Administrația Biden doreşte „să recalibreze" relaţiile cu Arabia Saudită, dar nu doreşte o „ruptură", a declarat vineri secretarul de stat american Antony Blinken, explicând astfel absenţa sancţiunilor împotriva prinţului moştenitor saudit, Mohammed bin Salman în legătură cu dosarul „ Khashoggi”. Cu o zi înainte fusese făcut public raportul raportului serviciilor americane de informaţii care îl acuză pe prinţul Mohammed bin Salman că a „validat" asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Comentator al cotidianului Washington Post, jurnalistul saudit a fost ucis în 2018 la consulatul ţării sale din Istanbul.

„Raportul vorbeşte de la sine", a spus Antony Blinken, precizând însă și că „relaţia cu Arabia Saudită este importantă, avem interese reciproce importante”.

Raportul a avut totuși consecințe: Statele Unite au impus vineri sancţiuni financiare împotriva unei unităţi de intervenţie specială şi împotriva fostului număr doi al serviciilor saudite de informaţii, Ahmad Asiri, apropiaţi prinţului moştenitor Mohammed bin Salman.

Justiţia turcă îl acuză la rândul său pe Asiri că este unul dintre cei care au ordonat uciderea jurnalistului saudit în octombrie 2018 în consulatul ţării sale la Istanbul.

El nu fusese sancţionat de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump care a ținut secret și raportul servciilor de informații privind asasinarea lui Khashoggi.

Cum era de așteptat, Arabia Saudită a „respins în totalitate" vineri raportul serviciilor americane de informaţii care l-au acuzat pe prinţul moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, că a „validat" asasinarea jurnalistului şi disidentului saudit Jamal Khashoggi în 2018.

Primele vaccinuri anti Covid-19 sosesc sâmbătă în R. Moldova după ce vineri, Agenția Medicamentului a autorizat condiționat vaccinurile Pfizer/BioNTech, AstraZeneca și Sputnik V.

Este vorba de prima tranșă de 21.600 doze de vaccin AstraZeneca din donația de aproape 200.000 de doze făcută de România.

Vaccinurile Pfizer/Biontech și AstaZeneca sunt autorizate de OMS si de instituțiile abilitate din Uniunea Europeană și Statele Unite. Nu și vaccinul Sputnik V, care este folosit deja în mai mult de 30 de țări din lume, inclusiv Ungaria – stat membru în Uniunea Europeană – în baza unor autorizații naționale.

• Ștefan Grigoriță
• Ileana Giurchescu

Platforma COVAX, la care este înscrisă și R. Moldova, a fost creată de Organizația Mondială a Sănătății pentru a livra vaccinuri în multe din țările care nu au forța financiară de a face față singure concurenței acerbe pe piața internațională a vaccinurilor anti Covid-19. Vaccinul produs de AstraZeneca/ Universitatea Oxford reprezintă grosul vaccinurilor livrate prin COVAX . Câteva informații utile.

Grosul vaccinurilor va veni însă prin platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății, care o sa acopere, într-o primă fază, necesarul de doze pentru vaccinarea a 20% din populație.

Ministerul Sănătății a primit vineri confirmarea de la COVAX că primul lot de 14.400 de doze de vaccinuri AstraZeneca va sosi între 28 februarie și 3 martie 2021.

Restul, R. Moldova trebuie să-l cumpere, în condiții avantajoase, tot prin platforma COVAX sau negocieri directe, cum a făcut recent Ucraina care a primit la începutul săptămânii primele vaccinuri AstraZeneca, produse în India.

În estul separatist al Ucraina se vaccinează deja cu vaccinul rusesc Sputnik V, interzis în restul țării prin decizia Parlamentului.

Președinta Comitetului național consultativ de experți în domeniul imunizărilor, Ninel Revenco preciza săptămâna trecută pentru Europa Liberă că în prima etapă a vacinării vor fi cuprinși lucrătorii din toate instituţiile medicale, inclusiv cele primare şi din staţionar.

Etapele a doua şi a treia de imunizarea se vor adresa persoanelor din grupurile de risc, inclusiv vârstnicii, și ulterior întregii populaţii.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis o înăsprire a măsurilor sanitare, pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, pe măsură ce crește din nou numărul de contaminări cu noul coronavirus și cel al deceselor.

Vineri, 26 februarie au fost înregistrate 28 de decese legate de Covid-19, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi în Republica Moldova de la începutul pandemiei. Astfel bilanțul a ajuns la 3.899 de decese legate de Covid-19.

### Vezi și... ###

Pfizer/BioNTech, AstraZeneca și Sputnik V autorizate condiționat în R. Moldova

De luni, 1 martie și până pe 15 martie 2021 se trece la învățământ online în învăţământul primar, gimnazial, liceal, extraşcolar, profesional tehnic şi superior. Măsura se aplică în instituțiile de stat și cele private. Olimpiadele școlare nu vor mai putea fi organizate cu prezența fizică a persoanelor.

Transportul public în municipiul Chișinău va fi sistat în zilele de sâmbătă și duminică și redus în cursul celorlalte zile ale săptămânii în raza municipiului.

Spectacolele de teatru, concertele și spectacolele din casele de cultură nu vor mai avea loc cu public.

Se va extinde pe cât posibil, în domeniul de stat și privat, munca de la distanță, astfel ca în întreprinderi si birouri să nu vină fizic decît personalul stric necesar.

De pe 5 martie, pentru a intra în R. Moldova va fi nevoie de un test PCR COVID-19 negativ, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de sosire.

Mii de georgieni au ieșit în stradă vineri, 26 februarie, la Tblisi, pentru a protesta împotriva arestării liderului opoziției Nika Melia și împotriva raidului poliției asupra sediului partidului său, Mișcarea Naționala Unită.

Participanții, fluturând steaguri georgiene și NATO s-au adunat în fața clădirii parlamentului pentru a cere noi alegeri parlamentare rapide și eliberarea celor pe care ii consideră prizonierilor politici.

„Nu vom pleca până când ne vor fi îndeplinite cerințele”, a declarat pentru serviciul georgian al postului nostru de radio un protestatar care a călătorit la 300 de kilometri din orașul Zugdidi pentru a participa la miting.

Protestul a fost declanșat de raidul poliției din dimineața zilei de 23 februarie la sediul Mișcării Naționale Unite (UNM) cind a fost arestat liderul partidului si mai multi activisti. Peste o duzină de persoane au fost rănite în timpul raidului.

Poliția îl acuză pe Melia de incitare la violență la protestele anti-guvernamentale din vara anului 2019. Melia a respins acuzațiile împotriva sa ca fiind motivate politic.

Un grup de parlamentari bipartizani americani au numit raidul „profund deranjant” și au cerut autorităților georgiene să-i elibereze pe Melia și pe cei reținuți. Katia Dekanoidze, unul dintre liderii UNM, s-a adresat mulțimii și a citit o scrisoare de la Melia, care și-a chemat susținătorii să continue lupta. Dekanoidze a convocat un nou miting în fața clădirii parlamentului pe 2 martie și unul în fața sediului guvernului pe 5 martie. Protestul a fost pașnic, fără violențe sau arestări.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a aprobat decizia de institui un regim special de activitate la nivel național, în perioada 1-15 martie 2021, informează site-urile de știri moldovenești.

Astfel, instituţiile de învăţământ primar, gimnazial, liceal, extraşcolar, profesional tehnic şi superior, în instituțiile publice şi private vor desfășura procesul de studii în regim online. Olimpiadele școlare nu vor mai putea fi organizate cu prezența fizică a persoanelor.

De asemenea Comisia a decis interzicerea activitații instituțiilor teatral-concertistice și a caselor de cultură cu prezența spectatorilor, iar transportul public în municipiul Chișinău va fi sistat în zilele de sâmbătă și duminică. Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică a municipiul Chișinău va stabili un regim de circulație limitat al transportului public în raza municipiului.

De asemenea, instituțiile publice și cele private vor asigura un regim special de lucru, prin atragerea la serviciu a personalului strict necesar, pentru ceilalți se va dispune munca la distanță.
CNESP a mai decis ca începând cu 5 martie, persoanele care vor traversa frontiera R. Moldova, pe sensul de intrare, vor fi obligate să prezinte rezultatul testului PCR COVID-19 negativ, efectuat cu 72 de ore înainte de sosire.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat că SUA vor continua să sprijine Ucraina împotriva agresiunii rusești și nu vor recunoaște niciodată anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea.

Biden a făcut declarația vineri, 26 februarie, când ucrainenii marchează 7 ani de la anexarea Crimeii de către Rusia. „Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia și vom sprijini Ucraina împotriva actelor agresive ale Rusiei. Vom continua să acționăm pentru a trage Rusia la răspundere pentru abuzurile și agresiunile sale din Ucraina”, a spus Biden.

Rusia, în 2014, anexat ilegal Crimeea și îi susține pe separatiștii din estul Ucrainei. Actiunile Rusiei au avut loc după ce, în urma protestelor masive – cunoscute sub numele de Euromaidan - președintele pro-rus, Viktor Ianukovici a fost obligat să părăsească puterea și s-a refugiat în Rusia. Războiul din estul Ucrainei a ucis până acum peste 13.000 de oameni.

Biden a jucat un rol cheie în mobilizarea sprijinului SUA pentru Ucraina împotriva agresiunii Kremlinului, în timp ce a fost vicepreședinte în administrația Obama din 2009 până în 2017, făcând cel puțin cinci vizite în regiune după izbucnirea ostilităților. Biden a reiterat săptămâna trecută sprijinul SUA pentru Ucraina în primul său discurs de politică externă adresat unui public străin.

Președintele SUA a declarat la 19 februarie la Conferința de securitate de la Munchen că integritatea și suveranitatea teritorială a Ucrainei au o „importanță vitală” pentru Washington și Bruxelles.Cu toate acestea, președintele SUA nu a vorbit încă cu omologul său ucrainean, președintele Volodimir Zelenski, de la preluarea puterii pe 20 ianuarie.

Guvernul interimar va desfășura o anchetă despre planul de investiții pe care le-a efectuat compania concesionară a Aeroportului Internațional Chișinău „Avia Invest” din anul 2014, până în anul 2019.

Anunțul a fost făcut de șefa statului Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). „Procuratura spune că este la etapa finală și sper eu în scurt timp va merge în instanța de judecată cu dosarul pe această tranzacție de concesionare a aeroportului”, a spus șefa statului moldovean.

În septembrie 2019 Guvernul și Agenția Proprietăți Publice (APP) au mers în instanța de judecată prezentând probe și cerând anularea contractului de concesionare a aeroportului. „Instanța ar trebui să-și facă timp și să analizeze acest dosar, este unul de interes național. Am cerut APP să facă o cerere de urgentare a examinării acestei cauze”, a declarat Maia Sandu, care a anuntat și că a cerut rapoartele de monitorizare și evaluările APP.

În ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți, Maia Sandu a spus că soluția imediată trebuie să fie aplicată de Consiliul Concurenței, inclusiv prin înghețarea prețurilor atunci când se atestă încălcări.

Alte 1452 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate vineri, 26 februarie, în Republica Moldova. Bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 183.338.

Tot pe 26 februarie 28 de persoane infectate au decedat. Numărul total al deceselor în R. Moldova cauzate de COVID 19 este de 3833.

Mii de susținători ai opoziției au mărșăluit prin Erevan cerând demisia prim-ministrului Nikol Pașinian la o zi după ce premierul a vorbit despre o „tentativă de lovitură de stat” pusa la cale de către înalți ofițeri militari. Pașinian este acuzat de protestatari că a gestionat prost războiul de anul trecut cu Azerbaidjanul, iar acordul semnat cu Baku și mediat de Rusia și prin care Armenia pierdea controlul de facto al regiunii Nagorno Karabah este considerat de mulți armeni drept o umilință națională.

Astăzi Vazgen Manukian, care a fost propus de opoziție ca înlocuitor al premierului Nikol Pașinian a făcut un apel la toți armenii să se alăture protestului.

Protestatarii au marsaluit către președinție unde este anunțată o întrevedere cu președintele Armen Sarkisian mai târziu în după-amiaza.

Kremlinul a repetat astăzi că Armenia ar trebui să respecte acordurile încheiate cu Azerbaidjanul, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a căutat să calmeze temerile, spunând într-un briefing că nu a văzut „nicio amenințare” de nerespectare a înțelegerii legate de statutul regiunii Nagorno Karabah, care este acum controlată de Azerbaijan.

Declarația lui Peskov a venit la o zi după ce președintele Vladimir Putin a făcut apel la calm într-o convorbire telefonică cu Pașinian. Rusia este un aliat important al Armeniei și are o importanta bază militară în Armenia.

Manukian a amenințat cu proteste non-stop până când se va întruni o sesiune extraordinară a parlamentului pentru a-l demite pe prim-ministru și a convoca alegeri anticipate.

