Linkuri accesibilitate

Iohannis după câștigarea alegerilor prezidențiale. „Punct! Și de la capăt!” (Cristian Pârvulescu/Observator cultural)


Revista presei de la București.

Cristian Pârvulescu trece în revistă, în Observator cultural, atuurile căpătate de președintele Klaus Iohannis după câștigarea alegerilor prezidențiale. Ele vin, firește, la pachet cu mari responsabilități. Cele 66% voturi pentru reprezintă o legitimitate incontestabilă, care nu a mai fost atinsă din anul 2000, când Ion Iliescu câștiga în fața lui Corneliu Vadim Tudor. Asta și face diferența: Vadim Tudor era totuși un politician nefrecventabil, deci mai ușor de învins, ceea ce e totuși greu de spus despre un candidat al Partidului Social-Democrat.


Apoi, „este prima dată, după alegerile prezidențiale din septembrie 1992, când un președinte reușește să obțină un al doilea mandat succesiv fără controverse. În 2009, diferența (mică) dintre voturile primite de Traian Băsescu și Mircea Geoană a făcut posibilă organizarea unei largi opoziții antiprezidențiale care a limitat marja de manevră a celui de-al doilea mandat”.

Klaus Iohannis însă va fi scutit de asemenea constrângeri de acum încolo...


Klaus Iohannis însă va fi scutit de asemenea constrângeri de acum încolo. Este revanșa după un prim mandat consumat în tensiunile coabitării și în interiorul unor prevederi legislative adoptate de PSD împotriva lui Traian Băsescu, și care fac ca președintele, oricare ar fi el, să poată fi debarcat dacă doar 30% din alegătorii înscriși în liste votează asta. Klaus Iohannis are acum, în plus, un „guvern prezidențial”, cum nu a mai avut decât Ion Iliescu, între 1992-1994, când premierul Nicolae Văcăroiu și întregul său cabinet erau din PSD.

Cristian Pantazi, de la G4Media, găsește că guvernul actual, condus de liberalul Ludovic Orban, pare totuși prea „sfios”. Epitetul ascunde destulă ironie și neîncredere pentru că, spune comentatorul, „Guvernul PNL aplică același refuz categoric de acțiune rapidă pentru multe dintre temele mari cerute de societate la vot sau prin protestele masive ale ultimilor ani”. E vorba de desființarea secției speciale de anchetare a magistraților, abrogarea recursului compensatoriu, reintroducerea alegerilor în două tururi pentru primari și modificarea radicală a PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală).

Se apropie summit-ul NATO de la Londra, de săptămâna viitoare. Ovidiu Nahoi prezintă în săptămânalul Reporter Global varianta președintelui francez Emmanuel Macron de continuare a extinderii Uniunii Europene, după ce Franța a blocat nu demult începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, iar președintele Macron a vorbit despre (și nu retractează formula) o Alianță Nord-Atlantică aflată în „moarte cerebrală”.

Se apropie summit-ul NATO de la Londra, de săptămâna viitoare...


Potrivit jurnaliștilor de la EU Observer, la care se referă Ovidiu Nahoi, în mediile de la Bruxelles ar fi circulat un document de șase pagini conținând ceea ce ar propune Franța în materie de extindere: în locul celor 35 de capitole de deschis și închis în mod independent cu fiecare țară aflată în proces de aderare, Franța ar avea în vedere un „bloc coerent de politici care, odată însușite, ar permite țării candidate să participe la politicile sectoriale și să și primească finanțare pentru domeniile respective, inclusiv în privința structurală. Astfel, candidatul ar fi integrat treptat în Uniunea Europeană, nu înainte de a i se testa capacitatea de a-și asuma obligațiile. (…) Mai mult: procesul ar urma să fie reversibil. Dacă un stat nu își respectă angajamentele din cadrul unui bloc considerat depășit, atunci se va reveni la situația inițială”.

XS
SM
MD
LG