Este ceea ce anunță Le Monde, în numărul său datat de astăzi, cu ocazia comemorării a 35 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl.
Situl nuclear de la Cernobîl primește de altfel din ce în ce mai mulți turiști („în căutare de frisoane”, cum comentează același Le Monde).
Am precizat „numărul cu data de azi”, pentru că un ziar cum este Le Monde, cu care am început prezentarea revistei presei, este probabil ultimul mare ziar de calitate de pe planetă care iese... la prânz, purtând data de a doua zi. Așa încât, numărul din Le Monde disponibil în această dimineață de marți în chioșcuri și purtând data de azi este de fapt apărut ieri, luni, la prânz. În schimb, Le Monde cu data de mâine, miercuri 28 aprilie, va fi în chioșcuri astăzi la prânz, marți 27.
Președintele Volodimir Zelenski a vizitat de altfel ieri, luni 26 aprilie, zona interzisă de la Cernobîl, care are o rază de 30 km. Bilanțul e încă subiect de dispute. În 2006, Greenpeace a evaluat la cca 100.000 numărul deceselor provocate de catastrofă.
Tocmai în legătură cu aceasta, cotidianul german al finanțelor Frankfurter Allgemeine Zeitung oferă pe site-ul său un reportaj filmat în zona interzisă de la Cernobîl, care, abandonată de oameni, a devenit un paradis pentru animale sălbatice de tot felul.
La fel, în Anglia, The Guardian are un tulburător reportaj foto al lui Gleb Garanich din zona interzisă de la Cernobîl.
În Italia, La Repubblica oferă o analiză, pornind de la cazul Cernobîl, despre cum țările europene rămân foarte divizate în chestiunea nuclearului. Într-o țară cum e Franța, de pildă, mai bine de 70% din electricitate este produsă de centrale nucleare.
Zelenski cere modificarea acordurilor de la Minsk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, într-un interviu cu Financial Times, revizuirea acordurilor "Minsk II" dintre Kiev și Moscova. "Particip la un mecanism imaginat înaintea mandatului meu", spune el. "Procesul de la Minsk ar trebui să slujească situației de azi, iar nu s-o continue pe cea de ieri."
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
La Moscova, Kommersant îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care califică propunerea lui Zelenski drept un „semnal de alarmă” (тревожный сигнал).
Același Peskov e citat de Rossiiskaia Gazeta ca spunând și că “deocamdată nu s-a ajuns la vreo înțelegere în legătură cu o posibilă dată a unei întâlniri între Putin și Biden”.
Biden, cum o amintește The Times, i-a propus lui Putin o întâlnire la jumătatea lunii iunie undeva în Europa. Biden va participa mai întâi la summitul G7 în Cornwall, în Marea Britanie, pe 11-13 iunie, apoi va călători la Bruxelles pentru întâlniri cu liderii NATO și UE.
Putin n-a mai fost la Bruxelles din ianuarie 2014, cu puțin înainte de anexarea Crimeei.
Între timp, se lărgește cercul expulzărilor de diplomați: de astă dată, Rusia a trimis acasă un italian. Corriere della Sera explică motivațiile: e vorba de o măsură ca răspuns expulzărilor de diplomați ruși din Italia după ce, la sfârșitul lunii martie, un militar italian a fost arestat în flagrant delict de vânzare de secrete NATO unui rus din cadrul ambasadei de la Roma. La Stampa citează reacția guvernului italian: „Decizie injustă și nemotivată”. Diplomatul italian a primit 24 de ore pentru a părăsi Rusia.
Drepturile fundamentale ale lui Navalnîi
Emmanuel Macron l-a sunat pe Vladimir Putin pentru a-i cere, potrivit versiunii franceze, să calmeze atmosfera, mai precis: să diminueze tensiunile cu Ucraina și să respecte “drepturile fundamentale” ale dizidentului întemnițat Aleksei Navalnîi. Potrivit versiunii Kremlinlui, temele au fost doar atinse.
Telefonul lui Macron a venit după ce procurorul suprem al Rusiei a suspendat activitățile organizației lui Aleksei Navalnîi, cum o explică în detaliu The Guardian, decizie luată în mod evident în anticiparea verdictului tribunalului care se pregătește să o înscrie printre „organizațiile teroriste” (alături de Al-Qaida sau Statul Islamic).
The Guardian precizează că nu este prima dată că o organizație non-violentă primește eticheta de „extremistă” în Rusia. Așa s-a întâmplat și cu Martorii lui Iehova, de pildă, ai cărei membri sunt vânați și arestați încă de când secta a fost scoasă în afara legii, în 2017.
Cu totul, au fost închise 37 de structuri regionale ale organizației lui Navalnîi.
O scoatere în afara legii, estimează The Washington Post, ar însemna una din cele mai dure măsuri împotriva drepturile elementare, cum e libertatea de exprimare, din ultimii 30 de ani, de la căderea comunismului încoace.
Poliția a arestat deja circa 70 de membri și simpatizanți ai organizației lui Navalnîi. Le Soir, la Bruxelles, precizează că oricare dintre aceștia riscă pedepse grele de închisoare. O nouă audiență la tribunal e prevăzută joi.
Pentru moment, membrii organizației nu mai au voie să posteze pe rețelele sociale sau să facă operațiuni bancare în favoarea grupului, o măsură menită, în mod evident, să pună capăt donațiilor.
Procurorul a mai cerut tribunalului să suspende și activitățile organizației anti-corupție a lui Navalnîi, care funcționează separat și care a denunțat foarte multe cazuri de înaltă corupție, cel mai recent fiind „palatul lui Putin”, uriașa și luxoasa construcție de la Marea Neagră, atribuită de Navalnîi lui Putin într-un video postat pe rețelele sociale.
Tensiunile cu Cehia și baletul diplomatic
Rossiiskaia Gazeta, care este practic ziarul Kremlinului, revine asupra declarațiilor surprinzătoare ale filo-rusului președinte ceh Miloš Zeman, mare admirator al lui Putin, care a spus că nu există dovezi privind implicarea Rusiei în explozia în 2014 a depozitului de armament din țara sa.
Miloš Zeman afirmă că ar exista de fapt două teorii despre ce anume a cauzat explozia depozitului de muniții în 2014 și că amândouă trebuie cercetate. Vorbind pentru prima oară despre acest incident, într-o intervenție televizată duminică 25 aprilie, Zeman a spus că o versiune a evenimentelor este aceea potrivit căreia serviciile de informații rusești au fost implicate în acea explozie, teorie în urma căreia s-a ajuns la actualele expulzări reciproce de diplomați. Cealaltă versiune, a spus Zeman, e că explozia a fost cauzată de mânuirea neglijentă a muniției de către militari cehi.
Asta după ce premierul ceh Andrej Babiš a anunțat pe 17 aprilie că experții serviciilor speciale au găsit „dovezi de necontestat” și că există o „suspiciune rezonabilă privind rolul unor membri ai unității 29155 din serviciul de informații al armatei ruse GRU în explozia depozitului de muniție de la Vrbetice în 2014”.
Pentru Rossiiskaia Gazeta, faptul că bătrânul președinte ceh (Zeman are 76 de ani) este atât de criticat acasă pentru declarațiile sale arată „rusofobie”.
De unde se vede că la Moscova, oricine îl critică pe Putin e taxat de „rusofobie”. Vechile rețete funcționează încă.
