Linkuri accesibilitate

Maeştri şi Ucenici (XVI). Mircea CĂRTĂRESCU


Em. Galaicu-Păun: Se ştie – iar istoria literaturii a transformat întâmplarea într-un soi de mit – că, la capătul unei întâlniri providenţiale cu idolul său, poetul Stephane Mallarmé, tânărul Paul Valéry a avut un fel de „şoc existenţial”, care avea să-i schimbe destinul: n-a mai publicat poezie vreme de aproape două decenii, iar atunci când a făcut-o, în 1917, dând la tipar la Jeune Parque (într-un „fabulos” tiraj de... 40 de exemplare), devenea el însuşi un maestru. Aţi trăit şi Dvs o astfel de întâmplare? Cine a fost „Mallarmé”-ul Dvs.? Vă rog s-o istorisiţi.

Mircea Cărtărescu
Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu: Eu am trăit între cărți, nu între scriitori. Dintre autorii pe care, prin forța lucrurilor, i-am cunoscut am ținut la câțiva, dar mai ales ca oameni pur și simplu. I-am admirat pe mulți, dar n-am adulat pe nimeni. N-am niciun fel de simpatie pentru relația maestru – discipol. Dimpotrivă, cred că unii autori dintre cei mai des adulați și-au distrus adulatorii, lăsându-se la rândul lor corupți și distruși de aceștia. Nu am suflet de stăpân, nici suflet de slugă. Iubesc și admir în tăcere, cât de discret cu putință, iar asta fără legătură cu prieteniile mele literare. Mi s-a-ntâmplat să iubesc foarte tare, ca oameni, autori pe care nu-i admiram, sau să-i detest pe cei prețuiți ca scriitori.

Em. G.-P.: Acum, că sunteţi unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români contemporani, rogu-Vă să-mi spune-i dacă aţi avut şansa să Vă caute un tânăr autor pentru a „face ucenicie” la Dvs., iar dacă (încă) nu – totul e înainte! –, pe cine dintre autori aţi fi vrut să-l vedeţi pe post de „tânărul Paul Valéry”?

M. C.: Cât despre oamenii mai tineri, cu care uneori am lucrat intens și ani îndelungați, ei au înțeles imediat ce vreau și ce nu vreau de la ei. Le-am interzis tacit să se refere la cărțile mele, la realizările mele, am descurajat orice formă de lingușire, servilism sau adulație. Nu am fost vreun guru mistic pentru ei. Am fost fericit dacă m-au acceptat între ei ca prieten, în ciuda diferenței de vârstă. Am vorbit mereu cu ei numai de la egal la egal. M-a ferit Dumnezeu să am discipoli, urăsc să fiu urmat și imitat. Mereu le-am spus celor mai tineri să fie ei înșiși, să vorbească cu glasul lor, nu al altora și cu atât mai puțin al meu. Dacă “posteritatea” mea literară va depinde de numărul discipolilor și-al adulatorilor, prefer să nu am nicio posteritate.

* * * * * * *

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956 în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este Profesor dr. la Catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere din Bucureşti. Este poet, prozator, critic literar şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European. Este autor a peste douăzeci și cinci de volume personale şi e prezent în numeroase volume colective şi antologii. Dintre scrierile sale mai importante fac parte „Nostalgia”, „Levantul”, trilogia romanescă „Orbitor” și romanul „Solenoid”.

Cărţile sale au fost traduse, până în prezent, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare românești și internaționale.

OPERA LITERARĂ:

VERSURI: Faruri, vitrine, fotografii, Cartea Românească, 1980;; Poeme de amor, Cartea Românească, 1983; Totul, Cartea Românească, 1985; Levantul, Cartea Românească, 1990; Dragostea, Humanitas, 1994; Dublu CD, Humanitas, 1998; Plurivers, vol. 1 şi 2, Humanitas, 2003, 50 de sonete, Brumar, 2006, Nimic, Humanitas, 2010.

PROZĂ: Visul (Nostalgia), Cartea Românească, 1989; Travesti, Humanitas, 1994; Orbitor. Aripa stângă, Humanitas, 1996; Orbitor. Corpul, Humanitas, 2002; Enciclopedia zmeilor, Humanitas, 2002, De ce iubim femeile, Humanitas, 2004, Orbitor, aripa dreaptă, Humanitas, 2007, Frumoasele străine, Humanitas, 2010, Ochiul căprui al dragostei noastre, Humanitas, 2012, Fata de la marginea vieții, Humanitas, 2014, Solenoid, Humnaitas, 2016, Melancolia, Humanitas 2019.

ESEURI, JURNAL, PUBLICISTICĂ: Visul chimeric, Litera, 1992; Postmodernismul românesc (studiu critic), Humanitas, Bucureşti, 1998; Jurnal, Humanitas, 2001; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, Humanitas, Bucureşti, 2003; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005. Jurnal II, Humanitas, 2008, Zen (Jurnal III), Humanitas 2011, Peisaj după isterie, Humanitas, 2018.

AUDIO BOOKS: Parfumul aspru al ficţiunii, Humanitas Multimedia, Bucureşti, 2003, Levantul, Casa Radio, 2004, Zaraza, Humanitas, Travesti, Humanitas, De ce iubim femeile, Humanitas, Poeme în garanție, Casa Radio, Ruletistul, Humanitas, 2011, Levantul, Humanitas 2015.

TRADUCERI: Charles Simic, Cartea zeilor şi a demonilor (trad. din lb. engl.), Paralela 45, Piteşti, 2002; Bob Dylan, Suflare în vânt, Humanitas, 2013.

A predat la Universitatea din Amsterdam în 1994-1995, la Universitatea din Viena în 2005-2006 și la Freie Universität din Berlin in 2010. A primit prestigioase burse internaţionale pentru creaţie literară precum Bursa Rockefeller la Bellagio în 1997, Bursa DAAD la Berlin în 2000, Bursa Anna Kruger la Berlin în 2001, Bursa Collegium Budapest în 2000, Bursa Akademie Schloss Solitude la Stuttgart în 2006. A fost fellow al New Europe College în 1996. În 2015 a fost fellow al Wissenschaftskolleg din Berlin.

PREMII:

Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1980, 1990, 1994 și 2009); Premiul Academiei Române (1989); Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2000 şi 2003); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1994); Premiul ASPRO (1994, 1996, 2002); Premiile revistelor Flacăra, Cuvântul, Ateneu, Tomis, Euphorion, Observator cultural; Premiul Radio România Cultural, Premiul Asociaţiei Editorilor Români (2002 şi 2003), Premiul Național pentru Literatură în 2007, Premiul Național pentru literatură al Uniunii Scriitorilor (2016), Premiul Oamenii Timpului(2017) Premiul Național de poezie Mihai Eminescu (2017).

Laureat în 2005 al premiului internaţional Giuseppe Acerbi în Italia. În 2011 a primit Premiul Internațional Vilenica în Slovenia. In 2012 a primit Premiul Internațional pentru Literatură Berlin - Haus der Kulturen der Welt. În 2013 a primit Premiul Internațional Spycher-Leuk în Elveția și Premiul Internațional de poezie de la Novi Sad. În 2014 a primit Premiul Tormenta en un vaso la Madrid pentru cea mai bună carte străină publicată în Spania. A mai primit Premiul Euskadi de Plata, Spania, 2014, Premiul orașului Leipzig pentru înțelegere europeană (Germania, 2015), Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană (Austria, 2015) și Premiul Gregor von Rezzori (Italia, 2016). A primit în 2018 Premiul Formentor (Spania) și Premiul Thomas Mann (Germania), iar în 2019 Premiul Transfuge (Franța). A fost nominalizat în 2016 la Premiul Strega Europeo, iar în 2019 la Premiul Medicis.

ORDINE ȘI MEDALII:

- Ordinul național ”Serviciul credincios” în gradul de Comandor, 2000.

- Ordinul ”Meritul cultural” în gradul de Mare ofițer categoria A, 2006.

- Chevalier de l’ordre des arts et des lettres, 2008.

- Medalia ”Nihil Sine Deo” a Casei Regale, 2016.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG