Linkuri accesibilitate

„Moldova merge pe un drum hopuros, greu, anevoios, sărac, dezbrăcat, flămând” (FOTO/ VIDEO)


În Corjeuți

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Corjeuți, Briceni, și cu sociologul Vasile Cantarji.

În 1991, după declararea independenței, în Republica Moldova locuiau aproximativ patru milioane de oameni. De la independență, statul a pierdut o treime din populație. La începutul anului trecut se estima că ar fi rămas doar 2,6 milioane de cetățeni, însă nu este concretizat câți locuiesc în țară și câți sunt plecați în străinătate. Dacă tendințele se vor menține, în 15 ani vor mai pleca 22% din populație, care va ajunge la puțin peste două milioane de oameni, arată estimările demografilor. Despre viitorul unei Moldove depopulate vorbim la acest sfârșit de săptămână.

„Moldova merge pe un drum hopuros, greu, anevoios, sărac, dezbrăcat, flămând”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:37:09 0:00
Link direct

„La 250 de kilometri distanță de Chișinău e situat „micul Paris”. Așa i se spune satului Corjeuți din raionul Briceni. Este probabil una din puținele localități care are cursă directă în capitala franceză. Mii de săteni muncesc în Franța, iar banii câștigați acolo au schimbat fața comunei. În fiecare casă este cineva plecat la muncă peste hotare. Localnicii cred că Republica Moldova rămâne încă țara pe care mai mulți vor să o părăsească decât să o regăsească.

– „Iată de pe teritoriul ista, în fiecare săptămână, pleacă două autocare cu câte o sută de persoane de când s-a început emigrarea în Italia, Franța.”

Europa Liberă: De ce Corjeuțului i se spune „micul Paris”?

– „Fiindcă peste 3 mii de persoane se află la Paris, în Franța. Deodată s-au dus foarte greu; primii, vreo câțiva băieți, prin 1991-1992, numai ei știu cum au ajuns în Franța. Au dormit acolo pe sub poduri, cu greu, dar au văzut că câștigă oleacă mai binișor acolo, au unde lucra și s-au ajutat unul pe altul, au cu ce-și întreține familiile, că la noi statul nu se gândește pentru a face locuri de lucru, pentru a ajutora tineretul, dar îi trist că satul rămâne pustiu, îi trist că ne-au înstrăinat părinții și bunicii de copii și de nepoți, asta-i cel mai rău.”


Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să se asemene cu statele de acolo, din Occident, unde v-au plecat copiii?

– „Mult timp! Minimum vreo 50 de ani, dar aceia n-au să stea pe loc ca noi să-i ajungem, aceia au să se ducă înainte, dar noi trebuie să ne apropiem măcar cât de puțin de dânșii, dar cu așa conducere și cu așa mentalitate degrabă nu-i. Pe acești de dreapta are să-i blesteme neamul moldovenesc, că ei nu găsesc limbaj comun între dânșii, să lase orgoliile, să lase rânza, că un prezident trebuie, nu 10. Ei îs vreo 6-7 partide de dreapta, să-și aleagă unul care are cea mai mare autoritate și demnitate și să se unească.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cine credeți că ar fi acel unu?

– „Noi îl știm cam cine ar putea duce...”

Europa Liberă: De ce rămâne Moldova pustie, de ce sunt satele pustii? Aici, la Corjeuți, altădată la piață nu aveai pe unde să mergi, astăzi e foarte puțină lume.

– „Dacă acum tot tineretul îi dus. Eu am doi copii, patru nepoți și-s acolo.”

Europa Liberă: Unde?

– „În Franța. Și-au cumpărat casă, au apartamente. Am rămas... Eu primesc 1.500 de lei pensie. De unde să le dau și lor?”

Europa Liberă: Și satul pustiu înseamnă dispariția lui?

– „Corjeuțul n-are să dispară, că-i sat bogat, mare, dar sunt sate care se duc pe copcă.”


Europa Liberă: Dar aici se pot deschide locuri de muncă?

– „La Corjeuți infrastructura îi la un nivel bun, pentru că mai bun primar nu știu dacă este. Nu că îl lăudăm că-i al nostru, noi l-am ales, dar într-adevăr avem „Skoraia pomoșci” (ambulanță) adusă, iaca a găsit investiții pentru azil, a făcut drumuri, a făcut stadionul, face foarte multe în sat, dar...”

Europa Liberă: Și dacă se fac atâtea lucruri bune, de ce nu se stopează această migrație?

Cândva la Corjeuți era bossul cartofului, acum nu-i nimic, nu se produce nimic, pentru că n-are cine lucra și n-are unde vinde...


– „Apoi bine, ce să facă el? O să șadă la tribună tineretul? Da-i trebuie de dat de lucru, dar ce să dea de lucru? Piață de desfacere nu-i, pământul rămâne... Cândva la Corjeuți era bossul cartofului, acum nu-i nimic, nu se produce nimic, pentru că n-are cine lucra și n-are unde vinde.”

Europa Liberă: Există speranța aceasta că cei plecați vor reveni acasă?

– „Ai mei mi-au spus că dacă vreau, să vând și să mă duc la dânșii. Ei, eu ce-s de doi ani, să-mi vând eu baștina?! Eu am acuși 70 de ani. Ce să fac? Iaca noi toți trei suntem de-o seamă.”

– „Eu vreau cu comuniștii, măi! Aceia mi-au mâncat toată viața până în ziua de azi, aceia, dar pe aceștia lasă-i în plata Domnului.”

– „Toți am crescut cu rușii, suntem de la sovietici.”

Europa Liberă: Cine merită să conducă Republica Moldova?

– „O persoană curată, cu frică de Dumnezeu, să aibă stimă în țara asta. Nu vedeți ce se face? Ian uitați-vă împrejur, iacătă au rămas numai bătrânii, pensionarii, bolnavii și restul toți au plecat.”

Europa Liberă: Și continuă lumea să plece?

– „Și azi, și acum se încarcă și se duc. Dar ce să facem în țara asta? Murim de foame, nu? Ce să facem, dacă nu-i niciun business, nici producția n-o poți realiza, n-o colectează, nu se mișcă nimic.”

Europa Liberă: Cine-i de vină și ce soluții ar fi?

– „Conducătorii! Peștele de la cap se strică.”

La piața din Corjeuți
La piața din Corjeuți


Europa Liberă: Am ajuns cu microfonul aici, la Corjeuți, Briceni, și întrebăm localnicii de ce-i atât de pustiu satul, statul.

– „S-au dus, au plecat. Unde le dau bani, acolo se duc și acolo se vor duce toți. Și ai mei copii chiar sunt acolo.”

Europa Liberă: Unde sunt?

– „În Franța, toți îs acolo. Dar de ce nu vin acasă, că mămunea iaca-i bolnavă...”

Europa Liberă: Demult au plecat?

– „Demult!”

Europa Liberă: De câți ani?

Mămune, dacă am avea de lucru...


– „De 15 ani, precis. Iaca, eu îs bătrână, nu pot, am zahărul ista... Și ce n-am vrea să-mi vină copiii acasă, să mă ajute, să aibă ce lucra aici? Dar nu vin. De ce? Pentru că zic: „Mămune, dacă am avea de lucru”...”

Europa Liberă: Și pe ce drum merge azi Republica Moldova?

– „Pe drumul greu, mămune! Dacă copiii nu-s lângă noi, pensie mică ne dă. Eu primesc 1.300 de lei. Poți să trăiești?”

Europa Liberă: Dacă nu ar trimite copiii bani de peste hotare?

– „Îs de prăpădit, n-ai cu ce trăi, mămune, n-ai cu ce trăi! Dar dacă am copii și îmi trimit: „Mămune, na...”. Ori iaca vin ei vara și: „Să luăm lemne, să luăm cărbuni pentru mămunea”. Dar să iau eu, pe ce să iau eu, mămune? Pe ce să iau dacă mie-mi trebuie de mâncare, dar mai des la doctor?”

Europa Liberă: Dar de ce a ajuns Republica Moldova ca cetățenii acestui stat să se plângă atât de mult, să deplângă situația?

– „D-apoi conducerea asta mă gândesc că nu-i bună, conducerea-i așa.”

Europa Liberă: Dar conducerea asta este aleasă de dvs.

– „Aleasă de noi..., ei se aleg.”


Europa Liberă: Anul acesta în toamnă va trebui de ales următorul președinte de țară. Cine ar merita?

– „Președinte? Să fie acătării, să fie acătării!”

Europa Liberă: Ziceți și Dvs., de ce rămâne satul pustiu, statul pustiu? De ce e puțină lume?

– „Pentru că ei au furat tot, lumea n-are unde lucra. Chiar la noi, în raionul Briceni, a fost zavod (fabrică) de zahăr, s-a distrus, s-a furat dintr-însul tot-tot. Lumea punea sfeclă, avea unde lucra, avea unde face, dar acum ce poți să faci, dacă n-are unde lucra lumea, cu ce să lucreze? Cu pământul ista?”

Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat?

– „Am băieți, nepoți...”

Europa Liberă: Unde-s plecați?

– „În Franța.”

Europa Liberă: Și lumea va continua să plece și dacă mai pleacă, ce se alege din sat?

– „Nimic, sărăcie, se închide Corjeuțul, se închide Corjeuțul...”

Europa Liberă: Altădată era un sat vestit.

– „Sat bogat, bogat, lume multă. Dar amu ce-i la noi? Nimic!”


Europa Liberă: Și cine poartă vina?

– „Parlamentarii și premierul.”

Europa Liberă: Pe cei de la guvernare dvs. îi alegeți.

– „Îi alegem și ne gândim că ei vor fi oameni pentru noi, dar ei îs pentru dânșii oameni numai și pentru ai lor copii, pentru ai lor...”

Europa Liberă: Și în 30 de ani tot ați greșit?

– „Tot am greșit și tot greșim. Până la țintirim o să greșim (râsete).”

Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale. Cine merită să ajungă în fruntea Republicii Moldova?

– „Să fii un om cinstit, credincios, care se teme de Dumnezeu, acela n-o să facă lucrurile acestea. Dar cei care fură, aceștia nu se tem de Dumnezeu. Iaca cum ar trebui, acela care se teme de Dumnezeu, acela să fie în capul Moldovei, dar dacă vor fura, vor fura, tot așa săraci o să rămânem.”


Europa Liberă: Și unde ajunge Moldova?

– „În prăpastie, în prăpastie!”

Europa Liberă: Și cine-o scoate din prăpastie? Cine scoate Moldova la mal?

– „Toți trebuie.”

Europa Liberă: Și peste 5, peste 10 ani, cum vedeți Corjeuțul și Republica Moldova?

– „Nu-l mai văd, eu până mâine mi-e greu să zic, dar până atunci nu se mai vede nimic.”

Europa Liberă: Și în puterea oamenilor acum nu mai e nimic?

Au să ne mărească pensia cu 4 lei?...


– „Dar nu mai are omul nimic, nicio putere. Ce putere are? Au să ne mărească pensia cu 4 lei? Dar ce să fie dacă într-o zi l-au pus pe Chicu și n-a fost Maia Sandu? Noaptea au făcut și l-au pus pe Chicu. Dar de-amu pe Sandu ce au dat-o de acolo, că îi zgâria pe dânșii, că Dodon tot se teme?”

Europa Liberă: Dar ce a făcut Dodon în 4 ani?

– „Ce-a făcut Plahotniuc, aceea și Dodon, c-au fost frați împreună. Câte concedii a avut Dodon? Și unde le-a avut concediile lui cu milioane de lei?! Dar noi cu 4 lei la pensie să ne mărească? Lor nu li-i rușine obrazului? Iar îi dus la Moscova. Dar ce caută el acolo? Să-l voteze, dar nu-l vrea nimeni, mămune, pe Dodon. Uită-te la România, ne-a dat, de câte ori ne-a dat bani, dar rușii ce ne-au dat? Ne-au promis și nimic nu ne dă, mămune, și degeaba se duce. Pentru dânsul Dodon se duce la Moscova. Venitul lui îi vine.”

Europa Liberă: El promite să aducă o jumătate de miliard de dolari și să schimbe situația în bine în Moldova.

– „Și când o să fie asta? D-apoi au mai fost promisiuni de la Moscova, și-au venit în Moldova? Nici amu n-au să vină. Românii ne dau, câte-au făcut românii aici, apoi ei nu-s în stare, cum se zice, să mulțumească.”

Europa Liberă: Vorbim acum despre fenomenul migrației. Poate fi stopat, pot reveni cei plecați acasă? În ce condiții ar veni? Sau, în general, vor îmbătrâni satele și cu asta basta?

–„Dacă vor fi oameni la guvernare, la conducere integri, corecți, să se gândească și la poporul ista bântuit de soartă, să nu fure, să nu amăgească, vor veni copiii acasă. Eu am cumnatul plecat în Franța de 15 ani, sora n-a fost niciodată acasă. Și-au zis că dacă le-ar da lor măcar jumătate cât primesc acolo, ei mâine ar veni acasă, că s-au săturat de străinătate până în gât. Dar cum să le dea, dacă ei fură, în stânga, în dreapta fură, dar dacă n-ar fura...”


Europa Liberă: Dar fără remitențe, fără banii aceștia veniți de peste hotare, Republica Moldova s-ar menține pe linia de plutire?

– „Nu, nu, nu! Fără ajutoarele acestea, fără banii aceștia veniți de peste hotare... Nu vedeți că a venit la guvernare dna Sandu și s-au dezblocat fondurile celea europene acolo, FMI că au avut încredere în guvernul dumneaei. Dar pe ascuns dl președinte, Dodon Igor, a format al lui guvern acolo, în culise. Când să intre în coaliție cu Partidul Socialiștilor au durat vreo 3 luni undeva acolo discuțiile, dar aici n-au durat nici 3 zile, a doua zi, nu știu cum, gata, noul guvern îl învestesc.”

Europa Liberă: În toamnă urmează să aibă loc alegeri prezidențiale. Care e miza scrutinului? Ce așteptări aveți? Cine merită să ajungă în fruntea Republicii Moldova?

– „Oameni integri, corecți.”

Europa Liberă: Cine merită să ajungă în fruntea Moldovei?

– „Trebuie un țăran să fie conducătorul Moldovei, dar nu toți acei care fură. Un țăran care-i gospodar aici poate să fie gospodar și acolo, care nu știe să fure. Iaca acela trebuie pus, dar aiștia care au iscălit și-au luat milioanele și s-au dus...”

– „Un țăran sau oricine ar fi el, fără echipă nu poate face nimic. Chiar și dna Sandu și toți aceilalți, eu socot că d-lor acolo ar face treabă bună.”

– „Slusari, care-i pentru norod, iaca acela să fie președinte, apoi poate s-ar schimba ceva, dar așa nu.”

– „În Blocul ACUM sunt mulți.”

Europa Liberă: Dar peste 5, peste 10 ani cum vedeți satul și statul?

– „Nu știm cine va guverna țara în continuare. Dacă tot o să ne bazăm pe amăgiri, la noi țăranii, poporul mai degrabă cred minciuna și neadevărul decât adevărul și dreptatea.”

În Corjeuți
În Corjeuți


Europa Liberă: Pe cine o să votați, acela o să fie în frunte.

– „Da, dar lumea-i rău informată. Cine mai ascultă Europa Liberă? Sunt foarte puțini. Ei ascultă ceea ce-i la televizor de dimineață până în seară. Pornești televizorul – Igor Dodon... Cum n-o să fie el în sondaje de primul loc? Și la Moscova câte vizite a făcut?”

Europa Liberă: Și a reușit să îmbunătățească relația cu Moscova Igor Dodon?

– „Ce a reușit? Moldovenii trăiesc mai bine, se reîntorc din Europa, primesc salariu mai mult? N-a făcut nimic pentru popor, face pentru buzunarul lor.”

Europa Liberă: Dvs. v-ați gândit vreodată să plecați?

– „M-am gândit, dar din motive de sănătate nu pot, că demult plecam.”

Europa Liberă: Pe ce drum merge azi Moldova?

– „Pe ce fel de drum merge? Hopuros, greu, anevoios, sărac, dezbrăcat, flămând... Să mai spun?”

Europa Liberă: De ce s-a ajuns în această situație pe care o deplângeți?

– „Așa-i conducerea! Conducerea așa-i!”

Europa Liberă: Conducerea este aleasă de dvs. O dată la 4 ani mergeți și votați.

– „Da, d-apoi vedeți că ce a promis și ce face? Ne amăgește și alții n-avem de unde-i vota...”

Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale, va trebui să alegeți următorul șef de stat.

– „Eu întâi o să-l prăvăl pe Dodon jos, că n-a făcut nimic bun, o grăit numai.”

Europa Liberă: De ce rămâne Republica Moldova pustie, de ce satul pustiește?

– „De ce? Pentru că n-au unde lucra, ai mei au plecat să trăiască mai bine, că aici n-au unde lucra. Zic: „Măi, vino acasă, măi, că eu îs singură, omul o murit...” Dar el zice: „Mamă, dar ce să fac în Moldova? Unde să mă duc să lucrez?” – „Măi Andrei, poate vei găsi undeva...” Are 18 ani de când îi prin străinătate.”

Europa Liberă: Și vine des acasă?

– „(Plânge.) Ei... O dată în an. Zice: „Mamă, vin și cheltui un pumn de lei și nu se vede nimic ce faci aici. Cum trăiți voi?...” Am noroc că-mi mai dau ei câte-o copeică, dar așa...”

Europa Liberă: Dacă nu ar fi banii copiilor de peste hotare, cum v-ați descurca?

– „Ai mânca numai ce ai în gospodăria ta. N-avem ce face, dar trăim.”

Europa Liberă: Și are Moldova viitor? Cum vedeți viitorul?

– „Ce nu se vede viitorul? În viitor au să rămână numai... ”

– „Au să rămână satele pustii, și așa-s pustii. Când și mergi, iaca mă duc așa pe drum – casă deșartă, casă deșartă, casă deșartă...”


– „Dacă vrei să vii aici, sunt case care se vând.”

– „Încă știi cum? Satul ista, Corjeuți, îi mare, dar unde-s sate chiar voobșce (în genere) pustii, șed și se strică. Aici le mai cumpără câte una, că mai au copiii bani și se gândesc că poate vor veni...”

Europa Liberă a ajuns cu microfonul aici, la Corjeuți, o localitate situată la 200 și ceva kilometri de capitală.

– „200 și vreo 50 de kilometri de capitală.”

Europa Liberă: De ce rămâne localitatea pustie?

– „Peste 3.000 de tineret cu tot cu familii și copii îs plecați din sat. Asta nu-i un om și nu-s 30, dar îs peste 3.000, tot tineretu-i dus din sat.”

Europa Liberă: Din câți?

– „Din 7.900, aproape 8.000.”

Europa Liberă: Jumătate din populația satului e plecată?

– „Da! Dar ce să facă aici? Unde să lucreze?”

Europa Liberă: Cine și ce îi alungă pe cetățenii Republicii Moldova din țara lor, că ajunge să fie pustiu și satul, și statul?

– „Sărăcia și neîncrederea în ziua de mâine. Vedeți aici la piață, aici duminica în piață nu încăpeau, om în om era. Acum ce-i? Mai mulți vânzători decât cumpărători. Lumea-i plecată și la sărbători mai vin din străinătate, din Europa.”


Europa Liberă: Dar cei plecați ar putea să revină acasă pentru totdeauna?

– „O parte – da, dar o parte – nu. Multă lume își procură acolo case în Europa, au un job acolo cumsecade, primesc salarii bune și unii vor rămâne acolo, dar dacă s-ar schimba lucrurile și ar avea o speranță că poate să se dezvolte ceva aici, fără doar și poate că s-ar întoarce.”

Europa Liberă: Dar ce perspectivă are o localitate depopulată?

– „Dacă trenul a plecat, e cam greu să-l ajungi din urmă. Dacă-i depopulată... deocamdată la noi încă s-ar putea să se întoarcă. Au cuibușorul lor aici și o parte din cetățeni s-ar întoarce, că îs harnici, muncitori. Adică, dacă ar fi siguri că, uite, au pornit o afacere și nu i-o iau, așa cum au luat și guvernul Maia Sandu, cum au simțit că se pornesc lucrurile spre bine. Vorba ceea: Cine gândește revoluțiile? - Teoreticienii. - Dar cine se folosește? - Potlogarii. Și în cazul de față, eu nu mă tem a spune că guvernul pe care îl avem, acesta-i un guvern de buzunar al lui Dodon, care-i lustruiește imaginea lui.”

Europa Liberă: Are viitor satul și statul?

– „Viitor are, dar cu Occidentul, cu cei care lucrează acolo și aici finanțează și construiesc și se mai face câte ceva. Dar acum deja majoritatea cumpără case în Franța, în Paris, și nici nu au gând de a veni înapoi.”

Europa Liberă: Dacă nu ar exista aceste remitențe care vin de peste hotare, s-ar menține satul și statul pe linie de plutire?

Când Columb a descoperit America, a găsit din Corjeuți de-amu vindeau mături și nuci...


– „Și Corjeuțul ar fi ca satele de prin Florești și de prin Glodeni, uitați-vă. Nu vă uitați la Corjeuți, Corjeuțul ista, când Columb a descoperit America, a găsit din Corjeuți de-amu vindeau mături și nuci.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt.

– „Mă bucur să vă văd în persoană. Eu vă aud la radio, ascult regulat Europa Liberă. Îmi place ceea ce se spune, ce se vorbește, ați pus întrebarea: de ce este așa divizată populația? De ce? Pentru că politicienii se ceartă.”

Europa Liberă: Mai întâi, de ce-i depopulat satul și statul?

– „De atâta că aici n-au un viitor nici ei, nici copiii lor. Guvernanții țării se gândesc numai la ei, la bunăstarea lor, la buzunarele lor și induc lumea în eroare că noi cu Vestul, noi cu Estul și nu fac nimic pentru oameni. Ei fac numai pentru ei. Nu vedeți ce palate au acolo?”

Europa Liberă: Ce-i de făcut? Iată situația asta incertă îi face pe mulți să trăiască cu dezamăgire. Dar ce trebuie de făcut ca lucrurile să se schimbe în bine?

– „Vă spun. Trebuie mai întâi și mai întâi o curățenie în audiovizual. Oamenii, moldovenii se culcă și se scoală cu imaginea lui Putin și a lui Dodon. Cum nu-l vor iubi ei pe Dodon și pe Putin? Noi n-avem surse de informație care să relateze realitatea, adevărul.”

Europa Liberă: De ce rămâne satul pustiu?

– „Satul pustiu nu știu de ce rămâne. Dar eu știu că iaca 11 luni lucrăm la ameliorație și încă n-am primit nicio copeică și am dat și în judecată și judecata văd că a reșit (hotărât) să ne dea...”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să ridice un cetățean ca să spună că are o viață decentă?

– „Un cetățean ca să aibă viață decentă trebuie să aibă cel puțin măcar 6.000, dar nouă ne dau 2.000 pe lună și tip de 11 luni noi n-am primit nimic. Noroc că-s la pensie.”

Europa Liberă: V-ați gândit vreodată să plecați?

Băieții mei îs duși în Franța și nădejde să vină înapoi nu se știe...


– „Vârsta nu-mi permite, dar băieții mei îs duși în Franța și nădejde să vină înapoi nu se știe, că dacă vin aici, ei n-au cu ce se întreține pot să spun.”

Europa Liberă: Și atunci, ce viitor are satul dacă lumea continuă să-și facă valiza și să plece?

– „Ce viitor să aibă, dacă îmbătrânește satul văzând cu ochii? Numai îi vezi cu mașinile pe acei mai tineri mergând. Eu seara mă duc la lucru, văd mașini mergând, dar oameni pe jos rar când întâlnesc câte unul. Așa cum ar fi undeva, cum erau în Rusia sate de 10 case, de 20, așa-i acum și la noi într-un sat așa de mare.”

Europa Liberă: Văd și aici case scoase de vânzare.

– „Sunt case noi scoase de vânzare, fiindcă și-au cumpărat acolo unde-s ei, în Franța, în Italia, și nu vor să se întoarcă înapoi. Sunt și case vechi, cândva când auzeai că se vinde o casă în sat, asta era de-a mirării că se vindea o casă, dar acum străzi întregi, sunt 3-4 case de vândut, în una locuiesc și de asta lumea se descurajează complet.”

Europa Liberă: Și nu are cine să le cumpere?

– „Cine-o să le cumpere, dacă ei toți se duc? Nu-i lume, lumea-i dusă toată de aici și...”

Europa Liberă: Peste 4 ani cum vedeți viitorul satului?

– „Mai pustiu! Peste 4 ani, încă vreo 30% cred că au să se ducă și bătrâni mulți tare sunt și dacă copiii acolo s-au așezat la lucru, cred că vor veni înapoi când să-i înmormânteze, dacă-i vor aduce, dar altfel de văzut nu-i nimic. A picat Plahotniuc că luase totu-n mână, a rămas Dodon, a cuprins totu-n mână și ce vrea aceea face.”


Europa Liberă: Igor Dodon zice că nu-și concentrează puterea în mâinile sale.

– „A pus mâna pe procuratură, pe poliție a pus și cum cântă el, așa toți joacă. Da, toți îs după dânsul. Mă scol dimineață și dau drumul la televizor pe Dodon îl văd la Știri, pe la 11 tot și la 15 îi tot el cu lauda lui – că a fost în Rusia, că a fost acolo, că a fost dincolo, dar altul nu-și permite să se ducă măcar la bătrânețe o dată la un sanatoriu undeva. Ce pot să spun? Să pice mafia jos toată și să ia un om care să poată conduce, căci cu acesta rămânem fără lume în Moldova.”

– „Acum se primește genocidul poporului moldovenesc, gașca de la conducere face tot posibilul să-i alunge din republică. Unica ieșire din situația care este în ziua de azi e să nu mai fie așa-zișii socialiști la putere, că o avem și pe una, Zinaida Greceanîi, din raionul Briceni acolo. A fost deportată, vai de steaua și a ei. Un om care a suferit prin Siberia nu ar trebui să se poarte și să facă aceste lucruri. Dar unica ieșire este numai intrarea în Uniunea Europeană...”

* * *

Despre depopularea satului și statului ați ascultat mai multe voci din satul Corjeuți, raionul Briceni. Mai mult de jumătate dintre moldoveni afirmă că au cel puțin o rudă plecată peste hotarele țării, arată și un proaspăt sondaj realizat de Institutul Internațional Republican. Dintre respondenții care locuiesc în capitală, 51 la sută au răspuns pozitiv la întrebarea dacă au pe cineva dintre rude și apropiați plecați peste hotare. După ce acest recent studiu internațional a confirmat că Republica Moldova este una din țările cele mai amenințate cu depopularea, i-am cerut păreri și informații despre acest fenomen sociologului Vasile Cantarji.

Vasile Cantarji
Vasile Cantarji


Vasile Cantarji: „Este adevărat că Moldova, regional, este chiar lider la capitolul scăderea numărului populației și tendințe demografice foarte negative și este, totodată, păcat că guvernările nu acordă suficientă atenție acestui fenomen care surmenează deja vădit și extrem de puternic fiabilitatea statului, care reduce din potențialul creșterii economice și, în general, creează prin efectele sale de lungă durată o serie de fenomene sociale negative.”

Europa Liberă: Care sunt factorii care îi fac pe mulți cetățeni să părăsească țara?

Vasile Cantarji: „Dacă vorbim despre migrația economică, care e de o amploare extrem de mare pentru Republica Moldova, este foarte simplu. Deci, migrația în general și, în mod particular, cea economică are loc între regiuni cu o diferență a nivelului de trai. Respectiv, migrația economică inițial și-a luat startul având la bază doi factori: remunerarea muncii și dimensiunile mici ale pieței de muncă în Republica Moldova în anii respectivi. Eu vorbesc despre prima fază, dar migrația la noi depășește ca și vârstă deja două decenii și, respectiv, ea își schimbă fazele. Și în teoria clasică a migrațiilor am pășit în faza care deja a devenit mai puțin economică și devine una familială. Deci, primii migranți plecați și stabiliți peste hotarele țării de ani buni generează al doilea val de migranți, e vorba de membrii familiei care își reîntregesc familiile peste hotare.

Astfel se ajunge la situația în care, simplist vorbind, un migrant, plecând cu 10-15 ani în urmă din Republica Moldova, nefiind satisfăcut de salariu sau de locul de muncă, dacă i s-ar oferi astăzi un salariu sau un loc de muncă decent, el nu va veni deja din altă cauză, fiindcă în toți acești ani acest cetățean a trăit într-un alt nivel de confort în marile orașe europene și, respectiv, el nu va reveni în localitatea sa rurală sau chiar și urbană în Republica Moldova, unde încă lipsește infrastructura de bază, unde sfera serviciilor, mai ales cea a serviciilor de stat e așa cum e și situația în general a drepturilor omului etc. De aceea, nu pot spune că politicile îndreptate spre a readuce migranții acasă au sorți de izbândă.”

Europa Liberă: O să revenim la politicile pe care trebuie să le promoveze statul, pentru că chiar guvernanții, indiferent de culoarea politică, mereu au avut îndemnul: „Veniți acasă, cei plecați peste hotare, aduceți bani, investiți”. Dar o să ajungem și la aspectul de ce nu se grăbesc moldovenii să revină acasă. Unii din ei au și dat ascultare acestui sfat, au venit, au deschis afaceri, imediat au și falimentat afacerile și și-au făcut bagajele și au plecat din nou, dar vreau totuși până la urmă să duceți la capăt firul gândului referitor la plecarea oamenilor preponderent din mediul rural. Dacă mergi în sate, vezi că ulițele sunt pustii, vezi că o sumedenie de case sunt scoase de vânzare, din discuția cu localnici afli că încă mulți își doresc să ia calea străinătății.

Vasile Cantarji: „Înțeleg aspectul întrebării...”

Europa Liberă: De ce acest exod în mediul rural e atât de pronunțat?

Chiar să fi fost în procesele demografice tendințele pozitive, satele urmau să fie depopulate, fiindcă noi în acest proces de urbanizare am întârziat...


Vasile Cantarji: „Cu tot tragismul depopulării satelor, acest proces este tocmai unul firesc. Și chiar să fi fost în procesele demografice tendințele pozitive, satele urmau să fie depopulate, fiindcă noi în acest proces de urbanizare am întârziat. Deci, noi am fost cumva artificial menținuți aproape un deceniu ca fiind o țară rurală. Fără aceste politici de pe timpul Uniunii Sovietice, la noi demult ar fi rămas mult mai puține sate și cu majoritatea populației locuitoare în orașe, așa cum sunt mai toate țările din zonă.”

Europa Liberă: Deci, ideea Dvs. e că dacă mor satele, nu ar trebui să facem o dramă din asta?

Vasile Cantarji: „E o dramă în sine, dar trebuie să fim conștienți că este un proces inevitabil și ireversibil.”

Europa Liberă: Dar putem face o diferență între sate - sunt localități pe cale de pieire și sunt localități cu perspectivă?

Vasile Cantarji: „Nu e vorba că vor dispărea complet toate localitățile rurale, nu. Vor dispărea tocmai acelea care nu au potențial economic și demografic, fiindcă, spuneți-mi, vă rog, o localitate care în anul ‘89 a avut 1.200 de locuitori, iar astăzi are 900, nu există niciun model de calcul care ar arăta că ar fi fezabile investițiile în apeduct, în canalizare etc.”

Europa Liberă: Dl Cantarji, eu m-am întors de la Corjeuți, Briceni, sat vestit în toate timpurile, este adevărat că satul acesta e frumos...

Vasile Cantarji: „Nu e satul care era faimos prin faptul că avea ruta Corjeuți-Paris?”

Europa Liberă: Deci, „al doilea Paris în Republica Moldova”, așa i se spune acestei localități. Din ceea ce am văzut la fața locului, castel, palat poți să numești casele pe care le-au ridicat cei care muncesc în Franța, majoritatea fiind plecați la muncă acolo, dar ele sunt pustii. Atâția bani s-au investit, în primul rând de la cei care au plecat.

Vasile Cantarji: „Dacă casele stau pustii, cel mai probabil, satul va muri cu toate castelele din el.”

Europa Liberă: Se reduce numărul copiilor la școală...

Vasile Cantarji
Vasile Cantarji


Vasile Cantarji: „Exact, se reduce numărul copiilor la școală. În general nu a fost fezabilă investiția în imobile costisitoare în acea localitate atâta timp cât persoanele în cauză nu aveau o perspectivă de revenire. Și hai să zicem că au construit case mari, gândindu-se că la bătrânețe vor reveni, dar la bătrânețe, când vor reveni, nu știu dacă vor fi în stare să întrețină o asemenea locuință. Dar e un alt aspect legat de spiritul investițional care a dus la faptul că excesul pe alocuri de bani generați din migrație nu a fost direcționat spre afaceri, spre circuit în economie, ci cetățeanul, fie neavând cunoștințele economice necesare, fie din alte motive a căutat soluția financiară și investițională nu tocmai cea mai bună, dar cea mai sigură, într-un fel, adică investițiile în imobile.”

Europa Liberă: Deseori pentru că e pustiu satul, se dă vina pe administrația publică locală că, dacă cei din primărie ar fi identificat resurse, ar fi atras investiții, ar fi îmbunătățit infrastructura, ar fi...

Vasile Cantarji: „Da, știu, este o percepție pe larg răspândită, dar una foarte și foarte eronată. Noi nu am ieșit din clișeele sovietice că statul ne este dator nouă să ne creeze locuri de muncă. Statul îi dator într-o anumită măsură, dar nu în totalitate, locurile de muncă le creează piața și doar piața. La fel și cu vina administrațiilor din cauza depopulării, e și o administrație defectuoasă de vină, dar în mare parte sunt factorii care generează acest fenomen al migrației, al exodului, sunt mult peste capacitățile și posibilitățile administrațiilor publice locale.”

Europa Liberă: Să revenim la politicile pe care le promovează statul în domeniul reîntoarcerii celor plecați în străinătate acasă și dacă aceste politici sunt mai mult pe hârtie sau chiar ar putea să dea rezultate și dacă ar putea, de ce nu dau rezultate?

Vasile Cantarji: „Nu știu în ce măsură putem vorbi că sunt pe hârtie, mai degrabă doar la nivel declarativ. Ele au fost, mai multe încercări, dar nu de anvergura dimensiunilor fenomenului și, respectiv, nu au dat foarte-foarte mari rezultate. Deci, trebuie să înțelegem foarte clar, nu este Moldova prima și, probabil, nu este ultima care este afectată în așa măsură de acest fenomen.”

Europa Liberă: Asta mereu se spune, s-a vorbit că și Portugalia, și Italia au fost țări care acum 50 de ani au fost afectate de migrație, dar situația acolo s-a schimbat. Aici au trecut 30 de ani și parcă din contra lucrurile se înrăutățesc.

Vasile Cantarji: „Ei, cumva, au avut mai mult noroc de dezvoltarea economică a Europei în general în secolul trecut și au depășit acest necaz, să-i zicem, că-i un adevărat necaz pentru o țară, pentru un stat, dar să revenim la experiență...”

Europa Liberă: ...și la politicile pe care trebuie să le promoveze guvernanții.

Vasile Cantarji: „E vorba de un cerc vicios aici. Migrația scoate energia țării, energia poporului, energia care este necesară pentru dezvoltare economică.”

Europa Liberă: Forța motrice, la asta vă referiți?

Întrebați orice om de afaceri din țară și vi se va spune că avem deja o criză enormă de forță de muncă...


Vasile Cantarji: „Întrebați orice om de afaceri din țară și vi se va spune că avem deja o criză enormă de forță de muncă și, respectiv, prin ce este acest cerc vicios pentru a da un imbold, o creștere economică, e nevoie să avem anumite resurse. În primul rând, resurse umane. Or, tocmai migrația diminuează din aceste resurse, fiindcă cunoaștem că pleacă cei mai instruiți...”

Europa Liberă: Pleacă brațele de muncă calificate.

Vasile Cantarji: „Da, înalt calificate. Și trebuie să înțelegem că orice reforme care vor duce la sporirea nivelului de trai, la fortificarea respectării drepturilor omului, vor duce spre instituții mai eficiente, vor lucra pentru țară, adică vor crea atracție pentru revenirea migranților.”

Europa Liberă: În trei decenii nu s-au putut identifica soluții viabile?

Vasile Cantarji: „Mai în glumă, mai în serios, deseori spun că cu toate criticile la adresa guvernării comuniste, trebuie să recunoaștem că, mai ales în primul mandat, având majoritate constituțională, totuși n-au îndrăznit să intervină asupra Constituției, dar marele reproș al meu personal față de acea guvernare a fost că tocmai ei au mers pe făgașul folosirii migranților drept „carne de tun” și nu au creat condițiile pentru a merge pe formula în care migrația să aducă maxim folos țării. Deci, guvernările la propriu au mers pe modelul importului, atâta timp cât vin bani de la migranții de peste hotare este stimulat consumul pe intern, iar guvernul strânge bacșiș prin vamă și în felul acesta foarte simplu își umple bugetul și nu mai are nevoie să se gândească la politici pe termen lung mai eficiente.”

Europa Liberă: Dar au fost puse în practică anumite programe, PARE 1+1, un leu de la stat și un leu de la cel care vrea să investească?

Vasile Cantarji: „Am spus că au fost anumite încercări, dar nici pe departe de anvergura fenomenului, deci au fost mult prea puține și mult prea mici. Programele respective ar fi lucrat, și în alte țări ele au lucrat și ar fi lucrat mai bine, dar în general climatul investițional nu este favorabil pentru investiții. Or, migrantul la revenire, în concepția acestor programe, era un investitor, cumva un străin de-al nostru.”

Europa Liberă: Iar migrantul spunea că autoritățile statului îl tratează ca pe un agent din care poate stoarce mită, pe care poate să-l corupă...

Vasile Cantarji: „Ei, așa cum se făceau la noi afacerile. Deci, instituții ineficiente și corupte înăbușă orice perspectivă de dezvoltare a businessului, de aceea nici nu am avut politici care să aibă niște rezultate palpabile. ”

Europa Liberă: Astăzi se poate redresa situația?

Vasile Cantarji: „Oricând se poate, dar tocmai...”

Europa Liberă: Cine și cum ar trebui să intervină?

Vasile Cantarji: „Trebuie să privim din două perspective: din perspectiva generală a dezvoltării statului și a însănătoșirii statului și din perspectiva practică de programe țintite prin revenirea migranților, prin investiția banilor lor în economie și protejarea afacerii acestora.”

Europa Liberă: Din analizele Dvs., credeți că cei plecați vor reveni totuși? Și dacă da, când ar putea să se întoarcă acasă o parte din cei plecați?

Vă imaginați, dacă revin măcar 100.000 de moldoveni care se apropie de vârsta de pensionare, neavând stagiul de cotizare în R. Moldova...


Vasile Cantarji: „Sunt prea multe necunoscute pentru viitor. Eu sunt tot mai pesimist și mai pesimist, fiindcă e vorba deja și de o perioadă mult prea lungă. Au crescut generații de moldoveni născuți peste hotare, ei sunt moldoveni doar pe hârtie, dar există și o perspectivă sumbră chiar și care include în ecuație posibila revenire. Vă imaginați, dacă revin măcar 100.000 de moldoveni care se apropie de vârsta de pensionare, neavând stagiul de cotizare în Republica Moldova?...”

Europa Liberă: Va fi o povară mare pentru statul Republica Moldova?

Vasile Cantarji: „S-ar putea să fie ultima țintă bătută în capacul sicriului asupra sistemului de pensii.”

Europa Liberă: Dar majoritatea dintre ei vor câștiga pensii din țările în care au lucrat?

Vasile Cantarji: „Dă Doamne, dar nu toți.”

Europa Liberă: Și aici punem punct sau totuși propuneți niște soluții?

Vasile Cantarji: „Și sistemul de pensii trebuie reformat, ca să includă în perspectivă și încadrarea a astfel de cetățeni care practic nu au activat profesional în Republica Moldova și nu pot pretinde la pensia pentru limita de vârstă. Aici ce este adevărat și trebuie să menționăm e că majoritatea țărilor care au primit migranții din Republica Moldova, guvernele anterioare au reușit să negocieze acorduri bilaterale ca să-i protejeze. Și acest lucru poate fi trecut la realizări. Este foarte bine și a fost ceva absolut necesar.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., va continua acest exod, se va stopa?

Vasile Cantarji: „El continuă și el va înceta doar aparent prin epuizarea numerică a potențialului uman...”

Europa Liberă: Și dacă se zice că, de la independență încoace, Republica Moldova ar fi pierdut a treia parte din populație, peste 30 de ani, ce ar arăta statisticile?

Vasile Cantarji: „Eu am pus la îndoială faptul că stăm destul de prost și la capitolul evidență a emigrației, dar deja vedem că Biroul Național de Statistică este nevoit să ajusteze numărul populației și l-a ajustat considerabil, dar peste 30 de ani se vor adeveri prognozele că ne vom apropia de o țară de două milioane de cetățeni.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu o Moldovă depopulată?

Vasile Cantarji: „Se va schimba structura demografică a populației. Dacă țările occidentale au avut de la cine importa populație, noi n-o să prea avem, în sensul în care nu veți găsi la est de noi țări care pot furniza în perspectivă migranți prin procese controlate. Asta-i o tragedie chiar.”

Europa Liberă: Și cum încurajați populația?

Vasile Cantarji: „Mai devreme sau mai târziu, statul cred că va demara acțiuni concrete și în acest sens, dar pe viitor pur și simplu trebuie ca și stat să ne învățăm să trăim în condițiile unor limite demografice, ceea ce înseamnă că atunci când planificăm perspectivele de dezvoltare trebuie să nu mizăm pe creșterea ofertei forței de muncă, ci trebuie să ne canalizăm eforturile spre sporirea productivității, ceea ce înseamnă revederea capitală a sistemului de învățământ și de pregătire profesională, ceea ce înseamnă ajustarea acestora la tendințele tehnologice contemporane și tot ce rezultă de aici. Imaginați-vă cum am putea noi preveni plecarea peste hotare a copiilor de astăzi. Primul lucru ce trebuie făcut e să-i pregătim astfel ca ei să poată, aflându-se în țară, să exporte servicii, ceea ce fac țările mici, precum vestita Estonie, care investesc masiv în tehnologiile informaționale. Deci să creăm locuri de muncă și muncitori care să poată munci în Republica Moldova în fața calculatorului pentru un angajator străin.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG