Stabilit la Bruxelles de mai bine de 11 ani, Oleg Chiriță este șeful Departamentului Inițiative Globale în cadrul Centrului Internațional pentru Elaborarea de Politici în domeniul migrației (ICMPD), o organizație internațională interguvernamentală. E expert în domeniul mobilității umane, migrației, dezvoltării și diasporei. În interviul acordat Europei Libere el sugerează că președinta proapăt aleasă Maia Sandu ar trbui să se gândească cum poate fi folosit potențialul diasporei moldovenești.
Oleg Chiriță: „Atunci când vorbim despre diasporă, și poate lucrul acesta explică mobilizarea masivă a cetățenilor noștri la aceste alegeri, este că, de fapt, diaspora echivalează cu emoție, cu afecțiune, cu legătura față de țară.
Prin democratizare, prin participarea masivă la vot a cetățenilor peste hotare încercăm să facem acest transfer de valori.
Noi fiind peste hotare ne transformăm, identitatea este cea care, de fapt, ne transformă valorile pe care le avem aici. Și ceea ce s-a întâmplat acum la alegeri, și lucrul acesta mă bucură foarte mult, este faptul că noi ne-am manifestat un set de valori noi pe care l-am achiziționat peste hotare - fie valoarea egalității de gen, pentru că eu mă bucur foarte mult că avem o femeie acum președintă, eu sunt un mare promotor al egalității de gen, dar, în același timp, valorile noastre pe care noi în special le-am primit în Vest: democrație, egalitate, toleranță, stat de drept, corectitudine ș.a.m.d. Deci, există un șir de valori care cumva nu ne aparțineau nouă aici, în Republica Moldova și, de fapt, prin democratizare, prin participarea masivă la vot a cetățenilor peste hotare, noi, într-adevăr, încercăm să facem acest transfer de valori, și acesta este și unul dintre avantajele și oportunitățile procesului migrațional.”
Europa Liberă: Faptul că președintele în exercițiu Igor Dodon a vorbit despre un „electorat paralel”, ar putea duce la gândul că cei din străinătate s-au răzbunat pe această declarație făcută de Igor Dodon?
Oleg Chiriță: „Pe rețelele de socializare am văzut tot felul de reacții, fie reacții de răzbunare, fie reacții de neîncredere ș.a.m.d., dar eu cred că totuși lumea a dorit, într-adevăr, să-și exprime votul din punct de vedere simbolic și ideologic. Noi nu mai aparținem acelui sistem anacronic; noi nu ne mai regăsim și nu mai rezonăm cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova; noi ne dorim, într-adevăr, un stat de drept; noi ne dorim o democrație matură și o democrație adevărată. Și uite că, într-adevăr, acest lucru s-a întâmplat prin manifestarea și exprimarea dreptului nostru.”
Europa Liberă: Ce ai înțeles tu din această noțiune de „electorat paralel”?
Oleg Chiriță: „Ni s-a dat de înțeles că „voi” n-ar trebui să vă implicați în procesul decizional din Republica Moldova, voi sunteți cumva cetățenii care nu sunteți dezirabili în Republica Moldova, pentru că voi cumva vă implicați în procesele decizionale politice, băgând zâzanie și poate votând altfel decât ne dorim „noi”, politicul de la putere. Or, dacă punem partea ideologică deoparte, totuși mi se pare că el cumva a avut dreptate atunci când a vorbit de state paralele. Da, noi trăim în alte state, noi, în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova care ne aflăm acolo unde suntem, vedem altfel de democrație, altfel de societăți. Și, într-adevăr, noi ne-am dori cumva ca să aducem acele schimbări în Republica Moldova.
Europa Liberă: Deci, moldovenii care sunt peste hotare ar fi o altă Moldovă?
Oleg Chiriță: „Cred că acesta ar fi fost mesajul lui deschis sau mai puțin deschis, adică ne-a dat de înțeles că voi sunteți făcuți dintr-un alt fel de aluat. Și acest pas a fost unul greșit. Nu știu cine i-a scris discursul, dar să nu uităm că noțiunea de stat evoluează datorită transformărilor, globalizării ș.a.m.d. Deci, statul ca națiune, da, el există în limitele hotarelor sale, dar națiunea evoluează și, în special în Republica Moldova, noi avem, dacă să credem cifrelor care există, peste un milion de cetățeni peste hotare. Deci, întrebarea de bază aici este: cum statul cooperează cu diaspora care se află peste hotare?”
Europa Liberă: Și cum ar trebui să fie valorificat acest imens capital al diasporei pentru și în Republica Moldova?
Diaspora trebuie să fie recunoscută ca un partener, nu ca un dușman, nu ca un inamic public, dar ca un partener.”
Oleg Chiriță: „În primul rând, diaspora trebuie să fie recunoscută ca un partener, nu ca un dușman, nu ca un inamic public, dar ca un partener.”
Europa Liberă: Ca partener e recunoscută atunci când e vorba despre remitențe...
Oleg Chiriță: „Păi da, într-adevăr, pe parcursul anilor volumul de remitențe a crescut, s-a mai diminuat, dar oricum remitențele reprezintă un flux financiar destul de important în economia Republicii Moldova, cifrele oficiale arată că anul trecut moldovenii au transferat două miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 16 la sută din PIB. În trecut, ponderea în PIB era mult-mult mai mare, dar cetățenii pot contribui la dezvoltarea socio-economică și culturală a țării și prin alte măsuri, bunăoară, prin transferul de cunoștințe și capital.
Diaspora este masa critică care ar putea să ne promoveze țara.
O altă modalitate, și în acest sens trebuie să construim punți de încredere între stat și cetățeni, este reprezentarea Republicii Moldova la nivel global, așa cum, bunăoară, o fac eu, scuzată să-mi fie lipsa de modestie. Eu lucrez pentru o organizație internațională și ceea ce fac mereu este să promovez Republica Moldova la cele mai înalte forumuri internaționale, conferințe ș.a.m.d. Într-adevăr, noi avem nevoie de ambasadori și iată că diaspora este masa critică care ar putea să ne promoveze țara, iar noi dorim să fim mândri de țara noastră. Moldova are nevoie de prieteni oriunde în lume, țara nu este prea cunoscută. Aș putea să vă spun tot felul de bancuri, pentru că am fost în peste 100 de țări...”
Europa Liberă: Măcar două-trei să ne spui cazuri care ar putea să ne ducă la gândul ce cunosc cei din străinătate despre Republica Moldova.
Oleg Chiriță: „Bunăoară, deseori când trebuie să trec hotarele în tot felul de state, în Angola, îmi aduc aminte, doamna de la ghișeul Poliției de Frontieră nu găsea Republica Moldova în lista țărilor lumii. Deci, lucrul acesta m-a șocat foarte mult, pentru că dumneaei mă întreba: Poate sunteți din Maldive, poate sunteți din alte țări care încep cu litera M? Și până la urmă, nu știu, cred că a găsit Republica Moldova sub categoria Republica Sovietică Socialistă Moldovenească sau ceva de genul acesta. Acesta ar fi un banc, dar, în același timp, deseori când vorbesc la conferințe internaționale, după asta lumea se apropie de mine și chiar din simplă curiozitate mă întreabă: Dar unde se află Republica Moldova? Care este istoria ei? Care sunt valorile voastre? Care este exportul vostru național? Și iată că în astfel de situații avem nevoie de tot mai mulți cetățeni în calitate de ambasadori pentru a promova statul nostru.”
Europa Liberă: Și încă unde ar mai putea să existe o interacțiune directă între cei plecați și cei rămași?
Oleg Chiriță: „O altă interacțiune ar putea fi investițiile străine. Georgia care este un stat mai aproape de noi beneficiază foarte mult de investițiile directe ale diasporei, deci 17 la sută din investițiile în țară sunt făcute de diasporă.”
Europa Liberă: Și în Armenia se pare că situația era comparabilă?
Încrederea este ingredientul nr. 1 atunci când vine vorba de colaborare dintre diasporă și guvern.
Oleg Chiriță: „Exact! Armenia, Lebanon, China, India, deci există o mulțime de țări în care investițiile directe ale diasporei, nu remitențele, pentru că remitențele nu reprezintă investiții, vin din partea diasporei. Ceea de ce avem nevoie în acest sens, avem nevoie de politici stabilite de guvern, dar, mult mai important, de încredere, pentru că până la urmă încrederea este ingredientul nr. 1 atunci când vine vorba de colaborare dintre diasporă și guvern, pentru că până la urmă tu vii în țara ta, îți investești banii și ai dori ca, într-adevăr, banii ăștia să-ți aducă profit și să nu-i pierzi din cauza birocrației sau a altor mecanisme ineficiente.”
Europa Liberă: Ai amintit că statisticile arată că un milion, unii spun că până la un milion, alții spun că mai mult de un milion de cetățeni ai Republicii Moldova și-au găsit rostul peste hotare și s-au integrat în multe societăți, și le merge bine. Pe de altă parte, sunt foarte multe voci care se întreabă: de ce nu vin cei din diasporă să se implice în politica de acasă? Căci, dacă în Parlamentul Republicii Moldova ar ajunge 10-15 deputați veniți din acest număr mare al cetățenilor aflați în străinătate, s-ar împrospăta într-un fel, ar curge alt sânge în politica moldovenească?
Oleg Chiriță: „Diaspora Republicii Moldova este una tânără, este în plin proces de transformare și își caută identitatea. Deci, acesta este lucrul esențial de care trebuie să ținem cont, plus diaspora noastră, ca și, de altminteri, toate diasporele lumii, este una eterogenă. Asta înseamnă că în cadrul diasporei avem cetățeni cu diferite profiluri, cetățeni care au plecat legal, ilegal, au plecat cu 20 de ani în urmă, au plecat cu 5 ani în urmă și, ceea ce este esențial acum, este să găsim o dinamică. Și ceea ce mă bucură pe urma rezultatelor alegerilor care au avut loc acum câteva zile este faptul că noi am reușit să ne găsim un numitor comun care cumva ne leagă pe toți, atât cei din străinătate, cât și cei rămași acasă. Adică sunt iarăși valorile democratice, buna guvernare ș.a.m.d.
Eu cred că lucrurile ușor se vor schimba și eu cred că și rezultatele alegerilor ne dau mai multă speranță și un elan de a fi parte a proceselor politice nu doar aruncându-ne buletinul de vot în urnă, dar poate și prin a ne implica la următoarele alegeri parlamentare, promovând sau propunând candidați care vin din partea diasporei. Or, acest lucru se întâmplă în foarte-foarte multe țări, dar pentru acest lucru iarăși am avea nevoie și de modificări legislative, pentru că asta ar implica foarte multe costuri, să menținem și să aducem diaspora acasă, bunăoară, pentru a servi în parlament.”
Europa Liberă: Și ce așteptări aveți voi, iată, de exemplu, de la Maia Sandu care în următorii patru ani va fi în fruntea Republicii Moldova într-un stat unde forma de guvernare este parlamentară și se cunosc foarte bine împuternicirile pe care le are președintele în conformitate cu norma constituțională? Ce așteptări legați de venirea ei în fruntea Republicii Moldova?
Oleg Chiriță: „Să creeze oportunități, să ne reprezinte. Or, reprezentarea este un element-cheie și o reprezentare a unității naționale, nu doar să reprezinte un grup social sau un grup politic, sau un grup etnic sau lingvistic, așa cum, bunăoară, din păcate, încerca să promoveze sau mai promovează președintele în exercițiu. Avem nevoie de un președinte care ar putea să înțeleagă și să simtă pulsul întregii societăți, astfel încât să-i reprezinte și pe cei care se află la Briceni, dar și pe cei care se află la New York sau la Montreal. Deci, este un lucru absolut esențial ca să găsească acea unitate sau punct comun, ca să creeze o viziune care ar implica toată lumea.”
Europa Liberă: Acum se insistă pe ideea că acest președinte trebuie să facă tot ce-i stă în puteri să coaguleze o societate atât de polarizată, atât de divizată, pentru că o parte din cetățeni oricum rămân la gândul că Republica Moldova ar avea un viitor mai bun alături de Uniunea Europeană, iar cealaltă parte văd viitorul Republicii Moldova mai aproape de Rusia.
Oleg Chiriță: „Din păcate, moștenirea pe care ne-o lasă președintele în exercițiu este una periculoasă, pentru că, într-adevăr, societatea noastră este foarte-foarte divizată. Deci s-a creat această polarizare dintre „noi” și „ei”, „ei” și „noi”, inclusiv aici, acasă, vorbim despre tot felul de raioane sau vorbitori ai diferitelor limbi etc. Acest lucru va continua, din păcate, să polarizeze societatea noastră. Este un discurs toxic, care, de fapt, are scopul să ne divizeze, pentru că astfel poți câștiga dividende politice.
Noua președintă va avea o sarcină extrem de dificilă – de a vorbi cu noi, de a lansa un discurs public în vederea, poate, restabilirii unui contract social care implică toată lumea, pe diferite voci, inclusiv ale celor care sunt minoritari sau ale celor care sunt peste hotare, sau ale celor care reprezintă diferite generații. Noua președintă va trebui să găsească o soluție de a ne pune pe toți la masa de discuție.”
Europa Liberă: Care ar fi ideea asta care ar consolida societatea sau un proiect care ar putea să-i adune grămăjoară pe toți cei care se numesc populația Republicii Moldova?
De ce avem nevoie acum - este o viziune, aș spune, mai mult identitară.
Oleg Chiriță: „Pe termen mediu, va trebui să găsim o modalitate de a restabili țara după pandemia COVID. Haideți să spunem lucrurilor pe nume, vedem recesiune la nivel internațional, lucrurile stau extrem-extrem de prost. Nu știm cum Republica Moldova va ieși din această pandemie din punct de vedere social, dar și economic, punând, deocamdată, politicul deoparte. De ce avem nevoie acum - este o viziune, aș spune, mai mult identitară. Și în cazul acesta pentru mine, și eu cred că lucrul acesta ne arde pe toți, și o să vedem și acum în alegeri, este dorința de a trăi într-un stat democratic, într-un stat de drept, într-un stat în care bunăstarea socială și economică este la ea acasă, astfel încât și noi, cei plecați peste hotare să putem să rezonăm cu aceste lucruri, dar eu cred că toată lumea până la urmă rezonează cu aceste valori, pentru că cei rămași acasă își doresc să trăiască mai bine, cei rămași acasă își doresc să iasă la pensie având un suport din partea statului și copiii, bunăoară, să meargă în școli.
Și un alt element, absolut esențial pentru această viziune de lungă durată, este educația. Or, noi nu avem resurse importante în țară și, deocamdată, resursa cea mai importantă este educația.”
Europa Liberă: Din acest număr mare de moldoveni plecați în străinătate, cam câți ar putea să revină acasă pentru totdeauna? Pentru că în unele familii vorbim despre trei generații care se află în străinătate, s-au dus părinții, au luat copiii, acum au și nepoți acolo. Cine și în ce condiții ar reveni în Republica Moldova?
Oleg Chiriță: „Trebuie totuși să ținem cont de două lucruri foarte importante: chiar și în timp de criză, migranții nu revin acasă, pentru că migranții, într-adevăr, au o agilitate excepțională de a se adapta la tot felul de condiții.”
Europa Liberă: Și au prins rădăcini atât de puternice acolo că nimic și nimeni nu-i mai poate întoarce acasă?
Oleg Chiriță: „Există studii sociologice și psihologice care arată că, dacă te afli peste hotare mai mult de trei ani, șansele de a reveni scad. Or, noi știm că circa 30 la sută din cetățenii Republicii Moldova se află peste hotare mai bine de zece ani. Da, aici este un lucru foarte important, să nu uităm totuși că primul val de migrație care au plecat acum 15-20 de ani în urmă cumva încă își mai leagă viitorul de Republica Moldova, pentru că ei reprezintă o anumită generație.
De pildă, generația părinților noștri, cei care, într-adevăr, vor reveni, la un moment dat, acasă pentru a se bucura de pensie și de bătrânețe. Ceilalți, noi, inclusiv eu este mult mai dificil să ne proiectăm în viitor, pentru că noi am prins rădăcini, iar rădăcinile, de fapt, înseamnă nu doar viețile noastre profesionale, dar și viețile noastre private. Foarte mulți moldoveni deja au luat credite pentru case, foarte mulți doresc să le dea un viitor adecvat copiilor...”
Europa Liberă: Și atunci deplângi situația din Republica Moldova, că statul rămâne tot mai depopulat, că sunt sate unde nici mieunat de pisică sau lătrat de câine nu se mai aude sau totuși ideea că ar fi bine să reveniți acasă măcar o parte din voi ar fi mult mai bine văzută?
Oleg Chiriță: „În primul rând, cu depopularea satelor, haideți să nu uităm că trecem prin procese impunătoare de urbanizare și eu nu cred că foarte mulți care și-ar dori să revină acasă nu știu dacă ar reveni chiar în sat.”
Europa Liberă: Dar dacă se îmbunătățește infrastructura, vor fi doritori să rămână și în mediul rural?
Oleg Chiriță: „Sper, pentru că, într-adevăr, mediul nostru rural este unul frumos, dar lucrurile acestea nu pot fi, din păcate, proiectate, pentru că, de fapt, atunci când elaborăm politici pe diaspora sau pe migrație, noi nu ținem cont de aspirațiile și așteptările oamenilor. Deci, politicile în mare parte, la nivel global, nu doar în Republica Moldova, sunt create pe anumite presupuneri contextuale globale.”
Europa Liberă: Deci se scriu frumos, fără să se țină cont de realități?
Oleg Chiriță: „Exact! Noi nu prea cunoaștem ce și-ar dori oamenii, într-adevăr, sau cum și-ar vedea ei viitorul legat de țara de origine. Și în cazul acesta cred că noi ar trebui să studiem mai mult fenomenul. Eu mi-aș dori să avem tot mai multe studii sociologice, dar chiar și cu o anumită tentă psihologică cu privire la cetățenii noștri plecați peste hotare pentru a-i întreba dacă ar dori să revină și în ce condiții.”
Europa Liberă: Iată, de exemplu, mulți moldoveni din străinătate care în sudoarea frunții au muncit și au adunat acolo, și au economii acum, și ar vrea să le aducă în Republica Moldova în caz că nu există marea birocrație, că nu este corupție, că nu trebuie să fie urmărit cel care a adus capital din străinătate și cumva să i se falimenteze artificial afacerea, ca să-l facă din nou să plece hotare, dacă și-ar aduce moldoveanul din străinătate investițiile acasă, ar putea să-l atragă afacerea pe care o inițiază în Republica Moldova și pe el, și familia lui la baștină?
Oleg Chiriță: „Ar putea să fie, pentru că, iarăși, dacă privim alte diaspore din lumea mare - India, Irlanda ș.a.m.d. - acest lucru s-a întâmplat, dar iarăși acest lucru s-a întâmplat după decenii, deci nu s-a întâmplat rapid sau peste noapte. Deci, iarăși vorbim despre intențiile și aspirațiile individuale, noi nu putem să punem toată lumea în același coș.
Oricum, există deja o mică tendință în rândul cetățenilor Republicii Moldova de a reveni acasă și de a-și crea afaceri, dar iarăși obstacolul de bază este cadrul de politici sau cadrul legislativ care nu este întotdeauna propice. Și de aceea atunci când cetățenii noștri doresc să revină acasă, cred că se gândesc de câteva ori foarte-foarte bine dacă doresc să ia acel risc și să revină să-și investească banii pe care i-au câștigat în sudoarea frunții într-o afacere care ar putea să dea faliment în mod artificial din cauza acestui cadru neadecvat.
Chiar dacă trecem prin această pandemie cruntă de COVID, mulți cetățeni și-au pierdut posturile de muncă, dar nu doresc să revină, pentru că au această capacitate de reziliență și adaptare masivă, încercând să găsească un nou job în țara în care se află, fără a reveni acasă.”
Europa Liberă: Transferurile bănești vor fi la fel de impunătoare ca până acum, ținând cont și de această perioadă de COVID-19?
Oleg Chiriță: „În martie, Banca Mondială a publicat un raport în care arăta că volumul de remitențe va descrește cu 20 la sută la nivel global. Dacă va descrește cu 20 la sută, într-adevăr, am putea să ne așteptăm la o descreștere și în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Pe perioada aceasta de pandemie, din primăvară și până acum, situația arată că bani vin din străinătate pentru cei rămași acasă.
Oleg Chiriță: „Pentru că, într-adevăr, foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova lucrează în așa-numite joburi esențiale – în logistică, procesarea produselor alimentare ș.a.m.d. Or, lucrul acesta este foarte întrebat acum în Europa; agricultură, să nu uităm și de sectorul agricol, aceste sectoare au nevoie de brațele de muncă. Deci, lumea nu a fost trimisă în șomaj, cu foarte puține diferențe per total.”
Europa Liberă: Și pe final, pentru că am vorbit despre entuziasmul mare al diasporei de a participa la alegerile care tocmai au arătat-o învingătoare pe Maia Sandu, se va menține acest entuziasm eventual și pentru un scrutin parlamentar anticipat în diasporă?
Oleg Chiriță: „Sper eu că da, pentru că totuși până la urmă ar trebui să transferăm această mobilizare și acest entuziasm pentru următoarele alegeri parlamentare, în special pentru că totuși miza este mult prea mare și cred că, dacă am investit încrederea noastră în dna Sandu, ar trebui să investim încrederea și într-o clasă politică nouă, într-o clasă politică, într-adevăr, care ar putea să colaboreze cu dna președintă, și nu, din contra, să-i pună tot felul de bețe în roate, pentru a o opri să-și atingă obiectivele propuse.
Noi ar trebui să menținem această mobilizare nu doar din punct de vedere politic, dar, cum ziceam și mai devreme, și pentru a crea o nouă dinamică în cadrul diasporei și dintre diasporă și Republica Moldova, pentru că diaspora nu este doar un actor de democrație sau de democratizare, diaspora este și un actor de dezvoltare. Mi-aș dori foarte mult ca această motivație și această energie pozitivă să fie transferate și pentru dezvoltarea țării; mi-aș dori foarte mult să văd cât mai multe proiecte inițiate de către diasporă pentru dezvoltarea socio-economică a țării; mi-aș dori să văd cât mai multe proiecte culturale care vin din partea diasporei.
Trebuie, într-adevăr, să recunoaștem că există tot felul de proiecte, pe care diaspora le inițiază cu sau fără suportul guvernului, dar, dacă ne dorim ca diaspora să joace un rol și mai pregnant în dezvoltarea țării, ar trebui să ne implicăm mult mai mult.”
Europa Liberă: Ce mesaj ai pentru cei din străinătate?
Oleg Chiriță: „Să mențină această energie pozitivă și în următorii ani și, în special, să capitalizăm pe baza acestor rezultate ale alegerilor și ale acestei mobilizări masive pentru a ne fortifica, pentru a deveni o diasporă mult mai matură și să devenim o diasporă care s-ar implica - de ce nu? - în afacerile țării mult mai des.”
Europa Liberă: Peste patru ani, cum ai vrea să arate Republica Moldova?
Oleg Chiriță: „Mi-aș dori, peste patru ani, să avem o țară în care, într-adevăr, lumea s-ar simți mult mai bine din punct de vedere social și economic. Și mi-aș dori o țară în care am avea o clasă politică care ar promova o democrație adevărată și care ar pune deoparte bădărănismul, dezinformarea și interesul personal.”