Alianța de partide care il susține pe premierul Nikol Pașinian deține majoritatea în parlament și a respins cererile opoziției pentru alegeri anticipate și a solicitat consultări.

Departamentul de stat al Statelor Unite a îndemnat la calm și la evitarea violențelor

„Amintim tuturor partidelor principiul democratic de bază că forțele armate ale statelor nu ar trebui să intervină în politica internă", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, ieri.

Autoritățile de la Chișinău au actualizat lista statelor cu risc epidemiologic sporit de transmiterea a COVID-19, clasificate drept zone roșii. Pe lista actualizată au fost inscluse 26 de state. Modificările actualizate intră în vigoare luni, 1 martie, și sunt valabile pentru următoarele 2 săptămâni. Cei care vor veni sau care au tranzitat aceste 26 de tari vor completa în mod obligatoriu fișa epidemiologică şi vor respecta regimul de autoizolare de 14 zile . Pe lista se afla urmatoarele țări :Albania, Andorra, Brazilia, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Franta, Iordania, Israel, Italia, Letonia, Luxembourg,Malta, Monacco, Muntenegru, Olanda, Peru Portugalia, SanMarino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia și Ungaria.

Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic își exprimă solidaritatea cu ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko și cere partidelor politice să renunțe la transformarea diplomaților europeni în ținte politice, concentrându-se pe găsirea unor soluții democratice pentru rezolvarea crizei politice, în conformitate cu interesul cetățenilor, se arata intr-o declarație Platformei, citată de agenția IPN.

Potrivit Platformei Naționale a Societății Civile din Parteneriatul Estic, suveranitatea nu este afectată de declarațiile ambasadorului UE, care a afirmat că au fost abateri de la angajamentele pentru reformă pe care Republica Moldova și le-a asumat oficial în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, chiar de către cei care acum il critica pe emisarul european. Chiar și Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit neconstituționalitatea unuia dintre proiectele de lege adoptate în decembrie 2020 de o majoritate formată din PSRM, Partidul Șor și grupul „Pentru Moldova”, care a încălcat procedurile legale și de transparență decizională- se mai amintește în declarația Platformei.

Platforma menționează că Partidul Șor, și Partidul Socialiștilor au lansat recent atacuri la adresa ambasadorului UE în Republica Moldova pentru a distrage atenția de la manevrele nedemocratice și neconstituționale pe care le fac pentru a-și conserva puterea după pierderea alegerilor prezidențiale de către Igor Dodon. Cele două partide îi reproșează diplomatului european diverse luări de poziție pe care acesta le-a avut și invocă o așa-zisă încălcare de către acesta a „suveranității” țării. În realitate, este vorba de o diversiune: atât Partidul Șor cât și PSRM par mai degrabă preocupați să-și asigure ei o putere suverană de a controla instituțiile statului, în pofida faptului că au pierdut sprijinul electoratului, se arată în nota de poziție care a fost semnată de 96 de organizații membre ale Platformei naționale a Societății Civile din parteneriatul Estic.

Statele Unite au administrat 50 de milioane de vaccinuri împotriva coronavirusului, iar Uniunea Europeană a promis să vaccineze 70% dintre adulții din blocul comunitar până în luna septembrie septembrie.

Președintele american Joe Biden a declarat că campania de vaccinare din SUA a fost „cu săptămâni înaintea programului” față de obiectivul său de a obține 100 de milioane de vaccinări în primele 100 de zile de mandat. Președintele Biden a avertizat că pandemia este departe de a se fi terminat iar numarul celor decedati din cauza ei este de peste jumătate de milion.

Brazilia a depășit 250.000 de decese cauzate de pandemie, unde o variantă puternică a virusului - găsită pentru prima dată în aceasta țară - se răspândește rapid în populație, sporind îngrijorările legate de mutațiile virusului. Brazilia a vaccinat mai puțin de 4% din populația sa de 210 milioane de oameni, unele părți ale țării oprind campaniile de imunizare săptămâna trecută din cauza lipsei vaccinurilor.

Coreea de Sud a început să administreze primele vaccnuri, începând cu personalul medical.

În China, autoritatea națională de reglementare a medicamentelor a aprobat încă două vaccinuri produse pe plan intern. Liderii Uniunii Europene adunați la un summit virtual pe 25 februarie au promis că vor accelera producția și lansarea vaccinurilor COVID-19 după ce blocul s-a confruntat cu critici pentru ritmul lent de achiziție a vaccinurilor și cu probleme în livrarea vaccinurilor.

Agenția Medicamentului din R. Moldova a autorizat condiționat vaccinurile incluse de Organizația Mondială a Sănătății în Lista de utilizare în urgențe - Pfizer/BioNTech și AstraZeneca.

Totodată, agenția confirmă și autorizarea vaccinului rusesc Sputnik V, anunțată mai devreme de liderul socialiștilor, Igor Dodon, scrie site-ul Jurnal MD.

„Autorizarea condiționată a vaccinurilor creează oportunitatea de a iniția procesul de imunizare a populației”, precizează instituția, potrivit sursei citate.

Pentru autorizarea acestor vaccinuri vor fi emise Certificatele de Înregistrare cu termen de 1 an și cu solicitarea prezentării studiilor postautorizare privind siguranța și studiilor postautorizare privind eficacitatea.

Vaccinurile Pfizer/Biontech și AstaZeneca sunt autorizate de Organizația Mondială a Sănătății si de instituțiile abilitate din Uniunea Europeană și Statele Unite. Nu și vaccinul Sputnik V, care este folosit deja în mai mult de 30 de țări din lume, inclusiv Ungaria – stat membru în Uniunea Europeană – în baza unor autorizații naționale.

### Vezi și... ###

Ungaria, prima țară din UE care administrează cetățenilor vaccinul rusesc anti-COVID-19 Sputnik-V

Sputnik V a fost primul vaccin anti Covid-19 din lume care a primit autorizare națională în lume, în august 2020 iar de atunci Rusia a mai autorizat două vaccinuri. Inițial, vaccinul Sputnik era privind cu mult scepticism, pentru ca fusese autorizat înainte de faza a treia de studii clinice care implică testele în masa dar între timp, vaccinul se dovedește la fel de eficace precum cele occidentale Pfiser/BioNTech și Moderna.

3.761 de cazuri noi de coronavirus au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, iar bilanțul a ajuns la 795.732, potrivit datelor furnizate vineri de Grupul de Comunicare Strategică.

În ultima zi au decedat alte 66 de persoane, iar la terapie intensivă sunt internați 968 de pacienți.

Până astăzi în România au decedat 20.233 de persoane diagnosticate cu infecția SARS – CoV – 2.

Reprezentanții Asociației Promo-LEX constată că, începând cu anul 1992 și până în prezent, în Zona de Securitate au existat incidente de tot felul. Experții dau exemplul jurnaliștilor care merg în Zona de Securitate pentru a documenta problemele sociale ale localnicilor și care se confruntă cu intimidări din partea pacificatorilor.

La o conferință de presă jurnaliștii Andrei Captarenco și Victoria Tătaru au vorbit despre incidentul pe care l-au avut pe 9 februarie, în Zona de Securitate, când au fost blocați la un post de control și militarii le-au cerut să șteargă imaginele realizate în regiunea transnistreană, fără a face trimitere la vreun act juridic, invocând pur și simplu că „nu se poate”. Jurnaliștii au chemat poliția, au solicitat reprezentanți Comisiei Unificate de Control, însă până la urmă și aceștia le-au recomandat să șteargă imaginile.

Jurnalista Viorica Tataru a remarcat că nu există reguli clare și că totul depinde de dispoziția omului de la post în ziua respectivă. Directorul Programului Drepturile Omului de la Promo-LEX, Vadim Vieru, a declarat că, după acest incident, din păcate, nu a urmat vreo reacție din partea autorităților constituționale sau a organismelor internaționale.

Potrivit lui, ceea ce s-a întâmplat generează întrebări legate de statutul misiunii de pacificare, care nu are termen stabilit și lipsa de reactive a reacția autorităților și a organizațiilor internaționale este un fapt regretabil, pentru că duce la impunitate.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a primit vineri, 26 februarie, o notificare de la platforma COVAX, prin care a fost confirmată livrarea primului lot de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru Republica Moldova.

În perioada 28 februarie - 3 martie, în țară urmează să ajungă 14.400 doze de vaccin AstraZeneca (producător Coreea de Sud).

Guvernul de la București a aprobat acordarea unui ajutor umanitar, cu titlu gratuit, pentru Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica Moldova în vederea gestionării epidemiei împotriva COVID-19. Astfel, 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 vor ajunge în Republica Moldova, din România, prin Acordurile-cadru încheiate de către Ministerul Sănătății cu Comisia Europeană.

Dozele de ser vor fi livrate prin Departamentul pentru Situații de Urgență-Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în aplicarea Mecanismului European de Protecție Civilă.

Amintim că miercuri, guvernul de la București a aprobat o ordonanță de urgență pentru a livra în Republica Moldova prima tranșă de vaccinuri anti-COVID din cele 200 de mii de doze anunțate ca sprijin de către președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale la Chișinău în decembrie anul trecut.

Autoritatea penitenciară rusă a confirmat că liderul politic al opoziției, Aleksei Navalnîi, a fost mutat de la închisoarea din Moscova, unde se afla de la mijlocul lunii ianuarie, la o altă închisoare, dar nu a fost anunțat unde anume. Aleksandr Kalașnikov, șeful Serviciului Federal al Penitenciarelor (FSIN), a declarat numai că" a fost transferat acolo unde ar trebui să se afle sub hotărârea judecătorească”

„Garantez că nu există nici o amenințare la adresa sănătății sale, darămite viața sa", a adăugat el.

Confirmarea vine la o zi după ce avocatul lui Navalnîi, Vadim Kobzev, a scris într-un mesaj twitter că s-a dus la centrul de detenție unde era deținut Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, doar pentru a descoperi că a fost dus într-o zonă de detenție nedezvăluită.

Pe 2 februarie, un tribunal de la Moscova a schimbat o pedeapsă cu suspendare de 3 ani și jumătate care a fost pronunțată lui Navalnîi în 2014 într-o pedeapsă reală după ce a decis că activistul anticorupție, a încălcat termenii hotărârii judecătorești anterioare deși se afla in Germania, unde a fost tratat după otrăvirea cu un agent neurotoxic din categoria Noviciok. El l-a acuzat de președintele rus Vladimir Putin de implicare in tentativa sa de asasinat , iar organizația de investigații Bellingcat a demonstrat legăturile între otrăvirea lui Navalnîi și de o echipă de agenți ai serviciului federal de securitate rus. Guvernul rus a negat implicarea în otrăvire și a refuzat să deschidă o anchetă penală asupra incidentului.

Navalnîi și susținătorii săi susțin că dosarele penale depuse împotriva sa, atentativa de asasinat prin otrăvire și alte incidente de hărțuire sunt motivate politic și sunt represiuni față de criticile și investigațiile sale asupra membrilor elitei politice din Rusia.

Arestarea și condamnarea lui Navalnîi au declanșat un val de proteste naționale la care autoritățile au răspuns prin forță, reținând peste 10.000 de persoane în zeci de orașe și deschizând împotriva lor dosare administrative și penale .Uniunea Europeană este în curs de examinare a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza cazului Navalnîi și a criticat Moscova pentru că a ignorat o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a dispus eliberarea imediată a liderului opoziției ruse. Astăzi, Organizația Națiunilor Unite a declarat, că anchetatorii săi în domeniul drepturilor omului își vor publica la 1 martie, la Geneva concluziile unei anchete în cazul Navalnîi.

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene discută chestiuni de apărare și securitate astazi in a doua zi a unui summit online. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg participa la discutiile despre cooperarea dintre blocul comunitar și Alianța Nord Atlantică. "Eforturile UE merg mână în mână cu eforturile militare de pe continent", a declarat Stoltenberg presei înainte de a intra în discuții. „Pentru NATO, sarcina principală în timpul acestei pandemii a fost să se asigure că aceasta criza din domeniul sănătatii nu se transformă într-o criză de securitate”, a spus el, „deoarece amenințările cu care ne confruntăm înainte de pandemie, ele sunt încă acolo: actiunile agresive ale Rusiei, forme mai brutale de terorism, atacuri cibernetice sofisticate, creșterea influenței Chinei și implicațiile asupra securității globale datorită schimbărilor climatice. " Președintele Consiliului European, Charles Michel, vorbind la începutul reuniunii și-a exprimat încrederea că legătura dintre Europa și Statele Unite va fi consolidată prin consolidarea atât a UE, cât și a NATO.

Situația continuă să fie tensionată în Armenia la o zi după ce prim-ministrul Nikol Pașinian a respins cererile înalților oficiali militari să demisioneze și a vorbit despre „o tentativă de lovitură de stat”. Pașinian s-a confruntat cu proteste și solicitări din partea opoziției de a demisiona ca urmare a conflictului militar cu Azerbaidjanul pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah de anul trecut, război care s-a încheiat cu un acord de încetare a focului semnat de Pașinian, și negociat de Rusia și prin care Armenia pierdea controlul asupra enclavei armene din Azerbaijan. Armenia a suferit pierderi teritoriale și pe câmpul de luptă. Azerbaijanul a fost ajutat militar de Turcia. Premierul Pașinian s-a adresat ieri unei mulțimi de aproximativ de 20 000 de susținători în centrul Erevanului, declarând că armenii nu vor permite forțelor armate să preia comanda in țara. Între timp, partidele de opoziție care au organizat tot ieri un protest rival de 10 000 de persoane, cerând demisia premierului - au ridicat corturi și baricade în fața parlamentului. Statele Unite, Uniunea Europeana, Rusia si Turcia au făcut apel la calm și la detensionarea situației prin dialog.

Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancțiunile care vizează zeci de oficiali din Belarus, inclusiv pe liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenka. Anunțul a apărut pe site-ul web al Consiliului European ieri și arată că sancțiunile îi vizează pe „oficialii responsabili de represiunea violentă și intimidarea manifestanților pașnici, membrii opoziției și jurnaliștii din Belarus, precum și cei responsabili de fraude electorale. ” Sancțiunile au fost impuse după represiunea brutală a autorităților de la Minsk împotriva protestatarilor care cer noi alegeri, nerecunoscând victoria lui Lukașenka la scrutinul prezidențial din 9 august 2020 scrutin considerat de observatori externi ca nefiind nici liber si nici corect. Rezultatul acelor alegeri, care i-au conferit lui Lukașenka al șaselea mandat de președinte, nu a fost recunoscut de UE, Statele Unite, Canada si alte țări. Sancțiunile au fost inițial impuse în octombrie-decembrie 2020 și vizează 88 de persoane și șapte entități . Sancțiunile includ interzicerea călătoriei in UE și înghețarea activelor. Entităților din UE li se interzice să efectueze tranzacții financiare cu persoanele și entitățile aflate sub sancțiuni. Extinderea înseamnă că sancțiunile vor rămâne în vigoare până cel puțin la 28 februarie 2022.

Sosirea primelor vaccinuri anti Covid-19 în R. Moldova, prin platforma COVAX sau din donația promisă de România, este întârziată de starea sistemului sanitar din R. Moldova care nu ar corespunde criteriilor de calitate puse de firmelor producătoare. Este și motivul, a declarat joi președinta Maia Sandu la ProTV, pentru care și platforma COVAX ar fi amînat data la care urmează să livreze primele vaccinuri.

„ Acesta [starea sistemului sanitar din R. Moldova] este un element care tergiversează nu doar donația care vine din România, dar și COVAX, pentru că am fost informați de către OMS că o să primim prima tranșă din COVAX la mijlocul lui februarie, după care la sfârșitul lui februarie și acum două zile am fost informați că nu este gată să ofere Moldovei donația”, a spus președinta Maia Sandu. Reticiența producătorilor farmaceutici s-ar explica prin faptul că la rândul lor vor să se asigure că vaccinurile sunt stocate și administrate in condiții optime, ca să nu fie pasibile să „plătească despăgubiri”.

Ucraina a primit săptămâna aceasta primele 500 de mii de vaccinuri AstraZeneca, cumpărate direct de la producătorul din India. Sunt vaccinurile care ar urma să reprezinte și grosul livrărilor către R. Moldova prin platforma COVAX. Iar miercuri, Ghana a devenit prima țară care a primit vaccinuri anti-COVID-19 prin programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății.

În confruntarea cu președinția, liderul Partidului Socialiștilor a declarat că noua majoritate (formată din PSRM și grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor) ar putea da guvernului interimar, condus de ministrul de externe Aureliu Ciocoi, puteri depline, relatează Newsmaker. Ceea ce ar putea debloca aparent situația dar ar elimina și condițiile care să permit organizarea rapidă de alegeri generale anticipate, cum doresc președinta Maia Sandu, fostul ei partid PAS și alte fracțiuni parlamentare.

Corneliu Furculiță, care a vorbit în cadrul unei ediții speciale din 25 februarie a postului de televiziune ”Primul în Moldova”, a mai susținut că peste 70 de deputați s-ar fi arătat dispuși să susțină această propunere.

Noua majoritate, formalizată în timp ce Parlamentul dezbătea candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de premier, a venit și cu o propunere alternativă, în persoana fostei ministre de finanțe, Mariana Durleșteanu. Cum însă președinta Maia Sandu și fostul ei partid PAS, alături de alte partide parlamentare, ar vrea să forțeze alegeri generale anticipate, imediat după respingerea Nataliei Gavriliță, a reînaintat propunerea. Președinta argmentează, de asemenea, că nu poate numi candidatul une majorități „corupte”.

Pe 23 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională această decizie și i-a cerut președintei să se consulte din nou cu fracțiunile parlamentare.

Joi, președinta Maia Sandu a declarat la ProTV, că nu se va consulta cu fracțiunile parlamentare care-și schimbă des poziția, ci cu reprezentanții societății civile, pe care îi respectă. Totodată, Maia Sandu a precizat că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă” și că este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale, relatează IPN.

Președinta Maia Sandu a explicat că așteaptă data de 23 martie, când se împlinesc trei luni de la demisia Guvernului Chicu, pentru că atunci ar putea fi dizolvat Parlamentul dacă nu s-a numit un nou guvern.

Această alternativă ar putea fi acum sabotată de propunerea socialiștilor de a face din actualul guvern interimar, unul cu puteri depline.

În prima zi a summitului virtual al Uniunii Europene, liderii europeni au căzut de acord că trebuie accelerată campania de vaccinare anti Covid-19, mai ales pe fundalul unei noi explozii de infecții provocate de variantele coronavirului, depistate inițial în Marea Britanie și Africa de Sud, prima fiind acum cea mai răspândită în toată Europa.

### Vezi și... ###

Varianta mai contagioasă a coronavirusului se răspândește în Franța

S-a discutat și despre posibilitatea de a se crea un așa-numit pașaport de vaccinare, idee susținută mai ales de țările care depind de turism și care-și văd acum amenințat al doilea sezon consecutive.

Președintele Comisiei Europene, Charles Michele a declarat că „pașaportul de vaccinare” se bucură de sprijinul multor țări dar că pentru moment, prioritatea este vaccinarea populației. Pentru moment, numai 6% din locuitorii țărilor UE au fost vaccinați fie și numai cu prima doză. Ritmul este mult sub cel al Israelului sau Statelor Unite dar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a declarant totuși încrezătoare că până în septembrie se va reuși vaccinarea a 70% din populația adultă, ținta anunțată de Comisie în decembrie 2020, când a început campania de vaccinare.

Vezi și: Pașapoartele COVID, salvarea turismului sau discriminare? Cum se poziționează statele lumii

Liderii europeni încearcă de asemenea să găsească un echilibru între măsuri de securitate sanitară, care au dus din nou și la închiderea aproape totală a unor granițe europene, și necesitatea de a asigura mobilitatea europenilor și implicit funcționarea pieței unice europene.

În acest context, Comisia Europeană a cerut Belgiei, Germaniei şi altor patru state să explice adoptarea de măsuri restrictive, pe care executivul european le consideră disproporţionate, de teama unor întreruperi a lanţurilor de producţie.

„Trebuie să respectăm o abordare comună: restricţiile privind călătoriile neesenţiale trebuie menţinute, dar măsurile trebuie să fie proporţionale şi circulaţia mărfurilor şi a serviciilor trebuie garantată", a pledat Charles Michel, președintele Consiliului European.

Autorităţile sanitare britanice au decis joi să reducă nivelul de alertă impus pentru pandemia de COVID-19, riscul de supraaglomerare a spitalelor fiind în scădere în Marea Britanie, care se află într-un „lockdown” sever de la începutul lunii ianuarie. După ce a depăşit 38.000 la sfârşitul lunii ianuarie (faţă de puţin peste 20.000 în primul val din aprilie), numărul pacienţilor spitalizaţi cu COVID -19 a ajuns acum la 16.000.

Peste 18 milioane de persoane au primit o primă doză de vaccin împotriva COVID-19, mai mult de un sfert din populaţie.

Pe baza acestor progrese, guvernul britanic speră să înceapă la 8 martie, odată cu redeschiderea şcolilor, o relaxare treptată în Anglia care va fi realizată până la sfârşitul lunii iunie.

Marea Britanie este cea mai afectată ţară de pandemie din Europa, cu peste 121.000 de morţi.