Linkuri accesibilitate

Lovitura aplicată lui Traian Băsescu e un avertisment indirect adresat forţelor pro-europene şi unioniste (Sebastian Rusu/Jurnaliștii.ro)


Revista presei românești.

Rezoluția critică la adresa Republicii Moldova, adoptată de popularii europeni la Helsinki, este prefațată pe site-ul G4media de Dan Tapalagă. El arată că exprimând îngrijorarea pentru „concentrarea crescândă a puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane”, PPE vizează de fapt două personaje politice influente: Vlad Plahotniuc și Igor Dodon.

Se scrie și despre deznodământul apelului lui Traian Băsescu în cadrul procesului prin care a încercat să recâștige cetățenia moldovenească, retrasă de Igor Dodon. Apelul a fost pierdut și este ultima cale de atac în această speță. Sebastian Rusu scrie însă pe site-ul Jurnaliștii.ro că și fără cetățenie fostul președinte al României are încă un cuvânt greu de spus dincolo de Prut în chestiunea unirii.

Deocamdată, ar fi fost scos din joc pentru că putea candida fără probleme la următoarele alegeri și ar fi ajuns în parlamentul de la Chișinău. „Lovitura aplicată lui Traian Băsescu de către justiţia aservită oligarhului Vladimir Plahotniuc reprezintă un avertisment indirect adresat şi forţelor pro-europene şi unioniste care au pierdut un vector de imagine, care ar fi putut fi fără doar şi poate liantul unificării acestora pe o listă comună”, scrie Sebastian Rusu. În concluzie, cea mai mare greșeală a acestor partide ar fi să nu meargă până la capăt pe ideea de a constitui o singură forță politică. Mai ales că „timpul s-ar putea să ne demonstreze că prin această decizie mizerabilă de scoatere a lui Băsescu din jocul politic din Moldova, binomul Dodon-Plahotniuc (a dat) imboldul coagulării forţelor pro-europene şi unioniste”.

În România Liberă, o știre informează despre campania de strângere de semnături sub genericul „Un milion (de semnături) pentru Unire”. Campania este inițiată de 130 de organizații care fac parte din Alianța pentru Centenar și urmărește „punerea de acord a textului Constituției cu Declarația Parlamentului României din 27 martie, conform căreia unirea Basarabiei cu România este pe deplin legitimă”.

Săptămâna viitoare, cu o zi mai devreme decât fusese programat, Parlamentul European va dezbate o rezoluție critică la adresa României. După noul calendar, rezoluția ar putea fi adoptată chiar în ziua în care se comunică raportul MCV al Comisiei Europene, despre care se știe deja că va fi și el unul critic. Ziare.com face precizările și publică esențialul din draftul documentului.

Miercuri a împlinit 102 ani filozoful Mihai Șora. Andrei Pleșu îi dedică un articol în Dilema Veche. Șora este portretizat ca „unul dintre cei mai misterioși oameni (…). Simplu, dar indescifrabil. Cordial, dar singuratic. Echilibrat între dinamica interogativității și buna așezare a surâsului”. Pentru a descifra totuși formula secretă a acestei personalități, Pleșu se ajută tot de o formulă, aflată chiar în scrisul lui Șora: „amiaza prezenței”.

„Mihai Șora are harul, mai puțin răspândit decât ne închipuim, de a fi, în sens deplin, o prezență. Vie, absorbantă, inspiratoare, adevărat zenit al împlinirii existențiale, fără retorică solemnă, fără gesticulație magisterială, fără pompă inițiatică”. Există, spune Pleșu, o dimensiune terapeutică a prezenței lui Mihai Șora. „E căutat și e cultivat pentru că e vindecător. M-am auzit vorbind uneori, mai în glumă, mai în serios, despre tibetanul Șora: era un fel de a semnala nu vreo adeziune ocultă la tehnici exotice sau vreun detaliu portretistic semnificativ (deși…), ci distanța lui suverană față de suspensia contemporană a firescului, a bunei dispoziții, a grației existențiale. Mihai Șora a obținut o rarisimă combinație de imediat și cosmicitate.”

XS
SM
MD
LG