Linkuri accesibilitate

„Pururi tânăr, înfășurat în hârțoage, statul se golește de conținut și se umple de formalism” (Radu Cucuteanu / Suplimentul de cultură)


Două retrospective ale anului 2019 – pentru că în continuare apar asemenea articole în presa din România – se referă la anul care a trecut și la cei 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989 dintr-o perspectivă mai culturală.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:12 0:00
Link direct


În Suplimentul de cultură, săptămânal al Ziarului de Iași, Radu Cucuteanu ne amintește că anul trecut a fost „Anul Cărții”. Anunțat cu mare pompă, el nu s-a tradus totuși prin nimic, „în afară de unele manifestări de nivelul unei școli gimnaziale”. Poate că tocmai acest nimic e cu adevărat relevant, scrie Radu Cucuteanu. Potrivit ultimului Barometru de Consum Cultural, românii au cheltuit în 2018, în medie, 27 de euro de persoană pentru cultură, de cinci ori mai puțin decât media europeană, iar, vorba autorului, ”dintr-un motiv oarecare”, în această sumă intră și plata abonamentelor TV sau Internet”. Consumul de carte a crescut, atât cât România să rămână pe ultimul loc, la egalitate cu Bulgaria: piață de carte de 60 de milioane de euro , în condițiile în care Slovacia a cheltuit 140 de milioane euro pentru cărți, Ungaria 230 de milioane euro, Polonia: 1, 2 miliarde euro, iar Germania 9,8 miliarde euro. În România, s-a inventat programul „România citește”, care ar fi trebuit să ducă la dublarea consumului de carte până în 2020. Cum ? Prin „lecturarea continuă”. Concluzia lui Radu Cucuteanu, în ton eminescian : „Pururi tânăr, înfășurat în hârțoage, statul se golește de conținut și se umple de formalism”. Pe deasupra „Lecturarea continuă” promova, se înțelege de la sine, doar autorii români, care – nu se știe exact, dar se poate presupune că nu reprezintă mai mult de 10% din producția de carte.


În aceeași revistă ieșeană, Radu Pavel Gheo se referă la „Anul Cărții” într-un PS : „Cică 2019 a fost la noi Anul Cărții. Nu s-a precizat totuși care carte. Eu pariez pe dame și valeți”. Retrospectiva lui Gheo are însă în vedere mai mult decât anul cultural. Deși s-a intrat în al treizecilea an de la revoluție, 2019 n-ar fi fost decât un an banal, chiar dacă „atotputernicul” șef al Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a ajuns la închisoare și chiar dacă președintele Klaus Iohannis „a fost reales cu o majoritate zdrobitoare. Atâta doar, scrie Radu Pavel Gheo, că am avut senzația că revăd o piesă jucată cel puțin încă o dată pe o scenă politică ternă”. Pesediștii nu păreau să-l plângă prea tare pe șeful lor, iar venirea la putere a liberalilor a adus în prim plan „figuri și discursuri lemnoase, de gardă veche și ineficientă. În plus, unora le-a reamintit că nu demult actuala putere liberală pășea braț la braț cu adversarii lor crânceni de azi, în Uniunea Social-Liberală, unde apărea prin fundal și domnul Iohannis”. Sunt însă alte lucruri care pot defini mai bine anul 2019 : faptul că membrii unui clan de traficanți de copii au fost achitați de justiția din România, în timp ce câțiva dintre ei, care apucaseră să fie prinși în Marea Britanie, au căpătat ani buni de pușcărie. Până la urmă, semnatarul din paginile Suplimentului de cultură socotește că din 2019 merită reținute : incendiul de la Notre-Dame, cruciada Gretei Thunberg pentru salvarea climei pe planetă și, din păcate, dispariția poetului Emil Brumaru.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG