Apelul președintelui moldovean Maia Sandu către „oamenii profesioniști și integri” „fără carnet de partid” din țară a fost preluat de site-ul Aktual24.ro. Ei sunt chemați să ocupe funcțiile vacante din structurile guvernamentale. Știrea îl citează și pe ministrul de justiție Sergiu Litvinenco referitor la intenția de a evalua toți magistrații, după criterii care vor fi detaliate într-o lege la care încă se lucrează.
Totuși, comentariul lui Vitalie Călugăreanu, scris pentru Deutsche Welle, vorbește despre critici interne încasate de Partidul Acțiune și Solidaritate pentru „lentoarea cu care se mișcă pe segmentul combaterii corupției”. „Evaluarea extraordinară a judecătorilor (...) încă nici nu a început. La Procuratură bântuie o atmosferă de provizorat, iar rezistența sistemului clădit acolo de oamenii lui Plahotniuc nu a dispărut”, scrie Călugăreanu. Articolul laudă însă pașii deja făcuți, de pe urma cărora s-au panicat și s-au retras, ori au fugit, mai mulți lideri de partide (inclusiv Igor Dodon). Parlamentul, în care PAS are o majoritate solidă, „a operat rapid modificări legislative pentru a opri scurgerea banilor și pentru a putea înlocui imediat oamenii care asigurau funcționarea schemelor din funcții publice, inclusiv schemele de contraband”. Procurorul general și prim-adjunctul său au fost suspendați și plasați în arest, un judecător a fost condamnat cu executare pentru îmbogățire ilicită.
Bucureștiul a dat în mintea copiilor în ultimele șase luni
România ratează momentul în care putea fi considerată țara care a deschis drumul către normalizare politică în estul Europei. Alegerile din 2019 și 2020 reprezentau un atu puternic. Numai că, arată Sorin Ioniță în textul publicat pe contributors.ro, „Bucureștiul a dat în mintea copiilor în ultimele șase luni” și sunt alte state care pot trece drept bun exemplu: noua coaliție din Cehia, perspectiva revenirii lui Donald Tusk în politica din Polonia, coalizarea opoziției din Ungaria împotriva lui Viktor Orban etc. Sorin Ioniță insistă aici pe un eșec mai puțin luat în considerare, dar care influențează spațiul politic european : ruperea coaliției de guvernare care făcea parte, cu toate cele trei partide (PNL, USR și UDMR) din Partidul Popular European, într-un moment în care PPE nu va mai fi la conducere în niciuna din cele cinci mari naţiuni ale Uniunii – Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia. „Iohannis şi Cîţu, scrie Ioniță, ar fi putut defila la Bruxelles cu o ţară care urmează imediat pe listă ca dimensiune, cu un regim stabil trei ani de aici înainte şi un grup parlamentar solid care să ajute PPE să capete o direcţie”. Urmează și o atenționare acidă: dacă președintele Klaus Iohannis își imaginează că prin cooptarea social-democraților la guvernare va găsi sprijin la viitorul guvern socialist german, să știe că e „o trăznaie”.
Lucian Lumezeanu, invitat de spotmedia.ro se ocupă de alt comportament ciudat al puterii de la București : noncombat în fața dezinformării masive pe tema pandemiei: „Nu înțeleg dacă Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe au fost, pur și simplu, depășite de valul de dezinformare, au considerat că nu este de datoria lor să îl gestioneze sau dacă informările lor au fost ignorate de alte instituții. Dar știrile false sunt o chestiune de siguranță națională. Dacă s-ar fi produs un genocid de dimensiunile celui de la, să zicem, Srebrenica, toată lumea ar fi luat foc. La mai multe Srebrenice produse lent, abia vizibil, nu avem nici măcar întrebări”.
