„Situația politică în Republica Moldova s-a schimbat ieri radical. În mai puțin de o oră, Igor Dodon a fost pus cu spatele la zid, pierzându-și avantajul pe care îl avea după ce Curtea Constituționala o obligase pe Maia Sandu să facă consultări și să țina cont de propunerea formalizată de către alianța majoritară din Parlament, PSRM-Shor”, scrie Cristian Hrițuc pe site-ul ziare.com. A existat o „mână invizibilă” care schimbat datele situației : retragerea Marianei Durleșteanu din poziția de premier desemnabil din partea majorității formalizate la precedenta încercare de rezolvare a crizei de Igor Dodon, împreună cu alte partide de opoziție. Hrițuc remarcă deruta lui Dodon de la consultările cu Maia Sandu : nu era la curent cu retragerea lui Durleșteanu. „Maia Sandu a jucat cinic, dar pragmatic. Nu există dubiul că nu a fost un scenariu bine pus la punct. Desfășurarea evenimentelor (…) arată clar că a fost un joc bine organizat”, scrie acest comentator.
Maia Sandu a făcut exact ce i-a cerut Curtea Constituțională
De aceeași schimbare de situație se ocupă, pe blogurile Adevărul, și Iulian Chifu, care îl ironizează pe fostul președinte socialist pentru propunerea suspendării temporare a Maiei Sandu, așa cum i se făcea domniei sale când, ca șef de stat, refuza să promulge câte o lege dorită de Parlament. Soluția e cel puțin inadecvată : atunci era vorba de legi care parcurseseră un anumit traseu în legislativ. Acum, nimic de acest fel. Ba mai mult, Maia Sandu a făcut exact ce i-a cerut Curtea Constituțională : consultări cu partidele și desemnarea unui un candidat de premier. „Aici bătălia politică s-a încheiat!”, scrie Chifu. El crede că pe 23 martie Maia Sandu va înainta cu succes Curţii Constituţionale solicitarea de a constata că sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.
Tot pe blogurile Adevărul, Cristian Unteanu sună alarma : „marele exerciţiu ZAPAD 2021, organizat de Rusia şi Belarus la limita mereu învolburată a graniţei dintre ţările din NATO şi UE” își propune să demonstreze superioritatea Rusiei. Rușii ies, de altfel, pentru prima oară să spună că vor interveni militar în forță dacă Ucraina încearcă să-și recupereze controlul asupra regiunii Donbas. Tonul războinic ar avea drept adresant pe responsabilii Alianței. Urmează în articol pledoaria ca NATO să dea curs cât de repede solicitării președintelui ucrainean de a extinde „semnificativ” pachetul de asistenţă prevăzut pentru țara sa. Dacă asta va însemna ultimul pas înainte de admiterea Ucrainei în Alianță, posibila succesiune de evenimente va fi una „de coșmar” : Ucraina susținută de NATO intervine în Donbas, deci, se teme Unteanu, „conflict total la linia de contact Ucraina/Rusia, terestru şi maritim”. Mai sunt și alte scenarii subsecvente în acest articol și toate duc la ideea de război civil și haos „la cea mai lungă frontieră a României”.
Rodica Culcer constată în revista 22 că „rareori a fost mai mare discrepanța dintre discursul politicienilor (din România) și realitate ca acum”. Detaliile îi acuză pe liberali că se comportă conflictual în interiorul interiorul partidului, pentru că urmează congres de alegere a unui nou președinte al PNL. „Din păcate, arată Culcer, principalul etalon al evaluării unui lider în interiorul PNL este cât de dur «combate» nu PSD sau AUR, ci USR PLUS”. E vorba de tensiunile la vedere dintre premierul Florin Câțu și ministrul sănătății Vlad Voiculescu, împins, se pare, în postura de țap isășitor pentru toate neajunsurile din deciziile legate de pandemie.
