Linkuri accesibilitate

Ramona Strugariu: „Solidaritate și coordonare la nivelul UE. Acestea sunt cuvintele-cheie în criza Covid-19”(VIDEO)


Ramona Strugariu, eurodeputat

​​​​​​​Parlamentul European se reunește joi, 26 martie, în sesiune plenară extraordinară.

Ce-și propun eurodeputații? „Se vor vota cele 3 regulamente urgente propuse de Comisia Europeană. Primul regulament se referă la măsuri specifice de mobilizare a investițiilor în domeniul asistenței medicale a statelor membre precum și în alte sectoare ale economiei în contextul COVID-19. Al doilea regulament prevede amendarea legislației europene privind obligativitatea companiilor aeriene de a efectua zboruri goale pentru a-și menține sloturile avantajoase la aeroporturi, iar al treilea regulament prevede asistența financiară ce va fi acordată statelor membre precum și statelor care negociază aderarea la Uniune, grav afectate în această situație. Solidaritate și coordonare la nivelul UE. Acestea sunt cuvintele-cheie în criza Covid-19”, declară într-un interviu acordat Europei Libere europarlamentara Ramona Strugariu (RENEW Europe- reprezentant al Plus în cadrul Alianței 2020 USR- Plus)

Ramona Strugariu: „Solidaritate și coordonare la nivelul UE. Acestea sunt cuvintele cheie în criza Covid-19”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:47 0:00



Europa Liberă: Doamnă Strugariu, RENEW Europe propune un Plan sanitar de urgență la nivel european.

Ramona Strugariu: „RENEW Europe a creat un task force Covid-19 în sânul grupului, tocmai pentru a putea elabora un răspuns structurat la provocările pe care le presupune această criză. Am lansat un proces de reflecție internă împreună cu colegii din toate comisiile de specialitate din cadrul grupului RENEW,și s-au desprins câteva linii de mesaj de acolo. În primul rând, nevoia de a reacționa rapid și de lua măsurile necesare pentru a reduce impactul atât asupra sănătății, cât și asupra economiei și societății. Pentru a proteja vieți, dar și pentru a proteja locuri de muncă. În al doilea rând, vorbim despre solidaritate. Solidaritatea este cuvântul cheie. Acțiunea coordonată la nivelul UE, fie că este vorba despre aspectele tehnice, fie că este vorba despre disponibilitatea medicamentelor sau a materialelor de protecție. RENEW Europe dorește să se asigure că echipamentele sanitare ajung acolo unde este nevoie și când trebuie, și că locurile de muncă sunt, pe cât posibil, protejate la nivelul întregului continent.”

Europa Liberă: Unele state membre au fost tentate să aplice măsuri unilaterale, protecționiste.

Ramona Strugariu: „Trebuie să evităm, cât mai mult posibil, acțiunile concentrate la nivel național. Iar asta, pentru un motiv extrem de simplu: este clar că niciun stat membru nu poate face față acestei crize, dacă acționează în mod individual și dacă nu va fi activ în cooperarea cu ceilalți parteneri din Uniune. Aceasta înseamnă o acțiune mai curajoasă și mai fermă la nivel european, dar și o coordonare foarte bună la nivel european.”

Europa Liberă: Ce propune RENEW?

Ramona Strugariu: „Propunerile Comisiei Europene de mobilizare a suportului financiar trebuie să fie completate cu eforturi financiare suplimentare. Avem nevoie de bani adiționali în această criză, deja avem aceste discuții în contextul Cadrului financiar multianual. Trebuie să fim capabili să avem un buget care să ne permită să răspundem provocărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să fim capabili să facem gesturi curajoase și să pompăm bani în economii și să luăm măsuri rapide în acest sens. De asemenea, ar trebui să promovăm măsuri care să ne facă mai puțin dependenți de țări terțe în ceea ce privește echipamentele medicale, să dăm un imbold major cercetărilor medicale privind diferitele tipuri de viruși. În mod clar, ne trebuie un Plan de urgență sanitar la nivel european, pentru a putea gestiona corect astfel de crize. Dacă nu acționăm corect, pentru ca această criză să nu aibă un impact major asupra pieței europene, există un risc major de a demotiva cetățenii europeni și de a avea o erodare a încrederii în Uniune. De asemenea, este foarte important ca toate aceste măsuri să respecte drepturile fundamentale și statul de drept. Există state membre care au cerut activarea a art 15 al Tratatului UE, care presupune derogări de la acest cadru.”

Europa Liberă: Unii spun, că UE își arată limitele. Alții, că UE a lăsat baltă Italia.

Ramona Strugariu: „Este adevărat că există voci care pun zilele acestea la indoială unitatea UE în răspunsul la adresa epidemiei de Covid 19. Cred că trebuie să ne uităm la acest lucru din mai multe perspective. Probabil că este rezultatul atitudinii inițiale a unor state membre, care au luat măsuri drastice de închidere completă a frontierelor, de interzicere a exporturilor, chiar și în interiorul UE, atunci când discutăm de materiale sanitare sau echipamente de protecție, medicamente esențiale, aparatură care asigură ventilația și așa mai departe. În același timp, dacă ne gândim la cadrul pe care îl avem în acest moment să acționăm, dacă nu ar fi existat UE, probabil că lucrurile ar fi evoluat tocmai în această direcție a protecționismului și izolării care ar fi fost absolut dezastruoasă. Uniunea are competențe limitate în domeniul sănătății. Iar această chestiune trebuie abordată în mod serios în cadrul viitoarei Conferințe privind viitorul UE. Sigur că, chiar și în configurația actuală impusă de Tratat, am găsit soluții.”

Europarlamentara Ramona Strugariu: „Solidaritate și coordonare la nivelul UE. Acestea sunt cuvintele cheie în criza Covid-19”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:53 0:00


Europa Liberă: Le puteți detalia? Ce a făcut concret UE pentru ajutorarea statelor membre în această criză?

Ramona Strugariu: „Am extins baza legală pentru Mecanismul de protecție civilă, ne-am coordonat rapid și am găsit acele mijloace care să ne permită să acționăm rapid, să facem achiziții comune și să punem în implementare niște măsuri imediate. În ciuda acestor limitări, avem un set de măsuri imediate acum, în acest moment: miniștrii sănătății și de interne din statele membre sunt conectați permanent și iau decizii împreună, coordonate. Pe 17 martie s-a constituit un grup consultativ rapid privind Covid-19, alcătuit din epidemiologi și virusologi din mai multe state membre, iar măsurile lor sunt coordonate și se bazează pe date științifice. Comisia a lansat proceduri comune pentru achiziții comune de echipamente și medicamente. Încă din 28 februarie a fost lansată o cerere de propunere pentru echipamente individuale de protecție. Contractele se pot semna rapid la începutul lunii aprilie. Adunăm informații pentru a vedea care este necesarul la nivel european. Pe 18 martie, o altă procedura pentru achiziții publice pentru materialele de testare (kituri, reactivi, materiale informatice).

Comisia a interzis între timp exporturile acestor materiale și echipamente în afara Uniunii Europene, a Spațiului Economic European și Regatului Unit. În contextul limitării libertății de circulație a persoanelor, generată de restricțiile de la frontieră dispuse de statele-membre, Comisia face eforturi pentru a asigura libera circulație a bunurilor, în special a materialelor si echipamentelor sanitare pentru care se vor implementa coridoare prioritare la nivel european, astfel încât acestea să ajungă în spitale cât mai repede. Încă din 10 martie, Comisia a mobilizat 47.5 milioane de Euro pentru finanțarea cercetării în vederea obținerii unui vaccin.

Comisia Europeană a decis să creeze o rezervă strategică rescEU de echipamente medicale

Pe 16 martie, Comisia a oferit un sprijin financiar în valoare de până la 80 de milioane euro companiei CureVac, un dezvoltator inovator de vaccinuri din Germania pentru a intensifica elaborarea și fabricarea unui vaccin împotriva coronavirusului în Europa. Pe 19 martie, prin mecanismul de protecție civilă, Comisia Europeană a decis să creeze o rezervă strategică rescEU de echipamente medicale, cum ar fi ventilatoarele și măștile de protecție, pentru a ajuta țările UE în contextul pandemiei de COVID-19. Bugetul UE inițial al rezervei este de 50 de milioane EUR. Prin intermediul misiunilor diplomatice, Comisia va finanța și coordona repatrierea tuturor cetățenilor UE aflați în state terțe, la cererea acestora. Nu în ultimul rand, Comisia pregătește un pachet extins de asistență financiară pentru statele membre afectate de epidemia de COVID-19, punând la dispoziție un fond de investiții de 37 de miliarde de euro din bugetul UE, alte 8 miliarde pentru investiții în lichidități, 29 de miliarde fonduri structurale direcționate către sistemele de sănătate, IMM-uri și piața muncii, credite de până la 40 de miliarde de euro oferite de Banca Europeană de Investiții pentru IMM-uri. Mai mult, Comisia asigură flexibilitatea regulilor cu privire la acordarea ajutorului de stat si cu privire la regulile de stabilitate fiscală. Un răspuns coordonat presupune însă și ca șefii de stat și de guvern să înțeleagă nevoia de a aplica aceleași măsuri de prevenție și protecție în toate statele membre. Pentru a opri această pandemie nu putem avea state care impun restricții severe și state care testează teoria imunității de grup.”

Europa Liberă: Săptămâna aceasta se reunește Parlamentul european, pentru prima dată de la declanșarea acestei crize. Veți adopta o serie de măsuri

legislative.

Ramona Strugariu: „Pe 26 martie, ne reunim într-o sesiune plenară extraordinară, agreată de Conferința președinților în care vom dezbate și vota cele trei regulamente urgente propuse de Comisia Europeană. Primul regulament se referă la măsuri specifice de mobilizare a investițiilor în domeniul asistenței medicale a statelor membre precum și în alte sectoare ale economiei în contextul COVID-19. Mai exact, suma alocată se ridica la peste 37 de miliarde de euro și va fi direcționată din resursele neabsorbite de state din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european maritim și pentru pescuit. Trei miliarde vor ajunge în România, pentru echipamente medicale, ajutor pentru IMM-uri etc. Al doilea regulament prevede amendarea legislației europene privind obligativitatea companiilor aeriene de a efectua zboruri goale pentru a-și menține sloturile avantajoase la aeroporturi. Asta implica, ca pentru perioada martie - iunie 2020, această obligație să fie suspendată. Pentru moment se considera a fi disproporționat, ca măsura să fie luată și pe durata verii, care se sfârșește pe 24 octombrie 2020. In cazul in care situația o va impune, se va reveni asupra deciziei. Al treilea regulament prevede asistența financiară ce va fi acordată statelor membre precum și statelor care negociază aderarea la Uniune, grav afectate în această situație. Obiectivul acestuia este extinderea domeniului de aplicare al Fondului de solidaritare european pentru a include urgențe majore de sănătate publică și pentru a defini operațiuni specifice eligibile pentru finanțare. EUSF a fost creat în 2002 pentru a sprijini statele membre si statele care negociază aderarea, în situații de catastrofe majore cauzate de evenimente naturale, cum ar fi inundații, furtuni, cutremure, erupții vulcanice, incendii forestiere sau secetă. Fondul poate fi mobilizat la cererea statului în cauză. Noul regulament va ridica nivelul plăților în avans de la 10% la 25% din contribuția preconizată a Fondului. Totodată nivelul total al creditelor pentru avansuri va crește de la 50 milioane EUR la 100 milioane EUR. Adoptarea celor trei regulamente se va face printr-o procedura speciala in format electronic.

Europa Liberă: Rusia, salvatoarea Europei, este una dintre știrile false de care ne lovim peste tot în mediul online. Asta când nu ne lovim de cea în care China este salvatorul lumii.

1,46 miliarde din bugetul UE, plus 9 miliarde din fondul de coeziune. Așa a ajutat UE Italia

Ramona Strugariu: „Aș vrea să trag un semnal asupra unității europene si a felului in care comunicăm unitatea europeana in aceste zile. Ce pericol il reprezintă dezinformarea, propaganda rusă si pro-Kremlim. Serviciul european de acțiune externă a publicat un studiu potrivit caruia intre 22 ianuarie si 19 martie 2020 au fost identificate 110 cazuri de dezinformare flagrantă care au fost publicate și răspândite în rețeaua pro-Kremlin. Aș putea da multe exemple, dar m-as opri la dezinformarea care propagă ideea că Italia fost lăsată singură să se lupte cu Covid-19, și că nu a avut ajutor din partea UE. Pe 13 martie UE publica un document, potrivit căruia Italia a beneficiat de 853 milioane euro lichidități de la UE, 1,46 miliarde din bugetul UE, plus 9 miliarde din fondul de coeziune. Acestea sunt faptele. Așa a ajutat UE Italia.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG