Prezența premierului Viorica Dăncilă în Parlamentul European, ca să prezinte prioritățile președinției române la conducerea Uniunii Europene, e comentată în contextul îngrijorării crescânde față de siguranța românilor, în condițiile în care aproape 14.000 de condamnați au fost eliberați din închisori și mulți deja recidivează grav. Or, arată Cristian Pantazi pe site-ul G4media, Dăncilă a vorbit la Strasbourg despre „consens, unitate, liniște, dialog și bună înțelegere”. „Când deciziile PSD, partidul în care e președinte executiv, ucid oameni la propriu, cum să ceri consens? Când deciziile PSD transformă copiii în ținte ale violatorilor ieșiți din închisori pe mâna PSD, cum să ceri unitate?”, se întreabă analistul. La fel de strâmb crede că sună și celelalte linii anunțate de premierul român în fața unei săli aproape goale, din care au lipsit, deloc întâmplător, oficiali europeni și foarte mulți europarlamentari. România ar vrea de asemenea o „Europă a convergenței”.
În traducere liberă, scrie Pantazi: „dragă UE, continuați să ne dați bani, chiar mai mulți decât acum, ca să recuperăm diferențele de dezvoltare față de Occident, venind din România, unde un lider pesedist difuzează imagini trucate cu președintele țării în uniformă nazistă. „Pe scurt, încheie comentatorul: tabloul general al președinției UE exercitate de România e deplorabil. O țară vlăguită de guvernarea debilă, un guvern fără perspective, un Parlament subminat de legăturile cu penalii, un președinte creditat de parteneri cu agenda corectă, dar care a asistat deseori pasiv la pierderea propriilor prerogative”.
Ce e cu eliberarea condamnaților înainte de termen ? Legea privind recursul compensatoriu este explicată de Cristian Citre explică pe site-ul G4media. Ce prevedea inițial ca proiect, și cum au adus-o guvernanții de la București la forma de acum, în care practic orice condamnat poate cere recurs compensatoriu, pentru că niciun penitenciar nu corespunde normelor europene la capitolul condiții de detenție, așa cum le-au formulat oamenii puterii.
Magda Grădinaru (ziare.com) alege un subiect mai reconfortant: cum și pe baza cărei filosofii crește PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloș. Pornește de la reacția nu tocmai entuziastă la anunțul candidaturii lui Dacian Cioloș la europarlamentare. „Și cu țara cum rămâne?”, se cam întreabă potențialii votanți. Magda Grădinaru explică: „Cioloș mută strategic [..] profită de potențialul de creștere al nou infiintatului PLUS”. Este singurul partid nou înființat care a ținut cont de lecția PSD-ului: alegerile nu se câștigă decât din teritoriu, nu de la București. Drept care acești politicieni noi au bătut déjà țara în lung și-n lat.
Pe platforma de dezbateri contributors.ro, Valentin Naumescu discută consecințele în Europa ale respingerii acordului de Brexit de către Parlamentul de la Londra. „Pe plan ideologic și politic european, eșecul ideii şi proiectului Brexitului va începe să oprească ascensiunea populiștilor eurofobi din întreaga Uniune. Domolirea valului eurosceptic în Marea Britanie ar fi un semnal important în Europa, dar ar putea avea consecinţe chiar şi asupra politicii Statelor Unite faţă de UE. Un singur lucru mai poate să strice acest scenariu optimist […]: un rezultat prost al alegerilor europene din […] mai, care să îi (re)convingă pe britanici că au avut dreptate în 2016”.
