Linkuri accesibilitate

Liuba Ceban (Pentruviata.md): „Suicidul nu se uită la buzunarul oamenilor”


Pentruviata.md, linia verde pentru prevenirea suicidului, 11 septembrie 2020.

R. Moldova are o rată mare de sinucideri, cu 20% mai mare decât media europeană. Tentativele de sinucidere sunt și mai frecvente, estimativ o tentativă la fiecare 40 de minute potrivit OMS.

Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului, marcată ieri, 10 septembrie, a fost și în Republica Moldova un prilej și un îndemn necesar la înțelegerea amplorii și gravității fenomenului suicidului, dar și la necesitatea de a le acorda oamenilor, care trec prin perioade dificile, un sprijin substanțial și profesionist. Pe lângă numeroasele alte probleme cu care se confruntă societatea moldovenească, cea a ratei înalte a sinuciderilor nu poate fi considerată marginală.

Europa Liberă a stat de vorbă cu Liuba Ceban, fondatoarea Liniei Verzi pentru Prevenirea Suicidului – pentruviață.md.

Liuba Ceban, fondatoarea Liniei Verzi pentru Prevenirea Suicidului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:28 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, ieri, 10 septembrie, a fost marcată Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului. O zi de mobilizare a tuturor celor care înțeleg amploarea și gravitatea fenomenului suicidului și care doresc să transmită un mesaj de grijă și susținere persoanelor care trec prin dureri emoționale cumplite și ajung la margine, cum se spune. Este, dna Ceban, Republica Moldova locul în care necesitatea unui asemenea mesaj este cu deosebire vădită?

Liuba Ceban
Liuba Ceban

Liuba Ceban: „Eu cred că da, pentru că noi, statistic vorbind, suntem în topul țărilor cu rata de suicid înaltă în lume, nu suntem printre primii, dar oricum suntem în zona asta roșie. Și la capitolul suicid, dacă e să ne uităm la media europeană, suntem cu 20 la sută peste media europeană. Este la ce să se lucreze, sunt nevoi foarte multe în ceea ce privește susținerea emoțională a oamenilor care trec prin diferite greutăți ale vieții.”

Noi, statistic vorbind, suntem în topul țărilor cu rata de suicid înaltă în lume.

Europa Liberă: Și ce forme concrete poate lua, iată, acest mesaj zi de zi și, poate, într-o perspectivă mai largă, mai lungă?

Liuba Ceban: „Noi de Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului anul acesta am considerat că este important să ne mobilizăm cu toții ca societate și să știm că, de fapt, oamenii care trec prin crize trebuie să audă mesajul că suicidul nu este soluție, soluția este să vorbești despre durerea ta. Cred că aici începe prevenirea suicidului, când omul începe să spună despre ceea ce îl doare, ceea ce îl frământă și este alături cineva care poate să-l audă.”

Europa Liberă: Republica Moldova, cum spuneați, este în lista țărilor cu o rată de suicid înaltă, anual își curmă viața peste 500 de persoane, înțelegem însă că rata anuală a tentativelor de suicid este considerabil mai mare, estimativ o tentativă de sinucidere la fiecare 40 de minute, potrivit abordărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Ce explicații, dna Ceban, există pentru această stare de lucruri, este societatea moldovenească, în general vorbind, una care nu emană prea multă empatie, deschidere de înțelegere pentru suferințele prin care poate trece un individ sau altul, altfel spus, este societatea moldovenească ceva ce accentuează prin felul ei de a fi singurătatea, starea de impas?

Liuba Ceban: „Da, eu cred că nu doar societatea noastră, în multe țări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova noi nu suntem pregătiți să dăm un răspuns empatic și de înțelegere oamenilor care trec prin greutăți. De cele mai multe ori cred că nu suntem informați, dar și suntem prea concentrați poate uneori pe durerea noastră, pe disconforturile noastre și uităm despre faptul că poate cineva alături se simte chiar într-un impas, și uităm despre faptul că nu judecata lor este soluția, ci înțelegerea, înțelegerea pur umană care eu cred că lipsește în mare parte la noi în țară.”

Europa Liberă: Sărăcia și toate consecințele care decurg din ea sunt văzute în mod obișnuit ca o cauză importantă a stărilor de deznădejde periculoase în care poate ajunge persoana. Este firesc să se gândească așa și în raport cu Republica Moldova?

Liuba Ceban: „Eu cred că sărăcia, în general, alimentează stările negative de spirit, dar, totodată, când este vorba de suicid, noi trebuie să ținem cont de un moment foarte important, că niciodată de la o singură cauză un om nu ajunge la suicid. Tot timpul trebuie să fie un mix, un complex de probleme. A fi sărac nu înseamnă a fi un om care nu știi să faci față sau nu știi să te descurci în alte domenii ale vieții.

În niciun caz nu putem spune că orice om care-i sărac, el se gândește la suicid sau că în țările sărace rata de suicid este mai înaltă.

Când e vorba de suicid, e vorba de mai multe poveri care vin pe sufletul uman și atunci putem spune că în unele cazuri crizele financiare și sărăcia pot fi unele elemente care pot să alimenteze poate unele trăiri emoționale mai dificile, dar în niciun caz nu putem spune că orice om care-i sărac, el se gândește la suicid sau că în țările sărace rata de suicid este mai înaltă. Ce-i drept, din punct de vedere statistic la nivel internațional, 75 la sută din toate cazurile de suicid se produc în țările în dezvoltare și în țările care sunt la nivel mediu de dezvoltare. Adevărul este că și țările prospere, poate nu sunt așa de numeroase, dar vreau să spun că până la urmă suicidul nu se uită la buzunarul oamenilor.

Eu cred că trebuie să fie mai mulți factori împreună și, de fapt, asta este regula noastră de abordare a subiectului suicidului, că trebuie să se așeze dureros în sufletul omului mai mulți factori care pot contribui la apariția unei dureri atât de mari, încât disperarea să se așeze în suflet, neajutorarea să se așeze în suflet și omului în aceste stări să-i vină ideea că poate suicidul ar fi soluția. Noi venim și spunem că nu este soluție suicidul, dar în niciun caz nu vom spune că doar din cauza sărăciei cineva poate să ajungă la suicid.”

Europa Liberă: Durerea sufletească – și nu voi greși, sper, spunând așa – se întâmplă exclusiv în singurătate, când între suferind și lumea din jur parcă ar apărea un fel de vid, cum să se ajungă la asemenea oameni? În ce ușă să se bată și, de fapt, în singurătatea aceea mai există vreo pornire de a căuta sprijin din afară, de a vorbi cuiva despre durerea ta, mai ales că moldovenii, s-ar spune, sunt destul de reticenți să-și împărtășească suferința în căutare de ajutor, din câte se știe?

Oamenii au tendința să se izoleze(...) , suferința lor se vede pe rețelele de socializare.

Liuba Ceban: „Da, foarte corect ați menționat că atunci când omul se simte singur poate să ajungă la cazul în care să nu caute ajutor și vreau să zic că în Danemarca vorbeam cu colegii mei de acolo care au o linie care există de peste 20 de ani și ei spuneau că, dacă ar fi să vorbim de cauza suicidului, nouă nu ne place tema asta, dar o singură cauză noi totuși am scoate-o în evidență, poate nu singurătatea, dar izolarea. Deci, omul când se izolează, mai ales când se izolează în durerea lui, durerea poate să se amplifice. Oamenii au tendința să se izoleze și în ziua de azi oamenii care suferă de cele mai multe ori suferința lor se vede pe rețelele de socializare.

Acolo este toată suferința umană de cele mai multe ori prezentă și noi încercăm să lucrăm acolo, să transmitem mesajul nostru în moduri creative, să implicăm cât mai multă lume, ca cel puțin în fața ochilor celor care se uită pe ecran să apară mesajul acesta că suicidul nu este soluția, ci să vorbești despre durerea ta este o soluție.

Plus este o prejudecată destul de mare în societatea noastră față de a accesa servicii care pot să ajute sufletul uman și din această cauză cred că oamenii care se gândesc la suicid tot sunt reticenți. Totodată, vreau să zic că în ultimul timp eu văd o schimbare, văd că oamenii încetul cu încetul încep, poate mai mult la Chișinău, dar totuși încep să caute ajutor când trec prin situații dureroase și aceasta este foarte bine, pentru că în situații de genul acesta durerea nu se instaurează pentru totdeauna.

Omul călătorește prin durere ca să iasă din ea.

Deci, omul călătorește prin durere ca să iasă din ea și acest lucru este foarte bine, pentru că altfel durerea are tendință să se acumuleze, ea se adună, se adună, se adună și atunci e clar că omul poate să ajungă la o criză în care se naște gândul suicidului. Un alt lucru important pe care vreau să-l menționez aici și vă dau încă o dată dreptate că oamenii care se simt singuri, izolați pot să nu caute ajutor.

Am văzut în Franța cum funcționează acest lucru, serviciile lor de prevenire a suicidului sunt cu 40 de ani înaintea noastră și cred că sunt un exemplu pentru noi, au anumite servicii proactive în care sunt implicați psihologi, psihiatri, echipe mobile, psihoterapeuți, asistenți sociali care ajută oamenii care au tendință de izolare, se duc pe terenul lor, mai ales la cei în vârstă se duc acasă și lucrează cu ei. Deci, echipe de sănătate mintală care au grijă de persoanele care trec prin momente critice ale vieții ca să nu le lase să se izoleze. Aici se lucrează foarte mult cu rudele, cu prietenii și în felul acesta ei reușesc să mobilizeze oamenii și să facă pas cu pas o mică mișcare către o stare de mai bine.

Acest lucru este frumos, cred că pentru noi e de domeniul fantasticii lucrul acesta, dar câteodată la nivel de suflet uman eu am văzut multe persoane la noi în țară cărora totuși le pasă de cei dragi ai lor și ei vin și vorbesc și ne întreabă povestindu-ne că, uite, copilul meu se izolează sau părintele, sau o rudă de-a mea, ce să fac? Adică totuși nu pot să zic că nu suntem deloc empatici, mai ales dacă e în ograda noastră problema, cred că lumea se mișcă, dar încă suntem departe de la a fi în stare să identificăm acea suferință umană și să nu lăsăm oamenii să se izoleze până într-atâta încât să ajungă la suicid.”

Europa Liberă: Pandemia de COVID-19 nu poate să nu aducă noi provocări, inclusiv din perspectiva temei convorbirii noastre. Dna Ceban, cum stau lucrurile în această perioadă și ce forme de asistență mai speciale sunt avute în vedere acum?

Liuba Ceban: „Pe perioada pandemiei la nivel internațional, dacă vorbim mai mult la noi în țară, nu există deocamdată o poziție clară sau cercetări științifice, confirmații care ar spune că în perioada pandemiei oamenii ajung mai mult la suicid, la gândul suicidului. E interesant de menționat că la Linia Verde la noi în țară și în alte țări a fost un pic în scădere numărul persoanelor care au apelat, dar este un lucru care e și mai complicat de realizat, dar foarte necesar, pentru că pandemia a adus provocările ei specifice, noi trebuie să ducem mesajul la oameni și să le spunem că dacă treci prin durere, ai nevoie să treci prin ea și să ai grijă ca să mergi într-un mod sănătos către ieșire din durerea ta, pentru că, dacă nu, ce se va întâmpla după pandemie, peste o perioadă, dacă durerea aceasta pe care au trăit-o oamenii cumplit, mulți oameni au trăit-o cumplit în această perioadă, ea se va aduna și va atrage și alte momente mai puțin sănătoase și plăcute în viața acestor oameni și pe durată lungă noi putem să avem o creștere a ratei suicidului.

Cel puțin așa arată cercetările pe alte situații de pandemie sau pe probleme ample de sănătate care au fost în alte țări în urma unei epidemii. Pe parcurs oamenii au fost afectați, foarte puțin s-a vorbit despre faptul că ei au nevoie să aibă grijă de durerea lor și durerea s-a acumulat și după ce trece perioada de provocare poate să apară o creștere vertiginoasă a ratei suicidului. Având înțelegerea acestor lucruri, noi am ales să lucrăm cu trei grupuri de oameni care credem că sunt cei mai vulnerabili, pe care putem noi să-i ajutăm. Eu cred că sunt și alte grupuri, dar sunt și alții care ajută.

Noi am ales să lucrăm cu oamenii care trec prin ardere profesională, lucrăm cu oamenii care trec prin doliu și care trec prin crize financiare. Pentru asta am creat trei grupuri pe Facebook, unde în fiecare săptămână vine câte un psiholog și face activități cu oamenii care au aceste trei probleme, pentru ca să-i ajutăm în călătoria lor să poată să navigheze împreună cu specialiștii către sănătatea lor, ca să evităm poate blocaje în durerea lor.”

Europa Liberă: Dar putem vorbi de o incidență mai mare a stărilor periculoase pentru anumite profesii?

Liuba Ceban: „Dacă este să vorbim din punctul de vedere emoțional, să vorbim despre ardere profesională, eu nu aș vrea să facem o legătură poate negândită între ardere profesională și suicid. Și am văzut deja câteva cazuri când s-a făcut acest lucru. Vreau să spun altceva aici.

Sunt unele profesii în care arderea profesională, vrei nu vrei, este mult mai pronunțată. Și aici vorbim de oamenii care sunt în contact direct cu cetățenii, sunt oameni care oferă servicii de contact direct fie la privat, fie la stat și sigur că în perioada pandemiei cei din serviciul medical au fost cei mai afectați, dar și în afara pandemiei ei sunt cei mai afectați. Acum însă, dacă nu se ține cont de faptul că trebuie să existe totuși un spațiu de respiro și grijă specială de oameni, ca să poată să descrie toate stările lor și să poată să aibă grijă de ei, mai ales când se simt vinovați că poate cineva a decedat la locul de muncă și acesta-i un stres, aceasta-i o traumă; poate cineva nu a reușit să ajute pe un om așa cum a dorit, mai ales se știe că începătorii în unele specialități pot să fie suprasolicitați emoțional, de aceea grija de specialiștii care sunt în prima linie, fie ei în domeniul medical, fie chiar și în afaceri, care au foarte multe comenzi acum, nu știu, de distribuire a ceva, cred că este crucială și știu că se mai fac eforturi în domeniul acesta și noi am considera că mai trebuie.

Nu este suficient, nu există claritate acum, o viziune, să zic așa, consolidată, cum să se facă acest lucru și, din păcate, cred că noi suntem ca de obicei reactivi, noi reacționăm la ceea ce se întâmplă, dar noi nu încercăm să prevenim unele situații complicate. Adică, dacă nu ne ustură, noi nu ne mișcăm ca să prevenim usturimea, cum s-ar zice.”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb, chiar dacă nu cred că voi avea un răspuns, ați cunoscut vreodată cazuri de disperare periculoasă a cuiva care suferă din cauză că trăiește în păcate politice, pentru că omenește ar trebui să fii depresiv, dacă ești parte a unor moravuri politice sau chiar creezi aceste moravuri, nu?

Cred că persoanele care acționează politic au o imunitate psihologică prin a-și scuza comportamentul

Liuba Ceban: „E interesantă întrebarea aceasta, este un pic nu la tema noastră, dar eu cred că persoanele care acționează politic au o imunitate psihologică prin a-și scuza comportamentul. Ei au argumentele lor care îi fac să creadă că ei procedează corect. Cred că abordarea subiectului bine/rău, ce este bine și ce este rău eu cred că este o întrebare ce ține de moralul fiecăruia și, din păcate, fiecare regulile lui morale și le construiește singur. Asta nu înseamnă, cred eu, că dacă tu conștient mergi la ceva ce nu este sănătos, nu are ecou în viața ta, dar nu e neapărat ca omul să conștientizeze lucrul acesta, poate să nu-l conștientizeze niciodată în viața lui.”

Europa Liberă: Chatul anonim pentruviață.md cum funcționează și cum trebuie să procedeze o persoană care simte că își dorește ajutorul?

Liuba Ceban
Liuba Ceban

Liuba Ceban:Chatul nostru este un serviciu mic, noi nu pretindem, departe suntem de a fi în stare să ajutăm pe toată lumea și să acoperim toate nevoile, este un serviciu specializat anume pentru persoanele care se confruntă cu criza suicidală, se gândesc la suicid sau au pierdut pe cineva drag prin suicid, sau poate că au unele frământări și nu au cu cine să comunice și vin la noi. Totodată, pe chat pot să vină specialiști care trec prin ardere profesională, persoanele care trec printr-un doliu sau prin criza financiară și să-și destăinuiască anonim stările.

Noi lucrăm cu o echipă de voluntari care în fiecare seară în zilele de lucru vin și stau de vorbă cu oamenii.

Noi lucrăm doar în orele de seară, din păcate, este modestul nostru aport pentru a preveni suicidul, pentru că am avut inițiative pentru a lărgi serviciul, dar, din păcate, nu am fost susținuți, dar, totodată, dincolo de acest fapt, noi lucrăm cu o echipă de voluntari care în fiecare seară în zilele de lucru vin și stau de vorbă cu oamenii, intră pe site-ul pentruviață.md omul, este un buton hai să vorbim și omul apasă butonul și, în felul acesta, începe discuția.

Consilierii noștri sunt oameni instruiți de noi, sunt oameni care trec prin școala noastră, noi avem online, cu suportul Ambasadei Statelor Unite ale Americii am creat școala online, Școala de consiliere „Inimi deschise” și în această școală studiază anume persoanele care vor să devină consilieri la noi pe chat.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG