Linkuri accesibilitate

Raluca Răducanu (sociolog): „Votul cetățenilor este deturnat de o majoritate parlamentară de conjunctură”


Protest la Chișinău pentru alegeri anticipate, 6 decembrie 2020.

Duminică, 6 decembrie, mii de oameni au protestat la Chișinău împotriva guvernării socialiste și au cerut alegeri anticipate.

Așa au reacționat suporterii președintei alese, Maia Sandu, la profilarea în parlament a unei noi coaliții, incluzând partidul “Șor”, și votării mai multor legi controversate, inclusiv cea ce o lipsește pe noua președintă de puteri asupra SIS. A devenit mai clar ca niciodată că guvernul de la Chișinău este doar o interfață, iar interesul din spate e controlul asupra fluxurilor financiare, declară la Europa Liberă o expertă în politici europene și de securitate de la București, Raluca Răducanu.

Interviul matinal cu Raluca Răducanu (București)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:00 0:00
Link direct

Raluca Răducanu: „Instituțional, guvernarea este încă în responsabilitatea dlui Chicu și a majorității parlamentare care îl mai susține. Practic, însă, după victoria dnei Maia Sandu, a devenit mai transparent decât niciodată faptul că guvernul dlui Chicu este doar o interfață a intereselor centrelor de putere care altădată acționau în umbră pentru a conserva accesul la fluxurile financiare ilicite, fără a fi deranjate de un outsider ales președinte, deci, cu acces la informații și responsabilități constituționale în domeniul siguranței naționale. S

cheme precum furtul miliardului, „laundromatul” rusesc nu au fost create doar pentru bunăstarea dlor Șor și Platon, ci, mai ales, pentru interesele unor state terțe, precum Federația Rusă, care vulnerabilizează statul moldovean.

România se uită la R. Moldova și ca la un risc de securitate.

România a reacționat, deoarece se uită la Republica Moldova nu doar ca prioritate de politică externă sau comunitate de limbă și cultură, ci și ca la un stat ce în anumite contexte poate reprezenta un risc de securitate, iar adaptarea instituțiilor statului după alte interese decât cele constituționale ale cetățenilor poate genera un astfel de context. Uniunea Europeană a reacționat și ea în virtutea Acordului de Asociere pe care Republica Moldova s-a angajat să-l implementeze, iar o condiție fără de care nu se poate este respectarea statului de drept și a normelor democratice. Uniunea Europeană este obligată să reacționeze atunci când votul cetățenilor este ignorat sau golit de atribuții, mai ales în condițiile în care la Bruxelles s-a votat recent condiționarea finanțării europene de respectarea statului de drept inclusiv în interiorul Uniunii Europene.

Chișinăul deja nu se poate aștepta la condiții preferențiale de acordare a fondurilor europene și mai este ceva foarte condamnabil: atât Uniunea Europeană, cât și România sunt partenere ale cetățenilor moldoveni și erau obligate să reacționeze, inclusiv pentru că votul cetățenilor este în acest moment deturnat de o majoritate parlamentară de conjunctură din Parlamentul de la Chișinău.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, faptul că lupta curentă cumva se dă, în primul rând, pentru Serviciul de Informații și Securitate cum vi se pare, e justificată această luptă pe deplin? Deci, când era pentru justiție, nu erau mai pe înțelesul oamenilor lucrurile?

Raluca Răducanu: „Printre atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate este prezervarea securității Republicii Moldova. Președintele are dreptul să primească informații despre ceea ce se întâmplă în domeniul siguranței naționale. Toate aceste fluxuri financiare ilicite despre care am vorbit sunt o vulnerabilitate foarte mare pentru Republica Moldova. Prin urmare, interesul acestei majorități de conjunctură este să își creeze toate condițiile ca Serviciul de Informații și Securitate să nu le pună foarte multe probleme.

Poate că justiția este, într-adevăr, mult mai pe înțelesul cetățenilor, dar la fel de ușor de înțeles pentru cetățeni este faptul că o anumită majoritate parlamentară alege să lase fără atribuții un președinte pe care ei l-au ales tocmai în virtutea atribuțiilor pe care le are. Deci, ce se întâmplă acum în parlament referitor la Serviciul de Informații și Securitate este împotriva votului cetățenilor și eu cred că ei vor înțelege asta.”

Europa Liberă: Iar dl Dodon de ce n-ar vrea ca Serviciul de Informații și Securitate să informeze și șeful statului, Maia Sandu, despre lucruri care au legătură cu securitatea?

Raluca Răducanu: „Pentru că în interiorul unui Serviciu de Informații sunt mult mai multe informații despre ce se întâmplă într-un stat în legătură cu securitatea națională decât sunt cele accesibile publicului sau politicienilor în mod normal, iar dna Maia Sandu ar avea acces la aceste informații și ar putea, în limita stabilită de Constituție, să blocheze anumite inițiative. Prin urmare, ar reprezenta un pericol.”

Europa Liberă: Dl Dodon are de gând să meargă la sfârșit de decembrie, după învestirea Maiei Sandu, la Moscova, a anunțat domnia sa. Cum vedeți această vizită după înfrângerea în alegerile prezidențiale? Există vreo legătură între ofensiva aceasta generală a socialiștilor - și pentru întărirea autonomiei găgăuze, și pentru reabilitarea limbii ruse, și pentru reluarea programelor informative ruse pe teritoriul Republicii Moldova - cu vizita aceasta la Moscova sau nu neapărat?

Raluca Răducanu: „Dl Dodon are două probleme. Prima - în relația cu PSRM și a doua - în relația cu Federația Rusă. Pentru a mai avea un viitor politic, este obligat să livreze ceea ce i se cere de la Moscova și am văzut cu toții că, cel puțin în ultima perioadă, nu a mai fost în grațiile Kremlinului ca la început. Deci, acest exces de zel în încălcarea Regulamentului parlamentului și, probabil, a Constituției este necesar nu doar pentru a proiecta putere, ci și pentru a supraviețui politic. Inițiativele acestea legislative care sunt contestabile și contestate, am văzut, în stradă nu sunt în interesul cetățenilor, ci strict în interesul Federației Ruse și al dlui Dodon, numai că votarea unor legi prin încălcarea tuturor regulamentelor indică pentru dl Dodon mai degrabă vulnerabilitate decât control politic.”

Europa Liberă: Cât de probabilă vi se pare o destabilizare mai serioasă în viitor, inclusiv pe teme ce țin de Transnistria, de relația cu Rusia? Dl Dodon sugerează la tot pasul lucrul acesta atunci când o acuză pe Maia Sandu că face declarații nepotrivite în legătură cu forțele ruse din Transnistria, cu Rusia, la fel Federația Rusă, Kremlinul o acuză că nu ar fi constructivă. Ar putea duce lucrurile astea la niște tensiuni mai serioase?

Raluca Răducanu: „Igor Dodon poate, desigur, să utilizeze astfel de mesaje pentru a-și arăta loialitatea față de interesul rusesc și pentru a ține aproape de el un anumit tip de electorat.”

Europa Liberă: Dar întrebarea e dacă sunt doar mesaje sau s-ar putea să pună și la cale ceva?

Nu cred că Vladimir Putin este interesat de o destabilizare a situației.

Raluca Răducanu: „PSRM și Igor Dodon nu au nicio putere acolo fără acordul Kremlinului și, în acest moment, nu cred că Vladimir Putin este interesat de o destabilizare a situației, mai ales că de la Memorandumul Kozak încoace, trecând și prin Memorandumul Meseberg a devenit clar că interesul rusesc este o formă de federalizare și e dificil să obții sprijin pentru această idee într-o zonă de conflict deschis. Cred că toate aceste mesaje sunt doar retorică pentru conservarea unui anumit tip de electorat și din partea Federației Ruse, și din partea dlui Dodon.”

Europa Liberă: Câteva mii de oameni, poate zeci de mii de oameni au cerut ieri în stradă la Chișinău demisia guvernului, alegeri anticipate, dar premierul Chicu, așa cum se vede, ezită să demisioneze, iar fără demisia acestuia nu se prea pot debloca lucrurile acum când Igor Dodon pare să aibă suficient sprijin în parlament. Socialiștii, în general, deși par să vrea anticipate, le vor cumva în condițiile dictate de ei, adică mai încolo, hai să negociem... Până atunci, cine știe ce legi mai pot adopta. Cum credeți că se pot debloca lucrurile în acest moment?

Raluca Răducanu: „Fără o justiție independentă care să curețe parlamentul și clasa politică de interese ilegale, singura soluție de deblocare sunt alegerile anticipate. În mod evident, PSRM are mai multe șanse să le declanșeze atunci când îi va fi mai convenabil și, momentan, costul încă nu este foarte mare pentru ei, numai că, și dacă se va găsi modalitatea declanșării lor, mai e nevoie de ceva din partea opoziției. Și mă gândesc aici la coerență strategică și solidaritate.

Un nou parlament format din PSRM, Partidul Nostru, poate Partidul „Șor” și PAS nu o să deblocheze situația în sensul dorit de cetățeni prin alegerea dnei Sandu în funcția de președintă.”

Europa Liberă: De ce spuneți asta?

PAS în opoziție fără niciun alt partener în parlament nu îi oferă dnei Sandu prea multe pârghii instituționale.

Raluca Răducanu: „Pentru că PAS în opoziție fără niciun alt partener în parlament nu îi oferă dnei Sandu prea multe pârghii instituționale pentru a realiza reformele pentru care a fost votată de cetățeni, iar puterea reală în Republica Moldova este în parlament și în guvern. Fără o majoritate parlamentară și fără un guvern care să se angajeze onest către reformele cerute de cetățeni, la patru ani distanță, dacă doar PAS va fi în opoziție, mă tem că în Republica Moldova deja vor fi foarte multe probleme pe zona de dreapta a politicii.”

Europa Liberă: Și credeți că forțele de dreapta ar fi capabile la o solidaritate mai mare?

Raluca Răducanu: „Este necesar pentru toate forțele de dreapta să găsească aceste căi de colaborare în perspectiva alegerilor parlamentare, pentru că altfel riscă să fie toate măturate de pe scena politică. Nici PAS nu va fi confortabil în opoziție, nici grupurile de unioniști, nici PPDA, nici PD nu vor mai avea vreo influență fără a accede în parlament. Deci, colaborarea este necesară și o coerență strategică și solidaritate nu atât pentru ele sau și pentru aceste formațiuni politice, dar mai ales pentru interesul Republicii Moldova și pentru interesul cetățenilor, pentru că toate s-au angajat să reprezinte interesul cetățenilor.”

Europa Liberă: Să admitem că forțele de dreapta vor găsi în ele înțelepciune ca să fie mai unite, să colaboreze, dar asta tot prinde sens în perspectiva anticipatelor, dacă se declanșează aceste anticipate, dar deocamdată nu există semne că se poate foarte curând.

Raluca Răducanu: „În cazul acesta, tot ce se poate face este utilizarea de către toți a tuturor pârghiilor instituționale posibile pentru a bloca interesele ilicite ale grupărilor de putere din parlament. Aceste pârghii instituționale sunt atât în Republica Moldova, cât și în afara Republicii Moldova. Am început să vorbim despre Uniunea Europeană și despre România, există instituții internaționale care sprijină dreptul legitim al cetățenilor de a nu le fi deturnat votul. Și cu siguranță partidele politice care se găsesc și ele grupate în jurul acestui drept vor fi susținute de instituțiile europene cu care Republica Moldova este în relații instituționale.”

Europa Liberă: Schimbăm fila, dna Răducanu. Nu pot să nu vă întreb despre alegerile din România. Ce se joacă acum, în acest scrutin?

Raluca Răducanu: „Miza este majoritatea parlamentară care va avea viitoarea guvernare. Ce am remarca eu, în primul rând, în schimb, este prezența la vot alarmant de mică și pentru mine ca o primă concluzie ar fi că electoratul încă nu înțelege că democrația reprezentativă este bazată pe participare și că prezența la vot este o responsabilitate democratică a fiecărui cetățean. Mai departe, care va fi formula de guvernare vom putea să știm doar după ce Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale oficiale și după ce voturile vor fi redistribuite.

Diaspora a votat mai mult decât în 2016, iar voturile lor vor fi importante în stabilirea partidelor mai mici care vor accede în parlament. Ceea ce este clar pe moment, este că guvernarea, cel puțin din punctul de vedere al președintelui, va fi construită în jurul PNL și USR-PLUS, probabil cu participarea unui partid mai mic, pentru că, momentan, aceste formațiuni politice nu au o majoritate necesară în parlament.”

Europa Liberă: Cum vă explicați această prezență joasă la vot? În Republica Moldova, care a trecut tocmai printr-un scrutin prezidențial, s-a înregistrat o prezență foarte înaltă, chiar dacă pe timp de pandemie.

Raluca Răducanu: „Motivele pot fi mai multe. Partidele care s-au prezentat ca o alternativă au dezamăgit; pandemia a reprezentat, cu siguranță, un factor important în limitarea prezenței la vot. Dacă nu am fi avut condiții de pandemie, sunt convinsă că prezența ar fi fost mai mare și atunci multe dintre partidele mici care vor accede în parlament nu ar fi trecut pragul parlamentar. Există și o neînțelegere a democrației de către alegători, așa cum am spus la început. Probabil după ce dinamica electoratului o să fie mai clară din analizele ce se vor face după publicarea rezultatelor oficiale, se vor mai putea desprinde și alte concluzii.”

Europa Liberă: Am asistat cu toții nu atât de demult la o situație în care românii și-au apărat în stradă dreptul de a avea o justiție corectă. Mai este amenințată justiția în România sau ar putea fi amenințată justiția după acest scrutin, dacă PSD-ul care era atunci la guvernare obține suficient de mult ca să poată influența lucrurile?

Raluca Răducanu: „Nu cred. Acest pericol cumva a trecut. Miza acum este ca următorul parlament să reușească să îndrepte tot ce a făcut PSD-ul de sub conducerea lui Dragnea împotriva justiției și sunt acolo niște daune foarte mari, dar ca PSD să mai poată face și în următorii patru ani ce au făcut prin Ordonanța nr. 13 și prin modificarea legilor justiției nu cred că mai este posibil. Măcar lecția aceasta sper că partidele care vor accede în parlament au învățat-o.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG