G4Media se documentează din presa de la Chișinău pe tema acordului controversat semnat de președintele Igor Dodon cu ambasadorul rus în Republica Moldova: e vorba de faimosul împrumut de 200 de milioane de euro, condiționat acum de angajamente înrobitoare: „orice datorie restantă a oricărei entități din Republica Moldova către Guvernul rus sau instituții ale Guvernului rus, unde există acordul părții moldovenești, devine automat parte a acestui contract”, scrie în acest acord, iar jurnaliștii G4Media „traduc”: „datoria restantă a oricărei firme sau instituții înregistrată în Moldova față de statul rus este preluată automat de guvernul Republicii Moldova pe durata de zece ani a acordului”.
Or economia Republicii Moldova este deja „profund rusificată”, asumarea datoriilor acestor companii „ar putea duce la preluarea de facto a economiei moldovene de Rusia”. Un moment comparabil a fost și în 1994-96, când Moldova a pierdut controlul asupra companiei naționale de gaz. Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, „a anunțat că va sesiza Procuratura Generală pentru un presupus abuz comis de demnitarii publici”. Ca să intre în vigoare, acordul trebuie ratificat în Parlament, iar știrea spune că Partidul Democrat, aliat cu Igor Dodon, e nemulțumit de documentul semnat. Dar a primit deja și replica de punere la punct : Igor Dodon a anunțat posibile alegeri parlamentare anticipate, ceea ce pentru PDM ar fi un dezastru.
Pentru România, marele test nu este pandemia, ci ieșirea din izolare, revenirea la normal. Cel puțin așa consideră Ioana Ene-Dogioiu (ziare.com). Președintele Klaus Iohannis a avansat o dată de încheiere a stării de urgență – 15 mai – și bine a făcut, crede jurnalista, pentru că limita de suportabilitate pentru cetățeni e foarte aproape. Vorba e cum se va ieși din izolare. Ar fi bine să se țină cont de situația fiecărei comunități. „Marele test pentru România va fi gestionarea redeschiderii și dacă acest test va fi ratat, cred că va fi mai rău decât în martie, pentru că psihologic oamenii nu cred că mai pot accepta o reînchidere și alternativa va fi haosul”.
În revista Dilema Veche, Matei Vișniec amintește o frază a lui Napoleon : „Când China se va trezi, lumea se va cutremura”. Este expresia unei intuiții acute, devenite între timp premoniție. China s-ar fi trezit mai demult, crede Vișniec, dacă n-ar fi frânat-o comunismul regimului Mao. Faptul că în ultimii 30 de ani China a evoluat de la era Mao, cum s-ar spune, la locul al doilea între economiile cele mai bogate ale lumii relevă un potențial uriaș, în care însă occidentalii își descoperă cu stupoare naivitatea: „au crezut că globalizarea va fi o ocazie pentru democraţie de a câştiga teren. Or, dimpotrivă, metodele autocrate câştigă teren, China, Rusia şi chiar India fiind trei exemple neliniştitoare”. Acum, câteva state occidentale puternice se gândesc că poate China ar trebui judecată la de un tribunal internațional ca fiind responsabilă pentru răspândirea coronavirusului. Dar, încheie Vișniec, „China a efectuat parcursul fabulos din ultimii 30 de ani pentru că Occidentul i-a deschis braţele”. Deocamdată o asemenea instanță nu există. Europenii nu pot decât să se trezească, în sfârșit, la realitate.
