Linkuri accesibilitate

Mihail Garbuz (Partidul „Patrioții Moldovei”): o singură propunere electorală, unirea cu Rusia


MIhail Garbuz, liderul Partidului „Patrioții Moldovei”, 29 iunie 2021

Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr.19 în buletinul de vot va figura Partidul “Patrioții Moldovei”. L-am întrebat pe Mihail Garbuz, liderul formațiunii care este miza alegerilor legislative anticipate din 11 iulie.

Interviu electoral cu Mihail Garbuz, Patrioții Moldovei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:01 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce miză are acest scrutin?

Mihail Garbuz: „Ce aveți în vedere când spuneți miză?”

Europa Liberă: Ce trebuie să se decidă în data de 11 iulie?

Mihail Garbuz: „Ce va decide poporul aceea și va fi. Dacă va decide că Maia Sandu și partidul său are dreptul la un mandat adăugător, lasă să fie Maia Sandu. Cred că Dodon n-o să mai ia atâtea puncte câte a luat la alegerile parlamentare precedente. E bine că poporul nostru s-a schimbat oleacă în poziția sa , a devenit mai gânditor. Alegerile prezidențiale, câștigate se d-na Maia Sandu au arătat că dacă un politician nu-și îndeplinește obligațiile sale de dinainte de alegeri, el va pierde și ca politician, și ca om. Nu pe Maia Sandu au votat-o majoritatea, ci împotriva lui Dodon. eu pe Facebook am scris, deschis, cinstit: Votez pentru Maia Sandu! De ce? Fiindcă votez împotriva lui Dodon. Maia Sandu n-a câștigat. Cred că după alegerile parlamentare vom vedea cine cu cine va face coaliție, pentru că niciun partid nu va lua majoritatea.”

Mihail Garbuz (Patrioții Moldovei): referendum pentru aderarea la Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:24:22 0:00

Un program electoral într-un punct: intrarea în Federația rusă

Europa Liberă: O să ajungem și la scenariile postelectorale, dar care este oferta partidului Dvs. în această campanie electorală?

Mihail Garbuz: „Oferta partidului Patrioții Moldovei constă dintr-un singur punct - inițierea unui referendum pentru intrarea în componența Rusiei, ca subiect federal al Rusiei, cu statut de republică.”

Europa Liberă: De ce insistați pe acest plebiscit?

Mihail Garbuz: „Noi nu insistăm, noi vrem să auzim ce gândește și ce zice poporul. Dacă vă aduceți aminte, în R.Moldova nu a avut loc niciun referendum, pe nicio temă, cu toate că teme sunt destule.”

Mai multe despre Partidul „Patrioții Moldovei” găsiți aici

Europa Liberă: Tentative au fost ca să fie organizate.

Mihail Garbuz: „A fost numai unul consultativ. Dacă e să ne uităm la experiența țărilor dezvoltate, europene, pe orice întrebare se face referendum.”

Europa Liberă: Dar vreți un referendum constituțional?

Mihail Garbuz: „Da, desigur.”

Europa Liberă: Și ce se întâmplă dacă cetățenii votează pro sau contra?

Mihail Garbuz: „Mulți s-au adresat la mine cu întrebare de ce nu mai punem un punct, privind alipirea la România? Eu nu am spus nu. Punem România, punem independența statului și punem, de exemplu, intrarea în componența Rusiei. Eu nu văd probleme. Noi de 30 de ani ne ducem de râpă și de 30 de ani România împarte pașapoarte românești, Rusia împarte pașapoarte rusești și am așa o părere că la un moment dat jumătate vor avea pașapoarte rusești și altă jumătate pașapoarte românești. Atunci ce vom face?”

Europa Liberă: Totuși, eu insist să am un răspuns clar la întrebarea: ce se întâmplă în cazul când cetățenii votează împotrivă și când cetățenii votează pro?

Mihail Garbuz: „Dacă cetățenii votează pentru, parlamentul, guvernul, președinția este obligată să inițieze acest lucru.”

Europa Liberă: Cum vă explicați că la 30 de ani de la proclamarea independenței, societatea R. Moldova rămâne atât de divizată? Inclusiv la alegeri se arată că votul mai are tentă geopolitică.

Mihail Garbuz: „Cu regret mare, nu ne-a mers nouă cu conducătorul țării inițial. Câți președinți am avut, toți au fost slabi. Dacă era un președinte normal, poate scotea țara, susținea economia. Câte uzine am avut în țară? Toate-s demolate, distruse, avem numai centre comerciale, agricultura e distrusă. Dacă e să facem o analiză a bugetului moldovenesc de până la distrugerea URSS și bugetul de astăzi, e o prăpastie extraordinar de mare. Dacă țineți minte, cu pătlăgelele noastre îi acopeream și pe ruși și pe toți. Unde-s pătlăgelele celea ale noastre? Importăm pătlăgele din Turcia, de unde vreți, numai nu de-ale noastre. Și agricultura se duce mai departe de râpă.

Europa Liberă: Dar forma de guvernare trebuie să rămână cea parlamentară sau, dacă insistați atât de mult că trebuie un președinte puternic, poate aveți și altă opțiune?

Mihail Garbuz: „Eu aș spune altfel, într-o țară atât de săracă, președinția n-ar trebui defel. E destul un prim-ministru care preia funcțiile șefului statului. Câți bani se cheltuie într-aiurea într-o așa instituție ca președinția și, practic, nu hotărăsc nimic. Țara este parlamentară, parlamentul decide ce și cum. Președintele nu hotărăște absolut nimic. Chiar dacă d-na Maia Sandu s-a arătat câteodată ca un președinte care gândește.”

Europa Liberă: Neavând mari împuterniciri.

Mihail Garbuz: „Dar având susținere din afara statului, poate ceva face. Dodon a avut susținere rusă și ținem minte minunat că îl deconectau pe cinci minute permanent. Dna Sandu a avut fix aceleași împuterniciri pe care le-a avut Dodon, dar s-a arătat oleacă mai șahmatistă ca dl Dodon. nu-i fac complimente d-nei Sandu, fac o analiză pur și simplu.”

Europa Liberă: E suficient să veniți doar cu o singură ofertă pentru alegători, ca ei să vă voteze?

Mihail Garbuz: „Nu e suficient, probabil, dar e o temă-cheie, o întrebare-cheie. Dacă oamenii își exprimă părerea de a susține referendumul, de a participa și a câștiga, iar rezultatul referendumului este pozitiv, atunci se schimbă foarte-foarte multe lucruri în țară și tot ce o să propunem sau o să promitem vor fi vorbe, schimbă Constituția, schimbă multe.”

Europa Liberă: Cu această ofertă electorală pe câte mandate contați?

Mihail Garbuz: „Eu consider că un politician trebuie să fie cinstit, oferta noastră e din suflet și e cinstită, nu am născocit-o ca pe o temă care ar putea să aducă niște dividende electorale ca să putem intra în parlament. Dă Doamne să trecem, dar Partidul Patrioții Moldovei, cu bugetul zero și cu un partid care are milioane la dispoziție, cine are televiziuni și finanțe, acela e clar că are poziții mai ferme, mai bune.”

Europa Liberă: Dar fără niciun bănuț se poate face campanie electorală?

Mihail Garbuz: „O să vedem. Noi am fost în mai multe orășele, în sate, de la du-te mai departe până la vino la noi, că ne este pe plac poziția voastră.

Europa Liberă: Așa vă întâlnesc alegătorii, da?

Mihail Garbuz: „Eu cred că cam pe toți așa îi întâlnesc, dar eu, vă spun sincer, ieri am fost la Bălți și am auzit de la plus până la minus. Și e normal. Unica ce le spun eu oamenilor să fim modești, educați și să mergem să facem o țară democratică. Ce înseamnă democrația? Dvs. aveți o părere, eu am altă părere, asta nu înseamnă că eu trebuie să nu vă stimez, să vă ofensez, nu. Dacă Dvs. câștifgați la alegeri, eu mă conformez cu părerea Dvs., pentru că socut că într-o țară democratică trebuie să fie așa.”

Europa Liberă: Se discută mult în această campanie electorală despre acest vot din diasporă și cel din stânga Nistrului. Ce părere aveți despre participarea celor plecați în străinătate în căutarea unei bucăți de pâine și participarea celor din estul țării la acest scrutin parlamentar anticipat

Mihail Garbuz: „Cred că orice cetățean cu buletin e cetățean, are dreptul la vot, sunt drepturile fundamentale ale omului, de a fi ales și de a avea posibilitatea de a alege.”

Europa Liberă: Dar s-a făcut multă zarvă pe marginea acestui subiect.

Mihail Garbuz: „Sunt oameni care au câte două-trei pașapoarte, eu i-aș limita să voteze pentru o țară. De exemplu, dacă ai cetățenie română și moldovenească, alege-ți una: sau Moldova, sau România. bine că noi astăzi trăim destul de pașnic, dar să ne închipuim o situație gravă, un război civil, și când cetățeanul nostru are cetățeni a doi subiecți care se confruntă între ei, se luptă, cum se poate să fie așa?”

Europa Liberă: V-ați referit la România, dar poate fi și cetățenia Rusiei, și cetățenia altui stat.

Mihail Garbuz: „Am avut în vedere cetățenia dublă sau triplă.”

Europa Liberă: Dar, pe moment, ce părere aveți despre votul din diasporă?

Mihail Garbuz: „Pozitiv, e clar. Și cei din Rusia, și cei din Transnistria, și cei din Europa sunt cetățeni moldoveni care au dreptul să voteze. Îl aduci cu autobuzul, nu-l aduci, i-a dat două sute de lei, nu i-a dat, nu importă. Importă că omul, când a venit la secția de vot, când a luat fișa asta cu multe-multe partide, să spună ce dorește. Omul nostru moldovean începe a înțelege ce se petrece în țara asta.”

Diaspora din Occident și votanții din stânga Nistrului

Europa Liberă: De ce unii concurenți electorali s-ar teme de acest vot, de exemplu din diasporă, credeți că există o deosebire între cum înțelege cetățeanul rămas acasă să exercite acest vot și cel plecat în străinătate?

Mihail Garbuz: „Omul care lucrează de mulți ani în străinătate a văzut cum trăiesc oamenii acolo. El are cu totul altă închipuire despre democrație, despre drepturile omului.

Omul care trăiește în stânga Nistrului e cu totul în altă situație. Omul care trăiește legal, dar lucrează ilegal în Rusia – e cu totul altă situație. Fiecare are experiența sa de viață, și de aceea să-i spui omului că cineva are dreptate, iar el n-are, socot că nu-i corect și nu-i normal. De aceea, dacă are buletinul și este cetățean al R.Moldova, indiferent în care colț al lumii trăiește, el are dreptu să-și expună părerea despre ceea ce se petrece în țara lui natală.”

Postelectorala: aceeași Mărie, cu altă pălărie

Europa Liberă: Am ajuns la scenariile postelectorale și iată aici o să insist poate mai mult pe cele pe care le credeți Dvs. mai viabile pentru R.Moldova de după 11 iulie. Dacă vine stânga la putere sau dacă vine dreapta la putere e o diferență cum se înțelege a fi guvernat statul R.Moldova?

Mihail Garbuz: „Mai multe partide care au fost ieri la putere și vin azi la putere mai mult îi doare rânza lor personală decât soarta țării și nu prea cred că ceva au să facă cei care au fost de stânga sau cei care au fost de dreapta. Eu tot timpul eu mă uit la experiența țărilor dezvoltate din punct de vedere democratic, oricât de crâncene ar fi luptele de dinainte de alegeri, intrând în parlament, ei încep să se gândească împreună la beneficiul statului, la ziua de mâine a omului, la copiii din țara aceasta. Iată asta mie îmi place! Dar la noi s-au terminat alegerile, vin în parlament și continuă bătăliile.”

Europa Liberă: Dar întrebarea era, dacă vin cei cu viziuni pro-estice la putere, vor avea un cu totul alt program de guvernare?

Mihail Garbuz: „A fost Voronin la Putere, a fost Dodon, și nu diferă cu nimic. La fel, când a fost Plahotniuc – ce diferență? Noi suntem oameni care cât de cât analizăm situația din țara aceasta, eu n-am văzut mari deosebiri, fie că au tras țara spre Est sau spre Vest.Toți vor numai la treuca bugetului de stat și cu cât mai multe voturi au în parlament, cu atît mai mare este și lingura cu care iau din treuca asta de stat. Eu aș trece la parlamentul de 51 de mandate, ca fiecare raion să aibă deputatul său, și aș trece la experiența sovietică, atunci când parlamentul se aduna primăvara și toammna, da pe urmă duceți-vă în teritoriu și lucrați. Nu, stau ca niște paraziți, îmi cer iertare, în parlament, cu lefuri bune, cu apartamente, cu mașini, dar nu fac nimic. Poporul și-a pierdut încrederea în legislativ.”

Europa Liberă: Ce priorități ar trebui, totuși, să se găsească pe agenda următorilor 101 deputați?

Mihail Garbuz: „Dragostea față de patrie.”

Europa Liberă: Toți spun că manifestă dragoste de patrie, toți sunt patrioți, toți se gândesc la necazurile cetățenilor.

Mihail Garbuz: „A vorbi și a face ceva pentru țară sunt două lucruri absolut diferite.”

Europa Liberă: Niște proiecte de lege, care ar trebui să devină lege, ca să schimbe situația în R.Moldova, niște reforme ca prioritar ar trebui implementate ca să aducă bunăstare în casa cetățenilor, pe care le-ați scoate în prim plan în activitățile legislativului?

Mihail Garbuz: „Avem o țară pe jumătate din pensionari, eu aș face așa ca pensia să fie cumulativă. De exemplu, dacă toată viața lucrezi, banii tăi se duc pe contul tău propriu și se acumulează, fără instituțiile acestea care dirijează banii aceia, încolo încoace. Așa e în China, de fapt.”

Transparența contribuțiilor sociale și o bancă de stat

Europa Liberă: Adică să fie arătat transparent care sunt vărsămintele cetățeanului în formă de impozite, de taxe, da?

Mihail Garbuz: „Da. Impozitul tău se duce pe un cont aparte, și poți oricând să verifici dacă ți-a transferat patronul banii în cont sau nu. Și banca de stat...”

Europa Liberă: A fost bancă de stat și a fost devalorizată și a dispărut miliardul, cunoașteți.

Mihail Garbuz: „Vreau să spun despre propunerea mea, a partidului nostru. Oamenii trebuie să-și vadă banii, care sunt scoși din leafa lui. Aceștia sunt banii lui proprii. Și când omul a ieșit la pensie, a mai trăit o jumătate de an și a murit, unde-s banii? Acesta e jaf de stat! Noi ce propunem? Dacă omul, nu dă Doamne, a decedat, familia poate să se folosească de banii aceștia în deplină măsură. Cam aceeași situație trebuie să fie și cu asigurarea medicală. Știți că în cazurile grave asigurarea nu-ți acoperă toate necesitățile, dar dacă tu ai contul tău, pe care banii se acumulează, tu poți să-i folosești, copilul, soția, și poți să te tratezi nu în R.Moldova, ci în orice țară a lumii. Iată două probleme pe care eu le văd foarte-foarte simple.”

Europa Liberă: Și ziceam că insistați pe ideea creării unei bănci de stat? A fost Banca de Economii, din care a dispărut miliardul, și ideea e că majoritatea celor care cunosc bine cum a activat această instituție bancară, că toate guvernările și-ar fi acoperit o parte din necesitățile financiare pe care le-au avut.

Mihail Garbuz: „Sunt absolut de acord cu Dvs., dar totuși aș insista să fie o bancă de stat măcar din considerentul ca să fie finanțată agricultura R.Moldova cu cota Zero, de exemplu, să-i fie finanțată ipotecar cu cota zero. Mulți spun, cum așa cota zero la ipotecă? Haideți să presupunem că prețul unui metru pătrat în centrul orașului e de 1000 de euro, constructorul, când îl vinde, cam câte procente merg în bugetul statului? Ceva în jur de 50 %. Deci, dacă e cota zero, oamenii încep a cumpăra, acela începe a construi, construind și cumpărând, în bugetul statului vin bani, aproape 50 de procente, plus-minus. Deci, noi primim bani, bugetarii primesc bani, înlesnim constructorii care vor construi. Asta e de fapt la noi, 10-12%, însă în orice țară a lumii ipoteca e 1-2%, nu mai mult. Tineretul care a absolvit o universitate și începe a lucra la o leafă atât de mică, de 2-3 mii, lasă să fie 4 mii, le e cam greu. Haideți să susținem copilașii noștri. Poate să fie ipoteca ceea pe 30 de ani, pe 40.”

Europa Liberă: Sunt asemenea practici, peste hotare.

Mihail Garbuz: „Acolo. Eu propun să le introducem la noi, că nu suntem mai proști.”

Europa Liberă: În lista priorităților, reglementarea conflictului transnistrean ce loc ar trebui să ocupe în cadrul legislativului?

Mihail Garbuz: „Primul. Orice țară trebuie să aibă o graniță unică, o valută unică, o armată unică, o guvernare unică, asta e clar.”

Europa Liberă: E ușor să fie identificată o soluție durabilă pentru conflictul transnistrean?

Mihail Garbuz: „Sunt soluții mai multe, principalul e să fie dorință. Același bilingvism în țară, n-ar amesteca să fie un pas făcut spre reunirea malurilor.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că doar problema lingvistică e?

Mihail Garbuz: „Nu, eu am spus că e doar un pas. Un pas care le arată persoanelor din transnistria că nu e o problemă, haideți să începem, să facem un pas, al doilea, al treilea. Credibilitatea crește între maluri. Elveția are patru limbi de stat și e cea mai prosperă țară din lume.”

Europa Liberă: Dar Dvs. știți că și la Tiraspol, și la Comrat se insistă că și limba română e limba care funcționează în aceste teritorii, dar nu e folosită?

Mihail Garbuz: „Deci, problema limbii se hotărăște foarte simplu.”

Europa Liberă: Cum?

Mihail Garbuz: „Foarte! Părerea mea personală e că orice funcționar de stat trebuie să știe ambele limbi. De exemplu, dacă el e în Găgăuzia, el știe limba găgăuză și limba moldovenească. Dacă tu nu vrei să înveți limbile, du-te și paște oile! Vrei să crești? Ia și învață! Cu timpul, o să vedeți că toți cei care vor să ajungă la un post cât de cât înalt vor începe a învăța limba, trebuie deștept de implementat așa chestie. Sunteți de acord că orice funcționar de stat, începând de la primar, este obligat să știe limbile.”

Europa Liberă: Dvs. aveți o singură cetățenie?

Mihail Garbuz: „Da. Pardon, și cetățenia Uniunii Sovietice.”

Europa Liberă: Aceea de acum nu mai este valabilă, că a dispărut Uniunea Sovietică. Dvs. ziceți că începe să crească cultura politică în rândul cetățenilor, dar mai așteaptă alegătorul să vină cineva cu pomană electorală, să-l ademenească cu o sută de lei, cu două sute?

Mihail Garbuz: „Cred că așteaptă, dar o să hotărască ce să facă și pentru cine să voteze nu din pomană aceasta. Este așa o zicătoare, cine-i sătul în ziua alegerilor e flămând patru ani. S-a schimbat electoratul nostru, o să ia acel Kuliok (nu-l leg de Dodon), dar o să voteze altfel. Oamenii își închipuie că Kuliokul cela tot de la ei a fost furat și-l iau cu sufletul curat.”

30 de ani de independență: am pierdut aproape tot

Europa Liberă: Pe final, la aproape 30 de ani de la proclamarea independenței R.Moldova, cu ce comparați acest stat?

Mihail Garbuz: „Am devenit și mai puțin independenți decât în 1989.”

Europa Liberă: 1992.

Mihail Garbuz: „92, pardon. Noi am pierdut aproape tot ce am avut.”

Europa Liberă: Și vina cine o poartă, și-o asumă?

Mihail Garbuz: „În primul rând, noi, poporul, noi i-am ales, noi le-am permis. Și ei au furat, au făcut dezastru. ”

Europa Liberă: Dar următorii 10 ani cum îi vedeți sau cum ați vrea să arăte R.Moldova în 2031?

Mihail Garbuz: „Aș vrea, în primul rând, să fiu sănătos, să ne vedem în studiou cu Dvs și e clar că aș vrea să fim o țară prosperă ca atunci când o să fim în străinătate și o să vorbim de Moldova, suntem moldoveni, ei să ne spună: sunteți o țară frunoasă, sunteți niște oameni cumiți, trăiți la un nivel foarte înalt. Foarte mult aș dori să fie așa!”

Europa Liberă: Dar de ce întârzie prosperitatea?

Mihail Garbuz: „Iarăși noi suntem vinovați. Noi i-am ales pe cei de la guvernare, n-au venit străinii, nici de peste Prut, nici de peste Nistru. De aceea și vorbesc, cultura noastră electorală crește din an în an. Maia Sandu a câștigat prin cultura noastră electorală.”

Europa Liberă: Dar cetățenii trebuie să caute dușmanii pe interior sau pe exterior? Pentru că politicienii deseori spun că unii politicieni sau unii adversari pun interesele naționale pe tavă și le-o prezintă celor din Occident, alții spun că celor din Est.

Mihail Garbuz: „Dna Valentina, trebuie să ne învățăm să ne stimăm unul pe altul. Noi suntem cu Dvs., așa, cinstit vorbind, pe poziții diametral opuse, dar ne comportăm destul de normal, civilizat. Eu v-am zîmbit, Dvs. ați zâmbit. Noi trebuie să ne învățăm să fim civilizați, să stimăm părerea adversarului, atunci ne vom mișca câte puțin undeva, spre bine.”

Vezi comentarii (2)

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG