Linkuri accesibilitate

Pavel Postica (Promo-LEX) despre „monitorizarea și prevenirea” deficiențelor din sistemul electoral


Sediul CEC, Chișinău.

Au toți alegătorii șanse egale și cum comunică CEC cu publicul? Probleme ridicate de ultimul raport Promo-LEX.

Un nou raport al asociației Promo-LEX de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova conține constatări privind șansele inegale de a intra în competiție pentru concurenții electorali și de a-și pune în valoare votul pentru alegători. Comisia Electorală Centrală este văzută tot mai frecvent ca o instituție care riscă să nu se ridice la înălțimea exigențelor de imparțialitate în această perioadă electorală. Un interviu cu Pavel Postica, coordonator de programe la asociația Promo-LEX.

Interviu cu Pavel Postica, Promo-LEX
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:58 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, situație discriminatorie pentru alegători și unii concurenți electorali în perspectiva alegerilor prezidențiale din noiembrie. Altfel spus, o situație în care aceștia nu sunt pe picior de egalitate față de - trebuie să înțelegem - cei aflați la guvernare și simpatizanții acestora. O concluzie ridicată la înălțimea titlului raportului curent de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, prezentat de Asociația Promo-LEX. Pe ce se bazează o astfel de concluzie, dacă ar fi să rezumăm constatările, dle Postica?

Pavel Postica: „În primul rând sunt câteva chestiuni principiale subliniate de noi în acest raport. Ele se referă la ultimele evenimente sau interpretări, din punctul nostru de vedere, nejustificate și excesive pe care le-a luat Comisia Electorală Centrală în raport cu partidele politice în eventualitatea lor de a fi concurenți electorali, posibilitatea acestora de a finanța campaniile electorale ale candidaților pe care i-au desemnat și, evident, limitele donațiilor care pot fi permise din partea partidelor politice în favoarea candidaților desemnați de aceste partide. Respectiv, noi suntem într-o situație în care am zis și am confirmat în cadrul raportului că, începând cu 2014, Comisia Electorală Centrală a avut o abordare vizavi de concurenții electorali, partidele politice în calitate de concurenți electorali, partidele politice în raport cu candidații pe care i-au desemnat și am văzut că în toate aceste scrutine partidelor politice li s-a permis să facă donații în favoarea candidaților pe care i-au desemnat, au fost practic în fiecare scrutin, atât în 2014, 2015, 2016, 2018, cât și în 2019 situații în care partidele politice au donat mult peste plafonul donațiilor care este permis pentru persoanele juridice la general.

Și, cu regret, am văzut în această campanie că, după ce Comisia Electorală Centrală a mers practic pe aceeași interpretare ca și în anii precedenți în ceea ce privește activitatea grupurilor de inițiativă, când s-a apropiat campania electorală, lucrurile par să se schimbe, a fost emisă acea circulară care spune că în principiu partidele politice nu sunt concurenți electorali și, respectiv, dacă nu sunt concurenți electorali, nu pot finanța campania candidaților pe care i-au desemnat. Deci, lucruri care pot să ducă la aceea că, pe de o parte, partidele politice vor admite abuzuri atunci când va veni vorba despre finanțarea campaniilor potențialilor candidați pe care i-au desemnat în sensul în care ei oricum vor suporta cheltuieli, oricum vor contribui prin resurse umane, prin resurse logistice la promovarea acestei campanii, dar nu vor fi raportate aceste cheltuieli.

Respectiv, aceasta va duce la o impunitate și în cazul respectiv partidele nu vor putea fi sancționate pentru abaterile corespunzătoare.”

Europa Liberă: Dar are această interpretare a Comisiei Electorale Centrale efectul de a favoriza pe cineva, respectiv de a diminua din șansele altora?

...și candidații desemnați de partide practic nu vor putea beneficia legal de suportul partidelor de care au fost desemnați.

Pavel Postica: „Este greu de văzut, cert este că în astfel de situații sau în urma unei astfel de interpretări, practic va fi asigurat, hai să zicem așa, un echilibru între candidații independenți și candidații desemnați de partidele politice. Or, candidații independenți nu pot beneficia de suportul unui partid și ne vom ciocni cu aceeași situație că chiar și candidații desemnați de partide practic nu vor putea beneficia legal de suportul partidelor de care au fost desemnați.”

Europa Liberă: Dar, revenind la celelalte concluzii care se conțin în raportul Promo-LEX, de ce asociația Dvs. tratează cu suspiciune, cum s-a spus, inițiativa Comisiei Electorale Centrale de a majora numărul secțiilor de votare peste bugetul instituției alocat în această privință, respectiv 200 față de 150?

Pavel Postica: „Aici sunt la fel câteva aspecte care trebuie subliniate. În primul rând, tratăm cu suspiciune această inițiativă din două puncte de vedere conceptuale: 1. Nu sunt alocate resurse financiare pentru atâtea secții de votare și 2. Acest proiect a fost făcut public și expediat Ministerului de Externe și Integrării Europene până la finalizarea procedurii de înregistrare prealabilă.

Și eu țin să subliniez faptul că de această procedură de înregistrare prealabilă în ultimele o săptămână și jumătate, după data de 7, practic în 10 zile au utilizat circa 30 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova această opțiune și această posibilitate, un număr destul de mare, un număr foarte important, pentru că nici în alegerile parlamentare din 2019 nu au fost înregistrate prealabil atâtea persoane. Deci este o cifră destul de mare și atunci când Comisia Electorală Centrală emite o astfel de propunere pentru deschiderea unui număr de secții de votare fără a ține cont de unul din criteriile de bază care este stipulat de Codul electoral, atunci, evident, apar semne de întrebare. Și nu în ultimul rând, noi trebuie să ținem cont de faptul că Comisia Electorală Centrală are deja informații preliminare din partea anumitor țări care cu siguranță nu doar că vor limita posibilitatea deschiderii secțiilor de votare în teritoriul lor național, dar putem să ne ciocnim cu situații când chiar le vor interzice. Și îmi pare rău să zic acest lucru, dar în această situație inițiativa Comisiei Electorale Centrale ar putea fi doar, hai să zicem așa, de bifă, pentru a zice că, uite, da, noi am zis că asta trebuie, că trebuie să deschidem atâtea secții de votare, dar în realitate știm foarte bine că acest lucru este imposibil, pentru că deja există refuzul sau reticența țărilor respective.”

Europa Liberă: Și de ce ar face CEC acest lucru?

Pavel Postica: „Dacă o să ne uităm la analize, o să observăm foarte bine că sunt câteva țări care, potrivit propunerilor, sunt favorizate și sunt câteva țări care sunt defavorizate în ceea ce privește deschiderea secțiilor de votare.”

Europa Liberă: Președintele Comisiei Electorale Centrale a avut o explicație a controversei cu numărul de secții de votare propus special pentru Rusia - 38 -, considerabil mai mult dacă ne raportăm la numărul cererilor prealabile din alte țări, nu este propusă, a explicat domnia sa, deschiderea secțiilor, ci testarea unui anumit număr de secții. Dvs. ce înțelegeți din această explicație? Ce înseamnă această testare?

Pavel Postica: „Eu cred că asta ar fi fost o explicație foarte bună și ar fi fost o inițiativă foarte bună a Comisiei Electorale Centrale dacă era făcută prin luna iulie în baza rezultatelor înregistrării prealabile din luna iulie și făcută publică așa încât să menționeze foarte clar că aceasta este o propunere pur tehnică, iar atunci când această propunere a fost făcută publică pe data de 16, atunci când s-a încheiat procedura de înregistrare prealabilă, dar efectiv a fost emisă încă pe data de 11, cu mult timp înainte de finalizarea procedurii de înregistrare prealabilă, această inițiativă, oricât de nobilă ar fi ea, este destul de întârziată și generează mai multă suspiciune, generează mai multe controverse în societate decât aspectele ei pozitive.”

Europa Liberă: Apelurile repetate ale Coaliției civice pentru alegeri libere și corecte privind consultarea publică a propunerilor Comisiei Electorale referitoare la problema deschiderii secțiilor de votare peste hotare practic a fost boicotată. De fapt, ce prevederi legale privind transparența au fost nesocotite?

Comisia Electorală Centrală nu a prezentat publicului absolut nicio informație relevantă prin care să ne explice de ce, câte și unde vor fi deschise secții de votare.

Pavel Postica: „Principalele probleme ale netransparenței țin de faptul că Comisia Electorală Centrală nu a prezentat publicului absolut nicio informație relevantă prin care să ne explice de ce, câte și unde vor fi deschise secții de votare. Deci, faptul că cei de la Comisia Electorală Centrală au zis că noi propunem să deschidem estimativ sau haideți să numim cum vrem, 202 secții de votare, dar nu explici foarte exact de ce în Federația Rusă 38, de ce în Statele Unite 18, de ce în Italia 45 etc., etc., dacă nu explici aceste lucruri, cetățeanul de rând sau orișicare altă persoane care este cu ochii pe procesul electoral din Republica Moldova prima impresie poate să apară că este o decizie pur politică mai degrabă, decât o decizie argumentată și întemeiată pe anumite chestiuni și materiale confirmate juridic.”

Europa Liberă: O altă constatare, dle Postica, cu aparență de refren și acum, cadrul legal existent nu conține prevederi precise și suficiente care ar asigura egalitatea de șanse pentru toți concurenții la scrutinul prezidențial, în special în condițiile participării și a președintelui actual. Citez acum din raport: „se vorbește aparent permanent de deficiențele cadrului legal ca despre prima zăpadă care ia întotdeauna autoritățile prin surprindere”. De fapt, ce se are în vedere în situația asta concretă și ce nu s-a făcut ca să dea bătăi de cap doar practicile, nu și reglementările?

Pavel Postica: „Tehnic vorbind, noi suntem într-o situație foarte complicată atunci când pentru cetățeanul simplu, dar și pentru persoanele interesate sau care cât de cât sunt inițiate în procedurile electorale este foarte greu și foarte complicat să faci diferența între exercitarea atribuțiilor funcționale obișnuite ale unui funcționar public și campania electorală.

În perioada electorală este foarte greu pentru președintele Republicii Moldova, în cazul în care el primește o vizită a unui președinte străin, să confirme că asta este o vizită obișnuită de lucru planificată poate cu mult timp în urmă și nu este o vizită de favorizare a lui în calitate de concurent electoral. Este foarte greu pentru un președinte în exercițiu să confirme că alocarea sau înmânarea anumitor distincții de stat în perioada electorală face parte din atribuțiile lui funcționale și ele în niciun fel nu sunt legate cu apropierea finalizării mandatului său câștigarea simpatiilor populare pe seama persoanelor decorate, spre exemplu. Deci cum facem diferența între o vizită obișnuită a unui președinte într-o localitate, într-o instituție de o vizită electorală, chiar dacă în această vizită nu se colectează semnături, chiar dacă în această vizită nu sunt menționate expres sintagmele „votează-mă” sau „alege-mă”, sau „semnează pentru mine”.

Deci, pentru cetățeni e foarte complicat să facă această diferență, în schimb noi avem posibilitatea și noi urmărim, în special în resursele media, multiple situații descrise de mine mai sus și atunci avem o situație de inechitate, de inegalitate față de alți candidați, față de alți concurenți sau față de alți potențiali concurenți electorali, fiindcă nu toți sunt înregistrați, care efectiv nu au astfel de posibilități.”

Europa Liberă: Și s-au făcut încercări, de exemplu, de a omite din legislație, din reglementări asemenea confuzii sau posibilități prea largi de interpretare?

Pavel Postica: „Chiar dacă au fost anumite tentative, ele nu au rezolvat situația în fond, adică chiar dacă s-a zis că din momentul înregistrării concurentului electoral și apropo acest lucru a fost în urma unei decizii a instanței de judecată și nu a fost o inițiativă a politicienilor, s-a menționat foarte clar faptul că un președinte în exercițiu nu poate utiliza automobilul, de exemplu, din momentul în care este înregistrat în cursa electorală sau cel puțin să achite resursele financiare și să le declare în fondul electoral, dar iarăși orice intervenții care au avut loc până la momentul de față nu au fost în măsura să soluționeze această problemă.”

Europa Liberă: Revenind la problema sau controversa în orice caz de ultimă oră, partidele, în interpretarea CEC, nu-și pot sprijini candidații la președinția Republicii Moldova din fondurile lor. De unde se trage această interpretare și decizie până la urmă a Comisiei Electorale? Au fost interpretări și în spațiul public cu privire la această situație.

Pavel Postica: „Mie îmi vine greu să înțeleg de unde au venit aceste interpretări tocmai acum la Comisia Electorală Centrală sau tocmai în această campanie la Comisia Electorală Centrală, fiindcă, așa cum am menționat și anterior, am avut suficiente cazuri practice în istoria electorală a Republicii Moldova când Comisia Electorală Centrală a abordat această problemă total invers și unica problemă care există la momentul de față este legată de faptul că expres în noțiunea de concurent electoral nu este menționat că partidul politic este concurent electoral în cadrul alegerilor prezidențiale, adică un lucru interpretat cu bună-credință este evident, pentru că concurent electoral, candidat este persoana.

Un partid cu 4.000, cu 50.000 de membri nu poate fi efectiv acel candidat, acea personalitate care candidează pentru o singură poziție care poate fi ocupată de către o singură persoană. Deci, din punctul acesta de vedere, acea deficiență descrisă de mine în articolul noțiunilor din Codul electoral a și generat această confuzie, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Având în vedere toate aceste constatări, mai vedeți, dle Postica, șanse ca starea de lucruri să fie redresată, schimbată în bine sau în normalitate, cel puțin până la următorul scrutin?

Pavel Postica: „Cu siguranță, da. Anume acesta și este unul din scopurile rapoartelor, pentru că am subliniat acest lucru și în cadrul conferinței de presă.

Scopul nostru sau al monitorizării pe care o facem noi și publicării informațiilor este, în primul rând, de a informa opinia publică despre ceea ce se întâmplă în procesul electoral și, în al doilea rând, de prevenire, adică de a permite să se soluționeze acele probleme care, din punctul nostru de vedere, au fost admise. Și dacă vorbim de acea circulară, Comisia Electorală Centrală are posibilitatea s-o abroge sau acest lucru poate fi eventual făcut prin intermediul instanțelor de judecată. Sau atunci când vorbim de înregistrarea prealabilă și deschiderea secțiilor de votare peste hotare, Comisia Electorală Centrală încă acum, în ceasul al 12-lea, poate să pună la dispoziția publicului toate argumentele ca să explice de ce în anumite țări s-a decis deschiderea a 30 și ceva sau 40 și ceva de secții de votare, iar în alte țări 2, 3 sau 4 secții de votare, sau poate chiar numai una. Deci, argumentele respective trebuie prezentate societății și atunci asta poate liniști spiritele.”

Europa Liberă: Poate această neîncredere aparent crescândă față de corectitudinea și imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale influența modul în care vor fi evaluate alegerile prezidențiale propriu-zise?

Pavel Postica: „Teoretic, da, este posibil și asta, dar eu sper că noi nu vom ajunge în situația în care alegerile să nu fie recunoscute atât în plan intern, cât și în plan internațional de către societate, de către instanța superioară, adică de Curtea Constituțională, dar și de partenerii externi. Eu sper să nu ajungem la situația Belarusului și sunt sigur că mai există și posibilitate, și capacitate din partea tuturor actorilor să repare acele lucruri sau carențe care au fost menționate de noi și poate anumite lucruri sau carențe care nu au fost menționate sau eventual scăpate de către observatorii noștri.”

Europa Liberă: Și pe final, dle Postica, miza și patimile prilejuite, iată, de aceste alegeri sunt atât de mari, încât nu pot să nu vă întreb dacă Dvs. sau colegii Dvs. ați fost sau sunteți ținta vreunor presiuni, a unor atacuri ale celor iritați de expertize independente, nepotrivite poate cu scopurile pe care le urmează?

Pavel Postica: „Eu pot să zic și să afirm cu certitudine că până la momentul de față anumite reacții virulente nu au fost, dar totuși anumite tatonări de teren deja se întâmplă. Eu sper că lucrurile o să rămână aici și doar să fie tatonări de teren și să nu fie tentative de a influența opinia observatorilor.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG