Linkuri accesibilitate

Restricțiile anti-coronavirus au salvat milioane de vieți prevenind sute de milioane de infectări (studiu britanic)


În timp ce țările europene relaxează gradual restricțiile impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus, un studiu recent sugerează că aceste restricții au prevenit aproximativ 3,1 milioane de decese în 11 țări ale Europei occidentale, relatează AFP.

Studiul a fost dat publicității, luni, de Imperial College London, instituției ai cărei cercetători consiliază guvernul de la Londra în chestiunea epidemiei de COVID-19. Instituția a mai atras atenția și în lunile martie-aprilie, când a calculat cât de mulți oameni se pot contamina și câți pot muri dacă autoritățile nu fac nimic pentru a încetini răspândirea infecției.

Studiul de acum folosește datele Centrului European de Control al Maladiilor despre decesele cauzate de coronavirus în 11 țări europene, până pe 4 mai, comparându-le cu previziunile privind decesele în situația în care nu s-ar fi impus nicio restricție. Concluzia la care se ajunge în studiu este că restricțiile, cum ar fi ordinul de a sta acasă, au funcționat, aducând pandemia sub control.

Cercetătorii au mai calculat că aceste intervenții au făcut ca rata de reproducere, care arată câți oameni sunt contaminați de o persoană deja infectată, să scadă cu peste 80%, ajungând sub 1.0. La această valoare a ratei de reproducere a virusului, se consideră că pandemia este ținută sub control.

„Rezultatele noastre arată că intervențiile non-farmaceutice majore, în special restricțiile de circulație, au avut un efect amplu asupra reducerii transmiterii”, spun autorii studiului publicat în revista Nature Research, adăugând că aceste măsuri trebuie continuate.

Savanții de la Imperial College London au estimat că, de la începutul pandemiei și până pe 4 mai, în țările studiate au fost infectate, în total, între 12 milioane și 15 milioane de persoane, sau între 3,2 și 4% din populația celor 11 țări (acestea sunt Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Spania Belgia, Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia și Elveția). Aceste estimări sunt mult mai ridicate decât numărul infecțiilor confirmate, pentru că nu toți cei infectați au făcut și teste.

De la o țară la alta, numărul infecțiilor fluctuează semnificativ, de la numai 710 mii în Germania, sau 0,85% din populație, la 5,5% în Spania și 8% în Belgia.

Cercetătorii spun că este greu să se estimeze efectul fiecărei restricții în parte, ca interzicerea evenimentelor cu mult public sau închiderea școlilor, pentru că acestea au fost impuse într-o succesune rapidă. Dar cumulativ măsurile de limitare a circulației și de distanțare socială au avut un efect “substanțial”, se spune în studiu.

Modelul cercetătorilor de la Imperial College London presupune că fiecare măsură restrictivă a avut unul și același efect peste tot. Este însă una din deficiențele acestui studiu. Autorii recunosc deschis că, în realitate, “au existat variații în privința eficienței restricțiilor de la o țară la alta”.

Într-un alt studiu, publicat tot în revista Nature Research, cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au folosit un model diferit pentru a estima cât de eficiente au fost politicile antiepidemice în China, Coreea de Sud, Italia, Iran, Franța și Statele Unite.

Savanții de la Berkeley au folosit datele privind ratele zilnice ale infecțiilor confirmate în diferite locații și le-au comparat cu momentul la care au avut loc intervențiile autorităților, până la data de 6 aprilie. Apoi au comparat ratele de până și de după intervenții.

În felul acesta, cercetătorii au ajuns la concluzia că intervențiile autorităților au prevenit sau amânat în jur de 62 de milioane de cazuri confirmate de infectare în cele șase țări. Extrapolat la scară globală, acest calcul arată că restricțiile au prevenit în jur de 530 de milioane de cazuri de infectare.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG