Linkuri accesibilitate

Ion Duminică (Vocea Romilor): „Dacă problema este ascunsă, ea nu se soluționează”


În această săptămână a fost marcată Ziua Internațională a Romilor, instituită în 1990, într-o încercare de a atrage atenția opiniei publice asupra discriminării și prejudecăților cu care se confruntă cea mai săracă și mai puțin educată etnie din Europa. În R. Moldova, potrivit celui mai recent recensământ, sunt înregistrate oficial peste 9 mii de persoane ce s-au identificat ca fiind de etnie romă. Datele organizaţiilor internaționale estimează că numărul acestora s-ar ridica la 250 de mii de persoane. Alla Ceapai a discutat cu Ion Duminica, membru al secretariatului Coaliției „Vocea Romilor” şi cercetător la Institutul Patrimoniului Cultural despre problemele cu care se confruntă comunitatea romă din Moldova.

Ion Duminică (Vocea Romilor): „Dacă problema este ascunsă, ea nu se soluționează”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:21:31 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, joi, 8 aprilie, a fost marcată Ziua Internațională a Romilor. Aș vrea, totuși,să trecem dincolo de aspectul festiv al evenimentului și să discutăm un pic despre problemele și preocupările cu care se confruntă comunitatea romă din Moldova, probleme care par să se fi agravat ultimul timp din cauza pandemiei.

Ion Duminică: „Pandemia Covid-19 e o nouă provocare pentru comunitatea romă. Încă de anul trecut eu am încercat să lămuresc această provocare, care trebuie abordată diferit pentru comunitatea romă, mai ales prin mesajele sociale care erau – Stați acasă!, Spălați-vă pe mâini! – care sunt și acum, dar nu sunt aplicabile în comunitatea romă, din motive de probleme sociale. Majoritatea romilor trăiesc în condiții indecente, în spații supraaglomerate și în unele localități nu au acces la apă. Și atunci când noi îndemnăm populația din R. Moldova să stea acasă și să se spele pe mâini, noi trebuia să luăm în considerare și comunitatea romă, care este o comunitate cu profil complex de vulnerabilitate.

Aceste mesaje aveau un aspect egalitar și mai puțin echitabil: erau toți puși în aceeași oală. Alt motiv pentru că oamenii nu pot să stea acasă e că pentru comunitatea romă e specifică activitatea zilieră, ei umblă cu ziua și când sunt nevoiți să stea acasă, seara, ei nu au ce mânca. Noi supunem o comunitate întreagă la un genocid social. Nu putem să le spunem să stea acasă, atâta timp cât noi nu le oferim compensații, măsuri compensatorii. Aceste momente sunt valabile și anul acesta.”

Europa Liberă: Neșcolarizarea rămâne printre cele mai mari probleme pentru etnia romă, care generează și alte probleme. Și aceasta s-a acutizat pe timp de pandemie. Din cauza sărăciei, copiii din comunitățile rome au fost și sunt marii perdanți ai educației la distanță. Și până la trecerea școlii în online, statisticile arătau că majoritatea copiilor romi nu sunt încadrați în instituțiile de învățământ. Sunt totuși în 2021. Ne puteți, totuși, explica de ce acești copii rămân, în continuare, îndepărtați de școală?

Ion Duminică: „Pentru că autoritățile nu au răspuns la problemele directe, intersectoriale ale comunității rome. Dacă copiii nu merg la școală, trebuie de analizat această problemă și această problemă nu este doar la nivel educațional. În primul rând, dacă luăm doar o localitate, din cel 185 de localități din R.Moldova, unde locuiesc aproximativ, 250 de mii de persoane, Astea-s datele preluate de la societatea civilă romă, sunt date reale, dar nu sunt oficiale. Sunt date preluate și de la serviciile comunitare, care fac listele romilor. Dacă luăm localitatea Edineț, avem aproximativ 400 de copii cu vârsta 6-18 ani, o vârstă obligatorie pentru educație. Dintre acești 400 de copii, în perioada prepandemică, doar 23 erau integrați în circuitul școlar, restul 375 nu erau școlarizați.

Și problema era plasată la diferiți actori...

Direcția educație spune că noi avem grijă doar de copiii care vin la școală, cei care stau acasă noi nu-i putem aduce. De asta trebuie să se ocupe primăria, conform Codului Educației, pentru neglijență educațională este responsabilă primăria, ca să amendeze părinții romi. Primăria spune: noi nu ne ocupăm cu procesul educațional, noi le asigurăm școlilor infrastructura, nu ne ocupăm de școlarizarea copiilor, asta trebuie s-o facă părinții, ei sunt responsabili. Părinții spun: dar noi nu avem cu ce îmbrăca, cu ce încălța copiii. Aici, deja, intrăm într-un cerc vicios, care se numește cercul vicios al sărăciei rome. În primul rând îi întrebăm:

  • - De ce sunteți săraci?
  • - Păi, n-avem de lucru.
  • - De ce n-aveți de lucru?
  • - Nu știm să scriem, nu știm să citim, la școală n-am fost.
  • - Păi, da de ce n-ați fost la școală?
  • - Că am fost săraci, că n-am avut cu ce ne încălța, cu ce ne îmbrăca.

Deci, anual, de exemplu în această localitate, Edineț, peste 300 de copii nu finisează circuitul educațional, deci rămân repetenți. Și acești viitori părinți romi, care nu vor să învețe, nu au acces la loc de muncă. Neavând acces la loc de muncă, ei nu găsesc altceva decât să beneficieze de asistența socială a statului, să apeleze la ajutor material, ajutor social. Cu atât mai mult că sunt unele familii care fac mai mulți copii. Și, iată, cum să intervină statul în așa problemă? Este întrebarea deschisă și până în ziua de azi. Noi am arătat cifrele acestea societății civile încă în anul 2019, localitatea Edineț, localitatea Talmaza, unde copiii romi nu frecventează școala. Dar vocile noastre nu au fost auzite, nu a fost cooperare, nu a fost conlucrare între societatea civilă romă și autoritățile publice locale și cele centrale.

Între palat și cocioabă - Moldova săracă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:14 0:00

Și atunci, dacă problema este ascunsă, ignorată, neglijată, ea nu se soluționează, se agravează și devine și mai mare. În perioada pandemică, acest proces de educație online a dat faliment. Nu atât ca calitate, și aici se pune problema, dar ca accesibilitate. Autoritățile, când aplică acest proces de educație online, când au dispoziție, nu se uită: au copii romi acces la educația online, sau n-au? Una din ultimele recomandări pe care le-am făcut Ministerului Educației, speră să fie luat în considerare, e să nu aloce această tehnică digitală în mediul familiilor rome, needucogene, pentru că ei trăiesc într-o situație supraaglomerată și n-au condiții casnice de conectare la internet etc., dar să creeze un spațiu educogen anume în școală. Anume în școală copiii trebuie să vină, să aibă acces la această tehnică de calcul, în clase special amenajate. Și nu doar copiii romi, ci toți copiii din familii social vulnerabile. Și atunci, cât de puțin, ridicăm rata școlarizării.”

Europa Liberă: Reprezentanții comunității rome au avut astăzi, la guvern, o întâlnire cu premierul interimar, membri ai guvernului și parteneri de dezvoltare a R. Moldova. În comunicatul de presă se spune că, pentru a îmbunătăți situația economică a romilor și a asigura participarea lor activă la viața socială și politică, guvernul a implementat în perioada 2016-2020 planul de susținere a populației rome. În linii mari, cu ce s-a soldat acest plan? Cât de satisfăcătoare sunt rezultatele?

Ion Duminică: „Rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Acțiunile din acest plan nu au fost realizate, deoarece nu a fost dialog permanent, periodic, între autoritățile publice centrale. Cele locale și societatea romă. Pe parcursul anului 2016-2020 nu s-a organizat niciun grup interministerial, din care erau planificate cel puțin două pe an, și atunci mesajele societății civile rome au rămas ignorate. Acțiunile care s-au realizat în planul precedent au fost una, realizată, inclusiv, cu participarea mea, personală, ca cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural.

A fost elaborată curricula Istoria, cultura și tradițiile romilor din R. Moldova în anul 2018...

Dar, iarăși, avem o problemă. Curricula a fost elaborată, pentru clasele primare, dar ea nu este implementată. Este implementată în două localități: satul Vulcănești, raionul Nisporeni, și în orașul Otaci, raionul Edineț. În rest, nicăieri. Atunci, noi am ridicat iarăși problema: pentru ce am elaborat curricula, dacă nu avem capacitate s-o implementăm în comunitățile rome? Și mai este o problemă: ea nu este valabilă doar pentru comunitatea romilor, ea trebuie să fie promovată și pentru alte categorii de elevi, populația majoritară. Dar noi trăim cu stigmatul prejudecăților față de romi, pentru că noi nu cunoaștem cine sunt romii. Necunoașterea provoacă ură față de această comunitate. Și atunci curricula școlară Istoria, cultura și tradițiile romilor, pentru cine este ea prioritară? Pentru romi sau pentru toată populația din R. Moldova, care trăiește în vecinătatea comunității rome? E o altă problemă pe care am vrut s-o discutăm și nu am putut, pentru că n-au fost organizate aceste ședințe de lucru. Au fost organizate câteva sărbători de 8 aprilie în 2017, 2018, până în perioada pandemică, dar, din păcate, asta și era abordarea, artistică, etnoculturală. O dată pe an, statul, Agenția Relațiilor Interetnice își amintea de această comunitate, fiind această sărbătoare, organizând cântece și dansuri țigănești și noi am spus că asta-i clounadă țigănească. Noi nu am mai vrut să fim abordați doar ca dansatori și cântăreți, noi am vrut să arătăm și alte momente specifice comunității noastre, inclusiv să abordăm și problemele – pe parcursul întregului an, nu doar pe 8 aprilie. Da, 8 aprilie poate să devină o sărbătoare pentru romi, dacă noi ne-am întâlni și pe parcursul anului, dar dacă noi ne întâlnim doar pe 8 aprilie, doar o dată pe an, și atunci, cineva ne aplaudă ca noi să cântăm și să dansăm, asta deja nu este frumos, hai s-o spunem, din partea autorităților, să aibă așa o abordare. Atunci când statul vrea să organizeze ceva pentru romi, trebuie s-o facă împreună cu romii. Toate politice rome trebuiesc coordonate cu comunitatea romă. Și altă realizare despre care vreau să vă spun, în 2019, a fost organizat de reprezentanții Cancelariei de Stat care se ocupă cu problematica romă.”

Europa Liberă: Mă uit că comunicatul guvernului trece în revistă și alte câteva reușite ale acelei acțiuni, între care asigurarea transportării gratuite a elevilor romi ddin localitățile rurale la și de la instituțiile de învățământ; acordarea de ajutoare materiale romilor pentru repararea caselor de locuit;și simplificarea procesului de stabilire a identității și obținerea actelor de identitate pentru romi. Au avut vreun impact aceste măsuri?

Ion Duminică: „Dacă au fost asigurați cu materiale didactice, cu manuale școlare sau cu transport școlar, asta nu e pentru romi, asta e măsură generală, pentru toți copiii care sunt încadrați în procesul educațional. Cât privește ajutoarele materiale, iarăși, aceasta nu se face anume pentru romi. Dacă persoana întrunește niște criterii, dacă face o solicitare, atunci i se dă. Nu i se dă pentru că este rom, dar pentru că el trebuie să întrunească niște criterii ca să obțină acest ajutor material. Altă problemă, valabilă pe parcursul ultimilor 30 de ani, e accesul la locuințe sociale. Nu se cunoaște ce persoane primesc aceste locuințe sociale. Pentru că romii nu au acces în ultimii 30 de ani la locuințe sociale și statul ignoră această problemă. Dar dacă revenim la problemele educației și posibile soluții, dacă o persoană de origine romă va avea un loc de trai stabil, va avea o locuință socială, ea va dori s-o întrețină. Dar pentru ca s-o întrețină, va trebui să găsească un loc de muncă și ea va dori să capete acest loc de muncă. După ce se va angaja, la orice loc de muncă, pentru a întreține locuința socială, copiii acestei persoane, ale acestei familii se vor duce la școală, dar, în prezent, dacă nici mama, nici tata n-au de lucru, stau acasă, evident și copiii lor stau acasă.

Dacă ei n-au locuință și migrează permanent în interiorul R. Moldova sau peste hotarele R.Moldova, evident, și copiii vor migra împreună cu părinții și nu vor fi integrați în circuitul educațional. De aceea, una din soluții pentru a îmbunătăți situația romilor sunt locuințele sociale. După care ei să-și găsească un loc de muncă și copiii să margă la școală. Și atunci vom avea o nouă generație de persoane integrate. Dar dacă noi nu avem politici care asigură locuințe sociale pentru comunitatea romă, noi pierdem, din an în an, o generație.”

Europa Liberă: Lipsa actelor de identitate este și ea o problemă pentru romi. A fost simplificată procedura de obținere a actelor de identitate, așa cum susține guvernul?

Ion Duminică: „Nu, asta a fost o solicitare. Comunitatea romă, reprezentată de Coaliția Vocea Romilor a solicitat să fie simplificată obținerea actelor de identitate. Nu este, iarăși, o statistică, sunt persoane de etnie romă care nu dețin acte de identitate pentru că nici părinții lor nu au avut acte de identitate și nici copiii lor nu au acte de identitate. Deci, sunt trei generații care nu au buletine de identitate: bunica, mama și nepotul. Și dacă e să fie o intervenție, evident că trebue să fie o intervenție ghidată organele de stat. Dar ea n-a fost discutată și n-a fost implementată. Comunitatea romilor a făcut un șir de amendamente privind aceste probleme și facilitarea accesului persoanei rome la serviciile de documentare. Actualmente acest document se află în stadiul de discuție, de elaborare, dar nu de implementare.”

Europa Liberă: Acum se lucrează la o nouă versiune a programului de susținere a populației de etnie romă pentru anii 2021-2025, ce credeți că ar trebui să prevadă, prioritar, acest document și ce ar trebui să se întreprindă ca el să nu rămână amplu și consistent doar pe hârtie?

Ion Duminică: „E foarte simplu: să fie dialog permanent între actori interesați de politicile rome. Și noi, în R. Moldova, avem cinci actori. În primul rând, administrația publică centrală și să fie o instituție, chiar și azi am menționat, care să coordoneze politice lor, să treacă coordonarea, de la Agenția Relații Interetnice, spre o nouă instituție, care se va numi Biroul pentru persoanele de etnie romă. Și el e inclus, dacă intrați pe site-ul www.particip.gov.md , o să vedeți, asta e prima acțiune care a fost inclusă.

Odată ce va fi creat acest Birou, el va eficientiza procesul de abordarea politicilor rome la nivel de administrație publică centrală...

Și mai sunt alți trei actori principali: societatea civilă romă, care este reprezentată de Coaliția Vocea Romilor, administrația publică locală de nivelul I și II și, evident, partenerii de dezvoltare, organizațiile internaționale: ONU, Consiliul Europei, UE, OSCE. Dacă va fi coordonat procesul de implementare a noului program într-o măsură mai eficientă decât în perioada 2016-2020, evident, nu vom mai avea un plan cu acțiuni nesatisfăcătoare sau realizate incomplet sau defel. Nu vom mai avea produse nerealizabile, dar vom avea, cel puțin niște acțiuni prioritare, selectabile, implementarea cărora se va coordona între acești cinci actori. În lipsa unui dialog, a unui parteneriat, evident că planul precedent a dat faliment. Planul de acțiuni 2016-2020 n-a fost coordonat, n-a fost realizat în parteneriat cu societatea civilă romă și de aceea el a dat faliment. Să sperăm că această greșeală nu va fi repetată de noul program și din câte noi vedem, din anul 2020, din luna august, societatea civilă romă este invitată periodic deja de Ministerul Educației, Culturii și cercetării, unde se discută elaborarea acestui nou program. Avem acest dialog și sperăm să continuăm și mai departe.”

Europa Liberă: Dle Duminică, este firesc să se aștepte mai mult de la stat pentru ameliorarea, acolo unde este nevoie, a stării de lucruri în cadrul comunității rome, dar voiam să vă întreb ce poate face comunitatea însăși pentru a îndrepta lucrurile acolo unde statul nu poate sau, eventual, nu dorește să ajungă.

Ion Duminică: „Nu se poate să abordăm separat. Comunitatea romă este o comunitate cu profil complex de vulnerabilitate și nu poate să intervină doar statul sau doar comunitatea romă, sau doar părinții romi, sau doar administrația publică locală, pe capul căreia este pusă toată implementarea, trebuie să fie un parteneriat și un dialog permanent. De aceea, în lipsa acestui dialog, și acțiunile pro rome, politicile publice rome dau faliment. De aceea noi nu putem să spunem ce putem noi să facem fără stat, pentru că noi nu trăim în afara acestui stat, noi trăim în statul R. Moldova. Și, dacă trebuie să soluționăm o problemă specifică comunității rome, noi trebuie să includem și administrația publică locală de nivelul I și II, și administrația publică centrală, guvernul, inclusiv partenerii de dezvoltare și societatea civilă romă. Fără acest parteneriat, fără implicarea romilor, noi nu putem să abordăm problemele specifice acestei comunități. Pentru că, vă spun, noi nu ne aflăm în aer, nu trăim pe o insulă separată și, evident, noi nu suntem ca bulgarii și găgăuzii, care, cât de cât, au o amplasare teritorială distinctă față de comunitatea romă, care este amplasată asimetric pe teritoriul R. Moldova.

Îi găsim în orice unitate administrativ-teritorială, de la Nord până la Sud. Atunci, evident că fiecare comunitate trebuie abordată separat cu administrația împreună cu administrația publică locală. Nu putem să avem politici egalitare pentru toate comunitățile. Deci, fiecare localitate își are specificul său. În general, elementul comun care unește comunitățile rome este diversitatea. Politicile rome trebuie să reiasă din acest principiu. Politicile nu trebuie să aibă o abordare egalitară, dar trebuie să fie țintite în baza situației locale care este diferită în diverse localități.”

Europa Liberă: Și, pe finalul acestei discuții, să vorbim, totuși, despre aspecte pozitive. Ce vă bucură, în sensul de schimbare în ceea ce privește comunitatea romilor din R.Moldova în ultimii ani? Adică ce schimbări bune s-au produs în interiorul comunității și pentru comunitate?

Ion Duminică: „În primul rând, noi am obținut guvernul R.Moldova, necătând că nu este în statut deplin, plenipotențiar, inclusiv prim-ministrul, dl Ciocoi, că el a organizat această ședință. Pentru că ultima ședință cu comunitatea romă a fost organizată în 2015, cu prim-ministrul Chiril Gaburici. Și noi am menționat că prim-ministrul Aurel Ciocoi, dintre prim-miniștri, a devenit unul din primii prieteni ai romilor, care anume în ziua de 8 aprilie a organizat o ședință și festivă, și de lucru cu comunitatea romă. Noi am abordat și probleme de festivitate, că anul acesta avem jubileu, pe 8 aprilie se împlinesc 50 de ani de la primul congres internațional al romilor, în 1971. Am sperat și am transmis mesaj către Guvernul R. Moldova, că sperăm să nu ne adunăm iar peste 50 de ani, la următorul jubileu, de o sută de ani, dar să avem întâlniri periodice, cel puțin o dată pe an la nivel înalt.

Să avem întâlniri periodice, cel puțin o dată pe an la nivel înalt...

Al doilea moment pozitiv care a fost într-un act recent, am primit răspuns la solicitarea care a fost înregistrată de către Agenția Relații Interetnice, care a venit în întâmpinarea solicitării comunității rome, ca banii preconizați pentru organizarea festivităților de 8 aprilie să fie redirecționați către construcția unui monument de comemorare a romilor victime ale holocaustului din cel de-al doilea război mondial. Și anume aici Agenția Relații Interetnice a venit cu un răspuns pozitiv. Și al treilea moment pozitiv, programul de acțiuni a fost plasst în sfârșit pe www.particip.gov.md , și comunitatea romă și alți actori importanți, pot să vină cu soluții de îmbunătățire a programului până în 15 aprilie 2021. Ulterior, am solicitat ca să avem acest dialog periodic permanent, ca să discutăm aceste acțiuni, care au fost acceptate, care au fost respinse, cu argumentări, evident.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG