Analistul politic, Nicolae Negru, susţine, citat de rfi.ro, că participarea la vot este principala problemă a scrutinului de duminică. Comentatorul crede că „există pericolul ca forțele pro-europene să piardă capitala și acum ar trebui să-i convingă pe cetățeni să vină la aceste alegeri”. „Electoratul de stânga este mai consolidat și poate să vină la alegeri. Forțele pro-europene, însă, comit greșeala că pedalează pe această miză geopolitică sau anti-oligarhică, în loc să prezinte un candidat credibil, un manager, un om cu experiență care ar putea scoate Chișinăul din mizeria în care se află”, este de părere comentatorul.
Politologul Dionis Cenușă este citat de rfi.ro în contextul altei teme - participarea, luni, a președintelui Igor Dodon în cadrul Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice. Are o semnificație mai mare pentru el însuși și partidul politic pe care acesta îl reprezintă, decât pentru țară, spune Cenuşă. În cadrul reuniunii de la Soci, Moldova ar fi obţinut statutul de observator al Moldovei în cadrul Uniunii. Dodon a mers la Soci, totuşi, întâi de toate pentru întâlnirea cu președintele reales al Rusiei, Vladimir Putin, a opta la număr, crede Cenuşă. Publicația moscovită kommersant.ru scrie despre acelaşi statut obţinut de R. Moldova că „nu-i va aduce vreun folos practic, în schimb președintele pro-rus Igor Dodon va putea juca cartea euroasiatică la alegerile parlamentare din toamnă.”
Într-un editorial pentru deschide.md, Petru Bogatu lansează ideea că Putin l-ar fi umilit pe Dodon de 9 mai. Bogatu afirmă că preşedintele Republicii Moldova își făcea deja bagajele pentru Moscova pentru a urca de 9 mai alături de liderul Kremlinului la tribuna mausoleului Lenin din Piața Roșie, când Kremlinul i-ar fi dat de înțeles s-o lase baltă. Moscova anunțase că Putin va sărbători anul acesta Ziua Victoriei în singurătate, fără înalți oaspeți de peste hotare. În opinia lui Bogatu, anul trecut, pentru Putin, „sărbătorirea Zilei Victoriei în 2017 exclusiv în compania lui Dodon nu a fost un prilej de bucurie. Și nici de consolare măcar. Din contră”. Acum, „întorcându-i spatele de Ziua Victoriei, Putin i-a dat de înțeles lui Dodon că nu merită nici măcar gratitudine, iar respect nici atât”, mai comentează Bogatu.
Portalul g4media.ro editat la București scrie că „în mare secret, România se spală pe mâini în cazul Plahotniuc”. Potrivit jurnaliștilor, care au consultat documente aflate la dosar, „DIICOT a formulat cerere de transfer a procedurii penale în Republica Moldova în dosarul care îl vizează pe oligarhul Vladimir Plahotniuc, omul care controlează de facto statul vecin”. În noiembrie anul trecut, presa de la Bucureşti şi Chişinău anunţa că şeful Partidului Democrat din R.Moldova este vizat de un dosar penal în România, la DIICOT, pentru mai multe infracţiuni: constituirea de grup infracţional, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani. Vladimir Plahotniuc are cetăţenie româna încă din 2001, sub o altă identitate, Vlad Ulinici. Dosarul a fost constituit în aprilie 2017 ca urmare a unei plângeri penale formulate de cetăţeanul ruso-moldovean, controversatul om de afaceri condamnat la Chișinău Veaceslav Platon. „Posibilele infracţiuni sesizate nu au fost comise, nici măcar în parte, pe teritoriul statului român şi, în consecinţă, administrarea unor mijloace de probă ar fi extrem de îngreunată”, arată procurorii DIICOT în cererea de transfer a procedurii penale.
„Jurnal de Chișinău” (jc.md) relatează că „Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) ignoră abuzurile Partidului Şor comise în procesul de deschidere a aşa-numitelor magazine sociale. De mai bine de un an, reprezentanţii partidului colectează de la pensionari și invalizi copiile buletinelor de identitate şi ale legitimaţiilor de pensionar, motivând că ar avea nevoie de ele pentru a le face cartele de beneficiari ai magazinului”.
Prim-ministrul Pavel Filip a declarat în cadrul unei emisiuni la PRIME TV (prime.md) că „Republica Moldova se descurcă financiar, există bani suficienți la buget. Însă, primirea asistenței macrofinanciare pentru Guvern este principială pentru că va reprezenta un semnal din partea Uniunii Europene de susținere a orientării Republicii Moldova”. Premierul Filip spune că această atitudine poate fi catalogată drept o ambiție prin care se vrea să se demonstreze că, așa cum s-a reușit obținerea unui program cu Fondul Monetar Internațional, așa cum s-a reușit deblocarea relațiilor cu Banca Mondială, așa se vor continua relațiile constructive și pragmatice cu Uniunea Europeană.
