Linkuri accesibilitate

Pregătirea anexării Basarabiei (V): Implicările Legației Sovietice de la București (3)


Afiș propagandistic al Agenției Inturist în anii 1930

Materialul găsit în arhiva ridicată de la Legația Sovietică – material care în majoritate a fost ars în momentul plecării Misiunii în URSS - demonstrează cu prisosință că întreaga mișcare comunistă din România era condusă din interiorul legației.

Conducerea PCR în anul 1939, primul din dreapta în rândul de mijloc Nicolae Ceaușescu
Conducerea PCR în anul 1939, primul din dreapta în rândul de mijloc Nicolae Ceaușescu

Organul prin care Legația își realiza practic programul său de infiltrare a comunismului în clasele sociale și mai ales în pătura muncitoare românească, pentru crearea unei atmosfere prielnice dezvoltării bolșevismului și acreditării opiniei că această formă de organizare socială este cea mai bună, era Partidul Comunist Român și foarte numeroasele grupări camuflate sub forma societăților culturale, sportive sau de binefacere. Acestui instrument legația îi dădea directive de modul cum trebuie să acționeze obiectivele pe care trebuie să le urmărească, precum și personajele din societatea românească pe care trebuie să le câștige cauzei comuniste.

Domeniile de interes ale Legației Sovietice

Toate domeniile de manifestare românească sunt analizate, se fac studii, se trag concluzii și se fixează programul de urmat pentru specularea tuturor lacunelor găsite, în profitul infiltrării ideilor comuniste, abil prezentate ca generatoare de mulțumire socială generală.

De asemenea, toți exponenții societății românești, foști și actuali guvernanți, toți aceia care reprezintă viața politică, culturală, socială, gazetărească, industrială, comercială, artistică, sportivă etc., precum şi toți aceia care prin funcția pe care o exercită ar putea fi utilizați cauzei comuniste, fac obiectul unor minuțioase cercetări, concretizate în fişe biografice.

  1. Activitatea ocultă a legației din punct de vedere politic

Această acțiune se realiza prin Secția Informațiilor și Secția Diplomatică (din Serviciul Cancelariei legației), Secția Informațiilor și Secția Fișelor și Arhivei (din Serviciul Consular al legației) și Secția Informații (din Serviciul Agenției Telegrafice TASS), care urmăreau în totalitatea lor: strângerea informațiilor politice în legătură cu Statul Român, membrii Guvernului, șefii partidelor politice etc., culegerea informațiilor cu privire specială la emigrația rusă și străină şi colectarea materialului informativ de natură politică prin informatori, colaboratorii legației, prin materialul ce apărea în presă, prin Partidul Comunist Român şi foarte numeroasele grupări camuflate sub forma societăților culturale, sportive sau de binefacere (cum erau, de pildă, Amicii URSS, Mutualitatea, Asociația Pro Bird-Birdjan, Organizația Antifascistă și Antimilitaristă etc.).

Sediul Agenției TASS, 1925
Sediul Agenției TASS, 1925

Rezultatele acestei activități erau concretizate în studii și fişe biografice, al căror rol era acela de a avea în permanență o oglindă fidelă vieții politice românești şi acelora care sunt pro sau contra comunismului. Astfel, cu ocazia ridicării arhivei fostei Legații Sovietice au fost găsite următoarele studii:

1. „Satul românesc” este un studiu în care, pe baza datelor furnizate de lucrările anumitor autori români mai mult sau mai puțin competenți, se arată situația satului românesc, trăgându-se concluzia că:

- satul românesc este stăpânit de analfabetism;

- majoritatea locuitorilor lui mor din cauza alcoolismului și tuberculozei;

- pământul este împărțit nedrept, majoritatea lui fiind stăpânit de moșieri;

- în general, satul românesc prezintă un tablou de extremă părăsire și sărăcie.

2. Date cu privire la componența populației României din punct de vedere al claselor și națiunilor, în care, după ce se arată că, potrivit Jurnalului Gospodăriei Mondiale, populația României în anul 1930 însuma singură cifra de 12.981.000 locuitori (iar cu minorități cifra de 18.053.000 locuitori), se trage concluzia că sporul populației românești se datorește faptului că Oficiul de Statistică Românesc a cuprins în cifra populației române și pe „moldoveni", al căror număr a mărit considerabil cifra globală a populației romanești.

3. „O lecție sângeroasă" cuprinde o sinteză incompletă asupra educației legionare a tineretului universitar și secundar, care a condus, în bună parte, la rebeliunea din ianuarie 1941.

4. „Garda de Fier şi clasa muncitorească din România" cuprinde un istoric al Gărzii de Fier în care se insistă mai ales asupra insucceselor pe care le-a avut această organizație în clasa muncitorească, unde nu avea aderenți decât 1%.

5. „Revista presei române", care se întocmea lunar și cuprindea un rezumat al articolelor semnificative din presa română, care interesa raporturile URSS cu celelalte state în general și cu România în special.

6. „Despre compoziția națională a populației din România”, în care se trag următoarele concluzii:

- majoritatea populației române o formează țăranii;

- clasa muncitoare nu este mare;

- majoritatea burgheziei o formează moșierii și comercianții;

- burghezia din industrie nu este numeroasă;

- în ultimii 10 ani s-a observat o tendință spre industrializare, mai ales în industria textilă și metalurgică, ceea ce va mări clasa muncitoare;

- după 1940 se poate presupune că burghezia s-a mărit aproape la sută în proporție cu numărul țăranilor, muncitorilor și funcționarilor care au rămas în Bucovina și Basarabia.

Printre fișele biografice au fost găsite acelea ale d-lor mareșal ION ANTONESCU, prof. MIHAI ANTONESCU, IPSS Patriarhul NICODIM MUNTEANU;

- ale miniștrilor: prof. PETRE IONESCU, general DUMITRU POPESCU, AURELIAN PANĂ, general CONSTANTIN PANTAZI, general GHEORGHE JIENESCU, general GHEORGHE DOBRE, amiral NICOLAE PĂIŞ, prof. ION SANDU și prof. MIRCEA VULCĂNESCU;

- ale secretarilor generali: prof. OVIDIU VLĂDESCU și prof. ALEXANDRU BĂDĂUȚĂ;

- ale foștilor miniștri: prof. MIHAI MANOILESCU, ing. ION GIGURTU, prof. NICHIFOR CRAINIC, prof. VICTOR SLĂVESCU, VASILE BÂRCĂ, ing. 1ON BUJOIU, general IOSIF IACOBICI, general GRIGORE GEORGESCU, general NICOLAE STOENESCU. General ION STOICESCU, general GHEORGHE POTOPEANU, prof. CONSTANTIN GIURESCU, lt.col. NICOLAE GR. DRAGOMIR, ing. TOMA GHIȚULESCU, general JAK POPESCU, avocat ALEXANDRU CONSTANT, contra-amiral GHEORGHE EM. KOSLINSKY, ALEXANDRU RIOŞEANU și prof. ENRIC OTETELIŞANU;

- ale foștilor secretari generali EMIL MARIAN, ALEXANDRU CRETZIANU și CONSTANTIN PAUL IACOBESCU;

- ale șefilor fostelor partide politice: CONSTANTIN-DINU I.C. BRĂTIANU, prof. GHEORGHE BRĂTIANU și ION MIHALACHE;

- ale diferiților demnitari români: prof. HORIA HULUBEI, rectorul Universității, prof. CONSTANTIN ANGELESCU, președintele Ateneului Român, prof. ION SIMIONESCU, președintele Academiei Române, general CRISTESCU-OREZEANU, directorul general al CFR, LIVIU REBREANU, directorul general al Teatrelor, ION CANTACUZINO, directorul Cinematografiei din Ministerul Propagandei Naționale, OSCAR CIZEK, directorul Presei din același departament, ION MINULESCU, director în Ministerul Culturii Naționale și prof. ALEXANDRU OTETELEŞANU, fost rector al Universității din București;

- și, în sfârșit, fișele inginerului NICOLAE MALAXA, creatorul uzinelor metalurgice cu același nume și GEORGE VALENTIN BIBESCU, fost președinte al Federației Internaționale Aviatice.

Centrala TASS de la Moscova, anii 1930
Centrala TASS de la Moscova, anii 1930

II. Activitatea ocultă a legației din punct de vedere propagandistic

Se realiza prin Secția Legăturilor Culturale, Secția Presei și Secția Studiilor și a Bibliotecii (din Serviciul Cancelariei), Secția Informații și Secția Presei Române și Interpretări (din Agenția Telegrafică TASS), reprezentanța Inturist și aceia a Trustului Filmelor Sovietice-Cinematografice, care urmăreau în totalitatea lor:

- Organizarea de asociații (cum erau Amicii URSS, Amiciția Româno-Sovietică), aducerea de artiști sovietici în țară, organizarea de concerte, conferințe;

- Urmărirea presei locale și străine în ceea ce aceasta ar scrie relativ la URSS și interesele ce aceasta ar avea. De asemenea, pentru a se comunica ziarelor materialul informativ necesar;

- Adunarea și păstrarea cărților, revistelor, hărților, diagramelor, statisticilor etc., care conțineau material informativ la România;

- Colectarea materialului informativ de natură politică, economică și militară ce apărea în presă

- Traducerea articolelor din presa română și întocmirea rapoartelor săptămânale, lunare și anuale;

- Organizarea excursiilor colective și individuale în URSS în folosul propagandei sovietice;

- Importarea filmelor de propagandă sovietică și rularea acestora în cinematografele bucureștene și provinciale și

- Răspândirea presei și literaturii sovietice în București și provincie, mai ales în Basarabia.

Anunț publicitar al Agenției Inturist în anii 1930
Anunț publicitar al Agenției Inturist în anii 1930

Mulțumiri dnului Vadim Guzun pentru oferirea lucrării Complimente de la Tanti Haritina. Spionaj sovietic în România, 1924-1944 (Cluj-Napoca: Argonaut, 2018), folosită în elaborarea acestei serii de publicații.

Vezi comentarii (1)

Despre blogul: Comunismul în oglindă

Istoria paralelă a R(A)SS Moldovenești și României Populare/Socialiste văzută de istoricii Octavian Țîcu de la Chișinău și Dorin Dobrincu de la Iași.

Instaurarea treptată a comunismului în spațiul sud-est european în timpul și după al Doilea Război Mondial a dus la crearea și reconfigurarea a două entități românești, Republica Populară/Socialistă România și RSS Moldovenească/RASS Moldovenească. În pofida unui trecut istoric care de multe ori a coincis și a unui experiment social comun, în perioada comunistă cele două entități au avut evoluțiile politice, sociale și economice diferite, deși – din nou – de multe ori asemănătoare. Au evoluat în paralel, într-un spațiu ideologic comun. Acest trecut diferit și totuși asemănător impune și o analiză istorică comparată a celor două spații românești, care va contribui la o mai bună înțelegere istorică a trecutului recent.

Este ce-și propun să facă istoricii Dorin Dobrincu de la Iași și Octavian Țîcu de la Chișinău în noul blog „paralel”, care continuă prima lor colaborare de succes la Radio Europa Liberă „1918 -2018: o istorie necunoscută a Centenarului”

Octavian Țîcu, Cercetator-Coordonator la Academia de Stiinte a Moldovei, Conferenţiar Universitar (ULIM), parlamentar independent, președintele Partidului Unității Naționale.

Dorin Dobrincu, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași, din 1995. Între aprilie 2007-decembrie 2009: coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Notă: opiniile exprimate în acest blog nu coincid, neapărat, cu cele ale Europei Libere.

XS
SM
MD
LG