Veridica.ro se ocupă din nou, sub semnătura lui Mădălin Necșuțu, de creșterea rapidă a încrederii față de România în Republica Moldova. Datele unui recent sondaj indică o creștere cu 7% a încrederii în România, exact în perioada în care la conducerea Moldovei s-a instalat Maia Sandu, iar președintele României a dat semnalul reluării unei colaborări de sprijin față de Chișinău, mai ales în situația de pandemie. România ar putea folosi cu ușurință contextul în beneficiul actualei puteri de dincolo de Prut: „Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are în prezent o cotă de peste 40%, fapt ce arată cel mai mare scor al unui partid pro-european din Republica Moldova în cei 30 de ani de existență a acestui stat. În concluzie, dacă România și UE vor continua să ajute Moldova cu vaccinuri și echipamente medicale, acest lucru se va reflecta cu siguranță atât în modelarea percepțiilor pozitive despre cele două, dar și în scorul electoral al formațiunilor pro-europene în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate ce se profilează în Republica Moldova”.
Datele din sondajul pomenit de veridica.ro sunt prezente și în articolul lui Laurențiu Pleșca, apărut pe republica.ro, unde se precizează că încrederea în România este interpretată de autorii cercetării ca un acord față de ideea de unificare a Moldovei cu România. Sondajul arată și că partidele autodefinite ca unioniste nu depășesc la un loc 1% din încrederea moldovenilor. Paradoxal, Maia Sandu, care a fost întotdeauna rezervată în ce privește unirea, ocupă o primă poziție consistentă în preferințele alegătorilor. Laurențiu Pleșca așteaptă de la guvernul României să continue să-i ajute pe cei din Moldova, dispunând de pildă vaccinarea lor pe teritoriul românesc, indiferent dacă respectivii au sau nu cetățenie română. Totul e ca decizia să fie luată cât de repede, nu doar atunci când României îi vor prisosi dozele de vaccin.
Radu Carp publică pe blogurile Adevărul o analiză despre situația complicată a Ucrainei, al cărei președinte ar fi căzut succesiv în capcane întinse de Rusia. Moscova a profitat de promisiunea făcută de președintele Volodimir Zelenski că va opri conflictul din Donbas. Cu gândul acesta ar fi agreat Zelenski, împreună cu Rusia, și nu după o consultare în formatul Normandia, niște „Măsuri Suplimentare pentru Întărirea Încetării Focului”. Ele presupun cooptarea la eventuale negocieri a paramilitarilor ruși. Ulterior, Zelenski a realizat gafa și s-a retras unilateral din înțelegere, dar fără să o denunțe formal. Existența de jure a „planului de măsuri” face ca la o nouă reuniune în format Normandia să poată participa și paramilitarii ruși. Inacceptabil, deci reuniunea nu va avea loc. Iar dacă europenilor le-ar da prin cap să-i coopteze pe americani, aceștia fie ar refuza, fie ar recunoaște implicit calitatea de parteneri în negociere a secesioniștilor pro-ruși. Potrivit lui Radu Carp, impasul creat explică solicitarea de ultimă oră a președintelui ucrainean ca țara să fie primită rapid în NATO. Solicitarea a rămas deocamdată fără nicio reacție din partea statelor membre.
Disensiuni în coaliția de guvernare de la București. Se vorbește chiar de o posibilă rupere a coaliției, dacă USRPLUS și/sau premierul Florin Câțu nu renunță la ministrul sănătății Vlad Voiculescu. Motivul: transformarea unui spital de ortopedie din București în spital COVID, în 24 de ore, s-a făcut prin transferarea în timpul nopții, cu mijloace improvizate, a pacienților ortopedici evacuați.
