Noi critici de la Bruxelles la adresa lui Dodon şi Chicu: „Nu există politică externă mai păguboasă decât statul în două luntre”, titrează NewsMaker.md citându-l pe raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache. Eurodeputatul consideră că preşedintele şi premierul nu fac ceea ce trebuie pentru ca R. Moldova să stea pe drumul său european şi că sunt angajați într-un balet declarativ între Bruxelles și Moscova. „Suntem mulți cei care încercăm să susținem interesele R. Moldova la Bruxelles în speranța că promisiunile făcute pentru a doua tranșă din acordul macrofinanciar vor fi împlinite de Chișinău. Am avut discuții cu mulți dintre miniștrii moldoveni și cu liderii parlamentari. Toți m-au asigurat că se depun eforturi ca proiectele de legi din conditionalități să treacă prin Parlament. Iar după ce termenele propriilor angajamente au fost depășite, președintele și premierul susțin fără nicio rezervă că nu sunt de acord cu aceste proiecte și nu-și doresc ca ele sa fie adoptate de către Parlament”, afirmă, între altele, Dragoş Tudorache.
Unul din proiectele de legi de care depinde debursarea ajutorului macrofinanciar este cel privind organizaţiile neguvernamentale. Fostul premier Ion Sturza, citat de ProTV Moldova observă că premierul Ion Chicu a ajuns să învinuiască parlamentul şi ONG-urile de trădare de patrie de la acest proiect de lege care până la urmă „nu deranjează prea mult pe nimeni, inclusiv pe Dodon şi socialiştii lui”. Ion Sturza aminteşte că respectivul proiect a fost promovat în prima lectură pe vremea guvernării lui Plahotniuc care, deranjat de ONG-urile ce-l contestau vehement, a venit cu iniţiativa de a interzice orice finanţare din exterior pentru cei care „fac politică”, iniţiativă care a stârnit un mare scandal. Acum proiectul este contestat din cu totul alte cauze, cele externe. „S-a primit o comandă de a se lupta nu cu legea în sine, ci cu ONG-urile care nu sunt pe placul Kremlinului”, afirmă Sturza. După părerea lui, legea va fi aprobată şi promulgată de preşedintele Dodon, primul interesat să evite o eventuală cădere a guvernului înainte de prezidenţiale.
„Emirul off-shorurilor” este titlul unei investigații realizată de jurnalisştii de la anticoruptie.md care dezvăluie cum a funcționat un circuit financiar din contractele cu Moldtelecom către conturile unor companii din Dubai conectate la Vladimir Plahotniuc. „Zeci de milioane de euro provenind din licitațiile cu Moldtelecom au ajuns în conturile unor firme gestionate de oameni din anturajul oligarhului Plahotniuc. Operațiunile au fost executate prin offshore-uri din Europa, Asia și Orientul Mijlociu, fapt ce îngreunează ancheta autorităților. După pierderea puterii de către Plahotniuc, firmele abonate la banii statului și vehiculele financiare folosite în schemă fie au fost vândute, fie lichidate”. Mai multe detalii în investigaţie.
Jurnal.md publică opinii ale experţilor despre cum ar putea fi sechestrată avearea lui Vladimir Plahotniuc din străinătate. „Dacă judecătorul din R. Moldova dă undă verde pentru aplicarea sechestrului pentru bunurile aflate peste hotare, atunci se înaintează un demers către Ministerul Justiției care inițiază o procedură de comisie rogatorie. Aceasta ia contact cu instanța de judecată din țara respectivă. Deja judecătorii de acolo autorizează sau nu aplicarea sechestrului pe bunurile aflate în acea țară”, explică ex-ministra justiţiei Olesea Stamate. „Judecătorii din R. Moldova nu pot restricționa drepturile de proprietate pe teritoriul altor state. Pentru aceasta există acest mecanism al comisiilor rogatorii prin care se face adresare către autoritățile din acele țări și se prezintă probele necesare pentru necesitatea aplicării sechestrului”, precizează fostul judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi. În articol se aminteşte că, vineri, Judecătoria Chișinău a admis doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori, dispunând aplicarea sechestrului pe zece imobile ale lui Plahotniuc, și anume, șase apartamente și patru încăperi nelocative din R. Moldova, estimate la circa 33 de milioane de lei.
Radio Chişinău reţine declaraţia deputatului PAS Sergiu Litvinenco care atenţionează că în curând Consiliul Superior al Magistraturii va propune numirea mai multor judecători toxici în funcții cheie din justiție, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție și Curtea de Apel Chișinău. „Persoane care de-a lungul timpului l-au slujit pe Plahotniuc, persoane prin care oligarhul fugar a capturat justiția, care au adoptat decizii ilegale, au anulat scrutine electorale, au deposedat oameni de proprietăți, au închis ochii la încălcări flagrante ale drepturilor omului toate aceste persoane se întorc în sistem, ca să-l slujească deja pe Dodon” susţine deputatul. În articol se precizează că Consiliul Superior al Magistraturii nu a reacționat, deocamdată, la aceste acuzații.
Portalul mold-street.com specializat pe subiecte economice scrie despre veniturile bugetare ratate urmare a pandemiei. Datele prezentate de premierul Ion Chicu sugerează că în primele cinci luni ale acestui an, veniturile la bugetul de stat au constituit aproape 14 miliarde de lei, în scădere cu circa 830 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Cel mai bine se vede reducerea încasărilor la Vamă, unde încasările s-au diminuat în luna mai cu peste 20 la sută, în timp ce încasările Fiscului cu circa 10%. Deşi în luna mai s-a atestat o ameliorare la capitolul încasărilor comparativ cu aprilie, aceasta nu este una atât de semnificativă”, se spune în articol. Totodată, Moldova a ratat granturi de 100 milioane euro. „Guvernul nu a reuşit să deblocheze relaţia cu partenerii externi, iar în patru luni ale anului au fost obţinute doar 63 de milioane de lei granturi, din 1,8 miliarde de lei planificate iniţial”, spune economistul Veaceslav Ioniţă de la Institutul Viitorul. El crede că relaxarea economică anunţată de Guvern, va permite o diminuare a prăbuşirii în lunile iunie-august, dar cel mai probabil pandemia va provoca o gaură bugetară de cel puţin cinci miliarde de lei, dacă lucrurile vor reveni la normalitate.
Mai bine de jumătate din culturile de toamnă au fost afectate de secetă, arată datele preliminare ale Ministerului Agriculturii, informează agenţia de presă IPN. Chiar dacă recolta de grâu va fi mai mică, autoritățile susțin că securitatea alimentară nu este în pericol. Ministrul agriculturii, Ion Perju, spune că practic toate câmpurile au fost afectate de secetă, cu toate acestea nu se poate spune că recolta e compromisă în totalitate. Lipsa precipitațiilor a afectat în special sud-estul țării. Ministrul dă asigurări că deşi recolta în acest an va fi mai mică, ea va fi suficientă pentru a asigura securitatea alimentară. Va rămâne mai puțin pentru export, explică Ion Perju.
Cetăţenii R. Moldova cheltuie pentru produsele alimentare aproape jumătate din salariu, adică dublu faţă de cât alocă în medie cetăţenii UE pentru mâncare, informează TV8.md. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că 43 la sută din banii pe care-i câștigă moldovenii, îi dau pe mâncare. Spre comparaţie, românii, care la aceste capitol este printre lideri europeni, alocă pentru produse alimentare o pătrime din salariu. Cel mai puțin cheltuiesc pe mâncare, doar 8 la sută din salariu, britanicii.
