Linkuri accesibilitate

Relația dintre cetățeni și stat se va schimba radical. Ne vom întoarce la modelul statului paternalist? (Dan Tăpălagă/G4Media)


Continuă dezvăluirile despre acuratețea îndoielnică a statisticilor privind infectarea cu COVID 19 în România. Situația de la Suceava, oraș pus în carantină totală laolaltă cu câteva comune învecinate, a ridicat nenumărate semne de întrebare: cât de realist e tabloul epidemiei din România? Probabil foarte puțin realist. Crește neîncrederea și față de măsurile luate de guvern, prin ordonanțele militare care sunt deja în număr de șase, sistem de legiferare valabil pe perioada stării de urgență.

Autoritățile se chinuie să țină jos cifrele, printr-un număr mic de teste, dar s-a dovedit că nu folosește la nimic, scrie Dan Tăpălagă pe site-ul G4Media. Într-o lună, România a realizat aproximativ 500 de teste pe județ (20.000 în total), ceea ce este ridicol, câtă vreme Germania a făcut între 300.000 și 500.000 pe săptămână. Dan Tăpălagă își pune problema schimbărilor cu care ne vom trezi după încheierea epidemiei. „Relația dintre cetățeni și stat se va schimba radical în următorii ani. Ne vom întoarce la modelul statului paternalist? Ne aruncăm cu totul în brațele unui stat căruia îi vom ceda totul, drepturi, libertăți, rugându-l să ne salveze? Ieșit din comunism la vârsta adolescenței, am crescut, ca mulți alții din generația mea, cu o ură viscerală față de modelul statului-tătuc. Am glorificat virtuțile democrației, capitalismului și economiei de piață ca singurul model viabil, cu toate imperfecțiunile și relele lui. Încă mai cred puternic în ele, în absența altui model verificat ca fiind mai bun”.

Oprimații își iau revanșa

Andrei Cornea (în revista 22) și Valentin Naumescu (pe site-ul ziare.com) pun amândoi problema relațiilor dintre oameni în această perioadă și, simetric, a relațiilor dintre state. Demarcația o face adesea nivelul de trai, bogăție versus sărăcie. Cornea observă că noul coronavirus atacă „democratic”, de la oameni obișnuiți la capete încoronate, și că ar avea chiar o predilecție pentru țările bogate. Se schimbă multe : oamenii sunt siliți să stea cu ei înșiși, ceea ce nu mai știau să facă, animalele sălbatice revin în orașe, nestingherite, poluarea la nivel global scade. „Oprimații își iau revanșa”. În analiza lui Valentin Naumescu e însă vorba de semnificația eșecului de la ultimul Consiliu European, când state bogate precum Germania și Olanda au refuzat sistemul, de eurobonduri (coronabonduri) care să finanțeze solidar datoriile celor mai lovite state membre.

Singurătatea este otrăvitoare nu numai pentru indivizi, ci și pentru societăți

Pe site-ul ziare.com, Magda Jităreanu consemnează un interviu cu Andrew Solomon, doctor in psihologie si scriitor de literatură politica, culturala, psihologica si de fictiune. Cunoscutul terapeut avertizează asupra accentuării diverselor tipuri de depresie și anxietate pe fondul izolării foțate, fenomen studiat demult de specialiști la animale. „Singurătatea este otrăvitoare nu numai pentru indivizi, ci și pentru societăți. Tot ce se întâmplă ne-a închis o mare parte din experiența cu celălalt”. Până mai ieri, toată lumea se plângea de lipsă de timp, iar acum timpul e apăsător, iar asta pentru că una e să îți dorești să ai niște timp liber și alta e să fii forțat să intri în izolare. „Această criza va schimba lumea noastră nu pentru că oamenii vor ieși din ea cu o viziune pozitivă, mai bună asupra societății, ci pur și simplu pentru că s-a întâmplat și pentru că știm cu toții acum că se poate întâmpla din nou. (…) Crizele aduc împreună, în același timp, ce e mai bun și ce e mai rău în noi și una nu o anulează pe cealaltă. E timpul și pentru doliu și pentru noblețe.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG