Linkuri accesibilitate

Președinția UE precum muzica de film (VIDEO)


Reprezentarea România în instalația artistului ceh David Czerny, la Bruxelles, 15 ianuarie 2009

Muzica unui film e perfectă atunci când nu o remarci și nu-ți amintești de ea, când se amestecă armonios cu imaginile și narațiunea și dialogurile...

Încercând să-mi amintesc când a fost ultima dată că mi-a plăcut o muzică de film, am găsit pe loc o metaforă potrivită pentru ce o să se întâmple cu președinția română a Consiliului UE. Ei bine: o președinție a Consiliului UE poate fi asemuită cu muzica compusă special pentru cinema.

În mod paradoxal, muzica unui film e perfectă atunci când nu o remarci și nu-ți amintești de ea, când se amestecă atât de armonios cu imaginile și narațiunea și dialogurile că te poți întreba după aceea: „Filmul ăsta chiar a avut muzică?"

Adevărata muzică de film, cea magistrală, autentică, este:

1: fie cea de care ne amintim extatic pentru că se lipea perfect pe acțiune si narațiunea vizuală si o îmbogățea (cele câteva măsuri de contrabas din Jaws/Fălci care anunță apropierea rechinului; muzica din Nașul sau cea din The Sting (Cacealmaua) care a readus in actualitate ragtime și pe Scott Joplin.

2: muzica de care nu ne amintim absolut deloc. Acea muzică atât de bine croită de compozitori antrenați special pentru cinema și care au stat lipiți de montajul cvazi-final al filmului.

3. sau muzica de film aleasă dezastruos, cea care subliniază inutil și enervant efectele tragice.

Sigur, ne amintim de o anumită președinție olandeză sau portugheză pentru că în timpul lor au fost semnate tratatele de la Maastricht și de la Lisabona. În schimb, președințiile cele mai eficace au trecut neobservate, într-atât erau de bine rodate.

Puțini ar putea să spună ceva despre președințiile Consiliului exercitate de Belgia sau Luxembourg, fondatoare ale Uniunii Europene și care au o uriașă experiență a diplomației în culise.

Activitatea lor în fruntea Consiliului a fost la fel de eficace precum muzica unui film ca, să spunem, All Presiden's Men. În schimb, președinția cehă din 2009 poate fi amintită pe melodia din Pantera roz. În timpul ei, guvernul a căzut, au avut loc alegeri care au deturnat cu totul țara de la politica europeană, ba chiar președinția cehă a început pe o notă burlescă, de umor nedorit.

Cehia văzută în instalația „Entropa” de la Bruxelles în 2009
Cehia văzută în instalația „Entropa” de la Bruxelles în 2009

În urmă cu exact un deceniu, guvernul ceh a început anul 2009 instalând la intrarea Consiliului European din Bruxelles o opera monumentală, care dorea sa marcheze astfel cele sase luni de presedintie europeana, operă a controversatului artist ceh David Cerny, care nu o arătase nici unui singur oficial până la inaugurare.

Când a fost instalata, constructia, botezata Entropa, a starnit un soc si a scandalizat, in special in randurile functionarilor europeni proveniti din tarile recent intrate in UE. Constructia reprezenta tarile membre in UE, dar pe langa Bulgaria inchipuită ca o toaletă si România in ghearele lui Dracula, majoritatea tarilor erau reprezentate prin prisma celor mai triste si agresive clisee. Germania era astfel acoperita de o retea de autostrazi al caror traseu forma o svastică. Franța era barata de un panou care spunea „In grevă”, iar Luxemburgul era „De vânzare”! Pe harta Italiei puteau fi văzuți minusculi jucatori de fotbal, fiecare făcând amor cu o minge.

Între timp, premierul Mirek Topolanek fusese fotografiat gol, inconjurat de call-girls la vila lui Berlusconi din Sardinia, iar presedintele Vaclav Klaus facea totul pentru a bloca proiectele europene, mergand chiar pana la a compara UE cu URSS.

Pantera roz, așadar, pentru Cehia. Pe ce muzică va fi însă amintită președinția română? Ce vor înțelege ceilalți europeni din Călușarii?

XS
SM
MD
LG