Linkuri accesibilitate

„O nouă carte trezește românii pe tema trecutului ascuns al Holocaustului” (VIDEO)


Diana Dumitru, coperta versiunii românești, Polirom, 2019

Pe marginea unui interviu al conf. univ. Diana Dumitru, autoare a volumului „Vecini în vremuri de restriște. Stat, antisemitism și Holocaust în Basarabia și Transnistria”.

Nu există mulți istorici și, în general, cercetători români sau moldoveni, ale căror cărți să fie publicate la o editură occidentală de prestigiul de care se bucură Cambridge University Press.

Cercetătoarea Diana Dumitru, conferențiar la Universitatea pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, este una din excepțiile fericite, cartea ei, Vecini în vremuri de restriște. Stat, antisemitism și Holocaust în Basarabia și Transnistria, fiind publicată în 2016 - și retipărită în 2018 - la editura amintită, în asociere cu Muzeul memorial al Holocaustului din Statele Unite.

Recent, cu ocazia Bookfestul-ului de anul acesta, la București a fost lansată și versiunea românească a volumului, sub egida editurii Polirom, în traducerea Mirunei Andriescu.

Diana Dumitru și studiul Holocaustului în R. Moldova - un interviu cu publicația Balkan Insights
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:44 0:00
Link direct


Apariția cărții a trecut aproape neobservată în presa română, cu excepția unui interviu semnat de Marian Chiriac, publicat de agenția G4Media și în revista online - care își califică misiunea ca „de promovare a lecturii multi- și interdisciplinare” -, Paragraf, ce reunește în principal contribuții ale unor cadre universitare de la Universitatea București. Întîmplarea face ca Marian Chiriac să fie și colaborator al altei publicații online, cu răspândire internațională, Balkan Insights, a cărei redacție se află la Belgrad.

Balkan Insights a publicat zilele acestea, la 26 iulie, în limba engleză, comentarii despre carte și extrase din interviul inițial, acordat de cercetătoarea din R. Moldova agenției G4Media, într-un articol intitulat „O nouă carte trezește românii pe tema trecutului ascuns al Holocaustului”.

Diana Dumitru
Diana Dumitru

Volumul Dianei Dumitru este rezultatul a zece ani de cercetări și ar une în discuție - susține autorul comentariului, Marian Chiriac - „tendința existentă în România și în Moldova de a minimaliza implicarea locală în execuțiille a între 45 și 60 de mii de evrei și moartea altor între o sută și două sute de mii în ghetourile și lagărele de concentrare din regiunea transnistreană a Moldovei timpului”. În Balkan Insights se notează că „mulți români refuză încă să creadă că Holocaustul nu ar fi fost în mod exclusiv opera Germaniei lui Adolf Hitler”.

Intervievată, cercetătoarea de la Chișinău precizează că ideea studiului a preluat-o de la mult discutata carte a profesorului americano-polonez Jan T. Gross, de la Princeton, intitulată Vecini, pe tema atrocităților antisemite petrecute în localitatea Jedwabne, în Polonia post-belică.

Masacrul evreilor din Sculeni
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:19 0:00

Diana Dumitru declară pentru Balkan Insights: „Publicului român îi revine să-și facă o opinie despre descoperirile și concluziile” cărții, dar „un istoric are obligația să prezinte chiar și paginile neplăcute ale istoriei, cu riscul de a irita o întreagă societate”. „Principala paradigmă a studierii istoriei este concentrată încă, în principal, pe evenimentele și suferințele cu care a fost confruntată majoritatea moldoveană. Studiile despre minoritățile etnice sau catastrofele prin care au trecut sînt privite adesea cu neîncredere și chiar ostilitate”, afirmă cercetătoarea de la Chișinău, ale cărei studii s-au axat pe coroborarea datelor oferite de documentele oficiale de arhivă din Moldova, România, Israel și Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington.

Diana Dumitru constată că, în perioada interbelică, statul român s-a angajat într-o politică sistematică de privilegiere a etnicilor români, prin privarea de bunuri și persecutarea evreilor, atât în România, cât și în regiunea istorică a Basarabiei, a cărei cea mai mare parte formează astăzi Republica Moldova. Autorul interviului comentează atrăgând atenția că în 1937, de exemplu, o treime din populația evreiască a fost privată de cetățenia română. În vara anului 1940, după anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică, „autoritățile române au lansat o campanie intensivă de propagandă antisemită, campania concentrându-se pe așa-numitul „dușman comunist evreu”.”

Cercetătoarea constată, pe de altă parte, că în aceeași perioadă pe teritoriul cunoscut sub numele Transnistria, autoritățile sovietice au promovat „egalitatea națională” și „prietenia între popoare”, printr-o așa-numită politică de indigenizare (korenizatsiia)”. Diana Dumitru afirmă în interviul cu Balkan Insights: „rezultatele cercetării mele arată în mod clar că, populația româno/moldoveană din Basarabia a acționat cel mai adesea în timpul Holocaustului cu indiferență și ostilitate față de evrei, în comparație cu civilii din Transnistria, care s-au dovedit mai de ajutor și cu empatie față de ei.” „Diferența - conchide istoricul - ar putea fi explicată, în principal, prin politicile de stat diferite în privința evreilor” din cele două regiuni istorice.

Relatarea din Balkan Insights se oprește apoi ceva mai pe larg pe rezultatele îngrijorătoare ale unui sondaj de opinie din noiembrie 2017, care semnala, între altele, că în timp ce 68% dintre români au auzit de Holocaust, doar o treime din ei sînt conștienți că acesta s-a desfășuratșipe teritoriul românesc, numai 22% identificînd drept responsabil guvernul român condus de Mareșalul Antonescu.”

Să nu uităm: ghetoul din Chişinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:55 0:00

​ Situația nu este mult mai bună în R. Moldova, se afirmă în Balkan Insights, a cărui relatare se încheie pe constatarea cercetătoarei Diana Dumitru: „Din nefericire, Holocaustul rămâne numai un subiect marginal pentru societatea moldovenească. Chiar și istoricii din Moldova, care se declară cei mai pro-europeni, se opun încă studierii și dezbaterii sale”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG