Linkuri accesibilitate

Mai-marii lumii de la un summit la altul (G7 - NATO), în vreme ce o alteță regală română e arestată în Paris


Prințul Paul al României

Odată încheiat summitul G7 din Bavaria, șase dintre cei șapte lideri ai democrațiilor celor mai bogate se vor îndrepta spre Madrid, unde miercuri și joi, 29-30 iunie, are loc summitul anual al NATO.

Presa spaniolă analizează evenimentul sub toate unghiurile. Se știe deja, cum o scrie cotidianul de centru-stânga pro-guvernamental El Pais, că NATO își va dubla numărul trupelor instalate permanent în Europa de Est.

El Mundo, la rândul său, ziar conservator, sprijinind opoziția (care este de asemenea pro-NATO) comentează că deși Alianța își va spori numărul trupelor gata să fie desfășurate pe termen scurt, în fața amenințării ruse, totuși NATO nu se va implica în apărarea enclavelor spaniole din Maroc, porturile Ceuta și Melilla. Teritorii UE pe solul african, cele două orașe-enclave spaniole în Maroc, sunt periodic supuse asaltului migranților de pe continentul african, ceea ce s-a întâmplat de altfel nu mai departe de săptămâna trecută.

NATO: jocul ambiguu al lui Erdogan

În Franța, Le Monde. Se ocupă de asemenea de ceea ce numește „jocul ambiguu al lui Erdogan”.

În timp ce popularitatea sa și a partidului său AKP sunt la cel mai scăzut nivel istoric în sondaje, iar economia țării se află într-o formă proastă, președintele turc pariază pe diplomația sa, ridicând miza până la blocarea extinderii Alianței către Suedia și Finlanda.

Prezentă ca o simplă formalitate în urmă cu o lună, extinderea Alianței Atlantice prin cooptarea celor două țări nordice este blocată pentru moment de de către Turcia, Erdogan nefiind în mod vizibil grăbit să pună capăt crizei pe care a declanșat-o. Discuțiile rămân blocate, iar Ankara își menține dreptul de veto, nevăzând „nicio inițiativă tangibilă a Suediei care să-i atenueze preocupările”, cum i-a spus Erdogan șefei guvernului suedez Magdalena Andersson într-o conversație telefonică sâmbătă, 25 iunie.

Le Monde își consacră chiar editorialul numărului de astăzi «șantajului turc», scriind că „în materie de răutăți și nocivitate Recep Tayyip Erdoğan nu mai are ce învăța”.

Cât despre Putin, el pariază pe erodarea sprijinului adus de occidentali Kievului, cum analizează Le Monde, care consideră că Putin mizează pe de o parte pe sprijinul Chinei și pe de alta pe oboseala previzibilă a opiniilor publice occidentale, saturate de știrile permanente despre război.

O asemenea știre cumplită a fost cea de luni, descrisă în detaliu de La Repubblica din Italia: bombardarea centrului comercial din Kremenciuk, la 300 km sud-est de Kiev, care a ucis 16 civili și a rănit alți 60. Moscow Times consideră că atacul asupra centrului comercial a fost planificat „pentru a coincide cu discuțiile liderilor G7 din Germania”, discuții, printre altele, „despre noile măsuri punitive împotriva Moscovei” (detaliate de Washington Post). Tabloidul german Bild vede chiar în acel bombardament „salutul sângeros al lui Putin în direcția mai-marilor lumii”.

Limba rusă în Ucraina

Tot Le Monde mai publică marți și comentariul unui lingvist, Nicolas Tournadre, despre cum «pentru ucraineni, a se priva de cultura rusă ar fi o mare sărăcire». Nicolas Tournadre regretă decizia parlamentului ucrainean de a impune o lege care reduce statutul limbii ruse în Ucraina. Spune el: „limbile nu sunt steaguri, ci mijloace personale și colective de exprimare”.

Duminică, 19 iunie, parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a aprobat cu o majoritate de două treimi un proiect de lege care restricționează difuzarea muzicii ruse în spațiul public, precizând în același timp că fac excepție artiștii ruși care au condamnat războiul. Un alt text prevede interdicții privind publicarea și importul de cărți rusești, cu excepția cazului în care autorii au cetățenia ucraineană.

Comentariul din Le Monde amintește că cei mai mari scriitori ucraineni, Gogol și Isaac Babel, scriau în rusă, cum tot în rusă scrie și principalul autor ucrainean de astăzi, Andrei Kurkov.

Comentariul din Le Monde compară asta cu situația limbii germane după al Doilea Război Mondial: «Totuși, am continuat să-i citim pe Goethe, Franz Kafka, Thomas Mann, Bertolt Brecht, Stefan Zweig... Acești mari autori de limbă germană, indiferent de țara lor de origine și de confesiunea lor religioasă (protestantă, catolică sau evreiască), aparțin literaturii mondiale. Și, desigur, am putea aplica aceeași reflecții și în alte domenii ale artelor (muzică, pictură, cinema etc.). Sentimente similare de respingere ar fi putut apărea și în privința francezilor în urma războaielor napoleoniene care au însângerat Europa și așa mai departe.»

Prințul Paul al României arestat în Paris

În sfârșit, la rubrica «People», în Franța site-ul de specialitate Histoires Royales aduce detalii despre arestarea la Paris a Prințului Paul al României, arestat luni în capitala Franței pe stradă, unde el s-a legitimat cu un pașaport britanic.

Recunoscut de instanța supremă din România ca nepot al regelui Carol al II -lea (dar decizie neacceptată de Casa Regală a României), Prințul era dat în urmărire internațională după ce, în decembrie 2020, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare cu executare în dosarul «Ferma Băneasa», pentru escrocherii comise între 2006-2013 în vederea obținerea unor importante proprietăți, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept.

Site-ul francez Histoires Royales scrie că în „afacerea Snagov” statul român a pierdut 145 milioane euro, dar că prințul Paul a insistat întotdeauna că este vorba de o «condamnare politică».

Site-ul francez l-a contactat deja „în urmă cu câteva luni” pe unul din avocații prințului, care a transmis că „rolul său public din ce în ce mai important” ar fi declanșat „gelozia și răzbunarea unora” care „fără îndoială se tem să-și vadă propria poziție lor slăbită” de activitatea politică a prințului.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG