Linkuri accesibilitate

Nicolae Tudoreanu (primar): „Principiul autonomiei locale este unul încălcat în Republica Moldova”


Intrarea în localitatea Feștelița, raionul Ștefan Vodă.

Președintele Igor Dodon pare să susțină ideea unei descentralizări sau a măririi puterilor locale - ceea ce și-ar dori și primarul din Feștelița.

„O țară puternică cu teritorii slabe nu poate exista”, a spus recent premierul moldovean Ion Chicu anunțând inițiativa de reformă a administrației publice centrale și locale.

Și Nicolae Tudoreanu, primarul de la Feşteliţa, Ştefan Vodă, se arată convins că administrația locală trebuie să dețină pârghii reale de guvernare în teritoriu.

Interviu cu Nicolae Tudoreanu, primarul din Feștelița
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:07 0:00
Link direct

Europa Liberă: Recent a fost constituit un grup de lucru privind reforma administrației publice centrale și locale și în societate se crede că o reformă veritabilă a administrației publice locale, inclusiv reforma administrativ-teritorială, ar fi posibilă doar în baza unui larg consens. De aici, din teritoriu, din primărie lucrurile se văd, probabil, cel mai clar. Ce ne puteți spune Dvs. despre această reformă atât de mult discutată?

Nicolae Tudoreanu: „Legea pe care o avem acum în vigoare privind împărțirea administrativ-teritorială prevede că în Republica Moldova pot fi înființate primării de la 1.500 de locuitori. Or, noi avem deja peste 300 de primării care nu au până la 1.500 de locuitori și reforma nu trebuie făcută, trebuie respectată legea. Dar în această lege s-a mai introdus un articol, care prevede că la solicitarea unor comunități vor fi înființate primării pe criterii lingvistice, pe criterii identitare.

Nicolae Tudoreanu, primarul de la Feşteliţa, Ştefan Vodă, august 2020
Nicolae Tudoreanu, primarul de la Feşteliţa, Ştefan Vodă, august 2020

Păi oare chiar să avem noi peste 300 de primării pe criterii identitare acum? Or, recensământul din 2014 ne-a arătat încă o dată că populația Republicii Moldova a scăzut considerabil și întreținerea acestor autorități este destul de costisitoare. Facem un mic exercițiu: comuna de alături – Marianca de Jos, care are 400 de locuitori și noi 2.750, aceleași state de personal în primărie, cu aceleași salarii. Și colegii mei ulterior îmi reproșează: cum noi putem să administrăm o localitate mult mai mare, care are mai multe probleme și o localitate care consumă același buget pentru autoritățile executive ale primăriei? Și dacă înmulțim 300 de primării la 700 de mii de lei care se consumă anual pentru întreținere, dar probabil este deja mai mult întreținerea unei autorități, o să avem cam 210 milioane de lei sau chiar mai mult. De asemenea, consiliile raionale care nu au acum nicio logică.

În general nu văd logica consiliilor raionale în activitățile administrative de la nivel local. N-au nici strategii sectoriale pentru localitățile din raion, nu avem interconexiune financiară, pentru că suntem administrați direct de Ministerul Finanțelor și acolo prezentăm bugetele. Atunci care este rolul consiliilor raionale care consumă și ele un buget destul de mare? Iată, luând toate aceste cifre și repartizându-le între comunitățile care vor rămânea, eu sunt sigur că va apărea și componenta investițională în bugetele locale care, cu regret, nu există pentru localitățile rurale și va apărea și dezvoltare locală, nu una mimată ca acea dezvoltare regională la care avem proiecte de sute de milioane de lei, dar completăm fondul doar cu 1% din sursele bugetului public național și n-ajunge nici pentru 10 la sută din ceea ce se dorește în regiunile de dezvoltare regională. Iată aceste lucruri sunt destul de simple și sunt sigur că oamenii le-ar înțelege, nu este complicat, s-a mai construit în ultimii ani infrastructura. Ați observat, mergând prin Moldova, deja cât de cât și între sate drumurile sunt...”

Europa Liberă: Și totuși, satele, multe din ele nu au perspectivă - asta aud de la localnici, pentru că lipsește o infrastructură modernă. Da, acum ziceți și Dvs. că s-au început să se construiască porțiuni de drumuri, dar unii spun că trebuiau să înceapă cu sistemul de canalizare și după asta să facă drumul bun.

Nicolae Tudoreanu: „Vorbesc de drumurile dintre comunități, că acestea ar rezolva problema creării comunelor mai mari pentru a putea presta serviciile publice către populația satelor care vor fi comasate la primăriile mai mari.”

Europa Liberă: De ce canalizarea întârzie, de ce apeductele nu sunt aduse în ordine?

Acolo se angajează lume cu salarii grase, cu ceai-cafea la fiecare oră

Nicolae Tudoreanu: „Vreau să vă zic că sunt oportunități pentru aceste lucruri, însă uneori este foarte complicat să ajungi la finanțarea unor lucrări nu numai din calitatea resurselor umane la nivel local, dar și drumul prea șerpuit către toate aceste instituții care se ocupă de colectarea formularelor de cereri de finanțare, se ocupă de gestionarea acestor lucruri. În Republica Moldova când se încheie un acord de finanțare pe rezolvarea unor probleme sociale, automat se înființează o unitate de implementare la Chișinău. Acolo se angajează lume cu salarii grase, cu ceai-cafea la fiecare oră, intri în aceste instituții...”

Europa Liberă: De ce nu ripostați?

Nicolae Tudoreanu: „Noi am ripostat și am considerat dintotdeauna că relațiile trebuie să fie directe cu finanțatorul, să nu avem intermediari în toate aceste lucruri, pentru că la componenta investițională rămâne foarte puțin și se duce totul la logistică și la administrare, fapt care pune în dificultate colectarea mai multor cereri de finanțare în aceste proiecte.”

Europa Liberă: Câte investiții ar cere un sat, de exemplu?

Nicolae Tudoreanu: „Depinde de sat. Nu putem pune semnul egalității între problemele localităților, pentru că avem localității care deja au atins niște obiective de dezvoltare, altele din lipsa resurselor umane pe care nu le-au generat comunitățile au rămas în urmă și asta nu este vina autorităților. Într-o democrație, fiecare comunitate trebuie să-și creeze elitele, să le respecte, să le pună în frunte și să-și rezolve problemele, să nu aștepte să vină cineva de la Chișinău să le numească primarul sau să le numească consilierii locali și ulterior să le rezolve problemele.”

Europa Liberă: Finanțatorii rămân a fi generoși pentru administrațiile publice locale care pot să întocmească proiecte și să-i convingă pe acei finanțatori că trebuie să ofere asistență, dar mulți din ei cer și implicarea cetățenilor.

Nicolae Tudoreanu: „Bineînțeles!”

Europa Liberă: Cât de mult își doresc cetățenii să-și rezolve problemele în comunitățile lor?

Nicolae Tudoreanu: „Uneori, problemele le rezolvăm împotriva voinței poporului, pentru că asta este problema și cu apeductul, și cu rețelele de canalizare care la prima vedere s-ar părea a fi necesare, dar atunci când le construiești, lumea nu se conectează, pentru că nu doresc să aibă niște contracte de plată, când apare obligațiunea de a plăti este foarte deocheat să discuți cu cetățeanul. Te întreabă: Da’ mai aveți să cereți bani? Da mai aveți să puneți pe spatele nostru investițiile publice?... Dar nu este imposibil. Vreau să vă zic că noi acum avem un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Convenției primarilor de la Bruxelles pentru eficiență energetică, în care am avut două platforme de colectare a contribuției de la cetățeni pe platformă electronică, pe Sprijina.md și pe Guvern24.md și complicat, dar am colectat peste 100 de mii de lei, bani pe care programul îi lasă tot în localitate, nu ia contribuții la proiectul finanțat de Uniunea Europeană, dar o să hotărâm la Consiliul local și o să anunțăm un concurs între sectoarele satului, prin care o să solicităm idei de miniproiecte din sectoare, unde oamenii au să prezinte niște miniproiecte și o să le finanțăm din banii aceștia care sunt tot ai lor.”

Europa Liberă: Dvs. vorbiți cu ușurință deja despre problemele satului, pentru că sunteți la al cincilea mandat, dar ce se întâmplă în localitățile unde vine primarul la primul mandat?

La primul mandat, primarul trebuie să își facă, în primul rând, expertiza și experiența

Nicolae Tudoreanu: „La primul mandat, primarul trebuie să își facă, în primul rând, expertiza și experiența. Cetățenii trebuie să înțeleagă că un primar la primul mandat nu poate răsturna munți și dacă au avut un primar bun, trebuie să încerce să-l păstreze, pentru că, dacă i-au creat deja experiența, să-l poată exploata în al doilea mandat. În primul mandat este foarte și foarte complicat să aduci plusvaloare mare acestor comunități, pentru că lucrurile nu sunt simple în dirijarea locală, legislația națională este una destul de fabuloasă, complicată și nu poate fi pe înțelesul fiecăruia, mai ales dacă nu ai avut contact cu probleme de administrare, vin dintr-un domeniu străin autorităților locale, atunci este foarte complicat. Pentru mine a fost simplu, întrucât am venit tot din domeniul finanțelor publice, am fost contabil-șef la Direcția finanțe din Căușeni și a fost simplu să intru în bucătăria asta pentru a rezolva din mers multe probleme.”

Europa Liberă: Dar anii de independență au mai arătat un lucru – câștigă acele comunități care au primari care corespund culorii politice a guvernării.

Nicolae Tudoreanu: „Nu întotdeauna. Îmi aduc aminte, la primul mandat eram de la Partidul Popular Creștin Democrat și Iurie Roșca ședea în piață și făcea miting, iar eu am mers la prim-ministrul Vasile Tarlev, cu care erau rivali foarte mari, și am argumentat, că grădinița nu lucrase 15 ani și aveam nevoie urgent s-o gazificăm și ni s-au alocat resursele necesare. Sunt exemple diferite. Problema constă totuși în experiență și în modul de a putea construi dialogul cu persoanele de la nivel central, pentru că sunt și acolo oameni care înțeleg mersul lucrurilor în Republica Moldova și încearcă și ei să pună cât de cât umărul, pe lângă toate problemele pe care le au ei acolo, mai încearcă să rezolve problemele comunităților.”

Europa Liberă: Cei de la centru tratează guvernarea locală ca pe o guvernare națională?

Uneori se pare că suntem pe baricade diferite

Nicolae Tudoreanu: „Uneori se pare că suntem pe baricade diferite. Totuși, principiul autonomiei locale este unul încălcat în Republica Moldova, foarte multe autorități centrale nu înțeleg că și ei locuiesc undeva în autorități locale de care depinde viața lor din comunitățile în care trăiesc. Autoritățile centrale au competențele lor, iar cele ce țin de crearea infrastructurii și bunăstării comunitare sunt totuși pe mâinile autorităților locale și atâta timp cât nu avem acest respect, această atitudine serioasă față de resursele pe care le administrează autoritățile locale și oamenii care stau acolo o să fie problematic întotdeauna de a dezvolta comunitățile.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG