În România prinde contur referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis odată cu alegerile pentru Parlamentul European, din mai. Întrebările de pe buletinul de vot, dezvăluite astăzi la București, confirmă că șeful statului vrea ca românii să spună limpede actualei guvernări că nu vor stoparea luptei împotriva corupției.
„Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” Aceasta este prima întrebare pe care oamenii o vor găsi pe buletinul de vot la referendumul convocat de președinte. Este clară și preluată, parcă, de pe pancartele sutelor de mii de români care au ieșit în stradă din ianuarie 2017 încoace. Există specialiști însă, cum este fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, care sunt de părere că o astfel de întrebare ar putea să fie contestată. Argumentul dlui Zegrean este că nu este admisă de Constituție revizuirea nu poate suprima drepturile și libertățile fundamentale.
Pe de altă parte, validarea acestei întrebări nu poate împiedica adoptarea unor legi care cuprinde amnistia și grațierea mascate, așa cum au fost interpretate mai multe intenții ale coaliției PSD-ALDE din ultima vreme. Nu mai departe de ieri, au fost practic avantajați, prin modificările de la Codurile penale, funcționarii publici, care nu mai sunt pedepsiți dacă au dat legi sau au luat decizii în interes personal sau al unor grupuri de persoane apropiate. Deunăzi, se vorbea despre introducerea unei căi extraordinare de atac a tuturor proceselor de corupție cu verdict definitiv, de rejudecarea tuturor proceselor în care procurorii au folosit interceptări telefonice făcute de SRI. Despre efectele unor astfel de prevederi s-a vorbit în termenii unor amnistii mascate ale faptelor de corupție.
A doua întrebare a președintelui Klaus Iohannis este mult mai complicată. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la CCR”?
Este dificil de înțeles o astfel de interogare pentru marea masă a oamenilor care nu au absolvit Facultatea de Drept. Din acest motiv, este posibil ca mulți nici să nu voteze. Dincolo de faptul că aici sunt două întrebări, miezul discuției aici este cuprins. În primul rând, dacă trece de referendum o astfel de întrebare, se va deschide dezbaterea pentru modificarea Constituției. Guvernului nu-i poți interzice să adopte ordonanțe de urgență, pentru că este una dintre puterile sale, însă va fi foarte dificil ca, în cazul în care întrebarea este validată, orice Guvern să mai poată adopta ordonanțe referitoare la domeniul penal sau de organizare a parchetelor și instanțelor. Cel mai probabil o majoritate solidă, cum este cea pe care a avut-o PSD la Codurile penale, poate trece modificările prin Parlament. Singura deosebire este că durează mai mult intrarea lor în vigoare. De asemenea, președintele introduce și o altă dezbatere în cea de-a doua întrebare - ca și alte instituții, nu doar Avocatul poporului, cum este acum, să poată ataca o ordonanță de urgență. Or, și pentru asta, este nevoie de modificarea Constituției. Cu alte cuvinte, referendumul președintelui Iohannis nu are finalitate garantată, pentru că este puțin probabil ca PSD să modifice Constituția în sensul dorit de șeful statului.
Se poate spune că miza este exclusiv electorală, de aducere în fața urnelor a unei proporții considerabile de votanți. Este o întrebare dacă oamenii care au protestat față de asaltul guvernanților asupra Justiției se vor regăsi în aceste întrebări. O campanie persuasivă ar putea avea, poate, efectul de mobilizare la vot. Iar dacă se prezintă peste șase milioane la urne, atunci opoziția ar fi avantajată la procentele obținute la alegerile europene. Pe termen lung, am avea o dezbatere deschisă despre modificarea Constituției, numai bună pentru campania pentru prezidențiale.
