între ce s-a raportat și realitate par să fie de circa 10%. Premierul a răspuns evaziv, promițând detalii mai clare atunci când se va mai avansa cu analiza.
