Linkuri accesibilitate

Ştiri

Rusia își închide granițele cu China din cauza coronavirusului

Mihail Mișustin

Russia și-a închis granița cu China de teama contaminării cu coronavirus, în timp ce țările de pe glob încep să izoleze sute de cetățeni evacuați din orașul chinez Wuhan, în efortul de a opri răspândirea focarului viral care a ucis cel puțin 170 de persoane.
Primul ministru rus Mihail Mișustin a declarat la o întâlnire a cabinetului de astăzi că granița, cea de-a cincea cea mai lungă frontieră terestră din lume, se va închide imediat.
Mușustin a spus că în Rusia nu există cazuri de infecție cu coronavirus. Cel puțin 16 țări au conformat cazuri cu infecție coronavirus.
Autoritățile chineze din domeniul sănătății au spus că în China sunt peste 7700 de cazuri confirmate.
Australia, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă au declarat că îi vor pune în carantină pe toți cetățenii evacuați pentru cel puțin două săptămâni, în timp ce Statele Unite și Japonia au planificat izolarea voluntară pentru perioade mai scurte.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are o ședință anunțată pentru astăzi pentru a discuta dacă epidemia constituie o situație de urgență globală.
„În ultimele zile, progresul virusului, în special în unele țări, în special transmisia de la om la om, ne îngrijorează”, a spus directorul general OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Vezi ultimele știri ale zilei

Liderii internaționali salută revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris și OMS

Focuri de artificii la Washington după inaugurarea noii administrații Biden, 20 ianuarie 2021.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a cerut miercuri preşedintelui american Joe Biden să propună o „nouă contribuţie naţională" ambiţioasă pentru următorii zece ani în lupta împotriva încălzirii globale, salutând totodată reangajarea americană în relaţia cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans şi Josep Borrell, șeful diplomației europene au salutat și ei, într-o declaraţie comună, decizia preşedintelui american Joe Biden de a iniţia procedura de revenire a Statelor Unite în acordul de la Paris, din 2015, privind schimbările climatice.

Inițiativă salutată și de președintele francez Emmanuel Macron, într-un mesaj pe Twitter adresat, în engleză, președintelui Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris.

Cancelara germană Angela Merkel a declarat tot miercuri că este nerăbdătoare să deschidă "un nou capitol" în relaţiile dintre Germania şi SUA în timp ce Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat că instalarea lui Joe Biden la Casa Albă reprezintă „începutul unui nou capitol" şi a evidenţiat că doreşte să menţină o cooperare strânsă cu noul preşedinte american.

„O Alianță Nord-atlantică puternică este bună atât pentru America de Nord, cât şi pentru Europa, dat fiind că niciunul dintre noi nu poate aborda singur dificultăţile cu care ne confruntăm” se mai spus Stoltenberg.

ONG-uri cer protejarea ecosistemelor râului Nistru

Bacul peste Nistru între Tiraspol și Chițcani, decembrie 2020.

Circa 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic solicită guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean să fie făcută ținând cont și de funcționarea ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu numai din perspectiva eficienței î producerii energiei electrice. De asemenea, se cere desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului.

Apelul a fost făcut public la o conferință de presă la IPN și vine ca urmare a întâlnirii de nivel înalt între președinții Republicii Moldova și Ucrainei, unde au fost discutate și aspectele legate de protecția fluviului Nistru și hidroenergia.

Membrii societății civile consideră că protecția Nistrului este un subiect de importanță europeană și ține de securitatea ecologică regională, deoarece deservește cu apă peste opt milioane de oameni din R. Moldova și Ucraina.

Ana Revenco, noul consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională

Ana Revenco, directorarea executivă a organizației „La Strada” (foto arhivă, 2018)

Președinta Maia Sandu a numit-o joi, pe Ana Revenco în funcția de consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Ana Revenco este directorul executiv al organizației „La Strada”, iar anterior a condus Centrul pentru combaterea traficului de persoane al Ministerului Afacerilor Interne. Ea a fost decorată de fostul președinte Nicole Timofti cu ordinul „Meritul Civic”, precizează Radio Chișinău.

Administrația de la Tiraspol prelungește carantina până pe 1 aprilie dar elimină posturile „de carantină”

Tiraspol, decembrie 2020.

Administrația de la Tiraspol a decis prelungirea cu încă o lună a carantinei în regiunea transnistreană. Astfel, măsurile restrictive se vor menține până pe data de 1 aprilie. Tiraspolul a impus restricții în legătură cu pandemia de coronavirus din 17 martie 2020. Din luna iunie locuitorii din stânga Nistrului nu au voie să plece din regiune decât cu o aprobare speciale din partea administrației separatiste, iar la revenire trebuie să stea izolați timp de 14 zile.

În paralel cu decizia de prelungire a carantinei, Tiraspolul a decis deschiderea cinematografelor, reluarea de la începutul lunii februarie a repetițiilor trupelor de teatru și deschiderea caselor de cultură.

Pe de altă parte, administrația de la Tiraspol a decis să elimine posturile de control pe care le numește „de carantină” și care au fost instalate unilateral la hotarul administrativ sub pretextul măsurilor epidemiologice în contextul răspândirii noului coronavirus, transmite IPN.

Autoritățile transnistrene precizează că inițial au fost instalate în jur de 30 de posturi, ulterior numărul lor a fost redus la 11. Decizia de a le elimina vine în contextul în care rata de infectare în dreapta și în stânga Nistrului este similară. Tiraspolul menționează că acțiunile ulterioare vor depinde de situația pandemică din regiune.

Chişinăul a cerut de mai multe ori Tiraspolului să ridice interdicțiile de circulație, impuse la frontiera administrativă sub pretextul pandemiei, subliniind că acest lucru încalcă drepturile omului și face imposibil accesul cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului inclusiv la serviciile medicale oferite de sistemul de sănătate al Republicii Moldova.

De la începutul pandemiei în regiunea transnistreană, cu o populație de aproximativ 300 de mii de locuitori, au fost raportate oficial peste 28 de mii de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, iar 570 de oameni decedat.

Maia Sandu a ales calea spre anticipate: respingerea repetată a unui nou guvern

Președinta Maia Sandu, Chișinău, decembrie 2020.

Președinta Maia Sandu a declarat că va amîna până săptămâna viitoare desemnarea unui candidat la funcția de premier, așteptând până atunci ca deputații să-și ia un angajament public că nu-l vor vota pe cel numit, relatează IPN.

Pentru declanșarea de alegeri anticipate este necesar ca Parlamentul să respingă repetat guvernul propus de candidatul numit de președintele țării. O altă soluția ar fi ca Parlamentul să fie inactiv timp de trei luni, ceea ce nu se va întâmpla pentru că miercuri, președinta legislativului, socialista Zinaida Greceanîi a convocat prima ședință a Parlamentului pentru 1 februarie.

„Voi veni cu soluția pe care o consider potrivită pentru această situație săptămâna viitoare, să vedem dacă până atunci obținem un angajament public de a declanșa alegerile anticipate pe această cale, prin nevotarea de 2 ori în Parlament a candidatului la funcția de prim-ministru”, a declarat președintele Maia Sandu în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.


Președinta, care susține organizarea rapidă de alegeri anticipate, spune că ideea unui guvern anticriză nu este o soluție, întrucât fără sprijin politic în Parlament, executivul nu-și va putea onora angajamentele asumate în fața cetățenilor.

CC analizează legea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova

Curtea Constituțională examinează sesizările unor deputați care contestă Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, modificată la ultima ședință a Parlamentului, din 16 decembrie anul trecut.

Semnatarii sesizării susțin că legea este una neconstituțională și a fost votată cu numeroase încălcări.

Deputatul Octavian Țîcu, a subliniat în cadrul ședinței că Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat și că în Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică, relatează Radio Chișinău. Deputatul a susținut că această lege, votată de majoritatea PSRM-Șor în luna decembrie, este un atentat la suveranitatea și independența RM, prin promovarea limbii ruse la nivel de limbă oficială.

Radio Chișinău relatează că două grupuri de cetățeni protestează în fața Curții Constituționale. O parte dintre manifestanți susțin anularea legii și scandează: „Jos ocupanții”. Ceilalți protestatari susțin însă menținerea legii privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Letonia a marcat 30 de ani de la atacul trupelor OMON asupra baricadelor

Baricada de la Statuia Libertății din Riga, 20 ianuarie 1991.

Letonia a comemorat miercuri cea de-a 30-a aniversare a atacului forţelor sovietice asupra baricadelor ridicate şi apărate de sute de protestatari care cereau independenţa ţării.

Premierul Krisjanis Karins a depus flori la monumentul dedicat „Baricadelor”, dar ceremoniile de comemorare au fost limitate din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

În timpul asaltului forţelor sovietice din Letonia în ianuarie 1991, la câteva zile după o intervenţie similară în Lituania, au fost ucişi șase militanţi, inclusiv doi membri ai forţelor de securitate pro-democraţie şi doi cameramani de televiziune.

Cele mai multe victime au fost împușcate în timpul atacului sovietic asupra Ministerului de Interne din Riga pe 20 ianuarie 1991. Un total de 15.611 persoane s-au înregistrat ca fiind participanți la Baricade, dar alte date sugerează că au participat mai mult de 32 000 de letoni.

Uniunea Sovietică a recunoscut oficial independenţa ţărilor baltice pe 6 septembrie 1991.

Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Țihnovskaia, care trăiește în exil în Letonia învecinată, a declarat miercuri că lupta pentru independenţă în fostele republici sovietice Estonia, Lituania şi Letonia ar putea fi un exemplu pentru belaruşii care luptă acum împotriva regimului preşedintelui Alexander Lukaşenko. „Belaruşii parcurg astăzi această cale iar vecinii noştri baltici ne inspiră", a spus ea.

Lidera opoziţiei din Belarus s-a refugiat în august anul trecut în Lituania după ce a candidat împotriva preşedintelui Lukaşenko la scrutinul prezidenţial considerat fraudulos şi contestat de opoziţie.

Președinta Maia Sandu salută inaugurarea noii administrații americane

„Exista adevărul și sunt minciuni” - Președintele Joe Biden își ține discursul de inaugurare, Washington, 20 ianuarie 2021.

Preşedinta Maia Sandu, şi-a exprimat miercuri, într-o postare pe Facebook, speranţa că, după învestirea lui Joe Biden, Statele Unite „vor rămâne un prieten şi un partener apropiat al Republicii Moldova".

În 2011, în calitatea lui de atunci de vice-președinte al SUA, Joe Biden a vizitat Republica Moldova, care în acei ani era un lider promițător al reformelor și democratizării în regiune. Într-un discurs ținut în fața a mii de oameni la Chişinău, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet, Joe Biden i-a îndemnat pe moldoveni să-şi continue calea reformelor democratice şi integrării europene, asigurându-i că Statele Unite le vor fi alături pe acest drum.

Biden s-a referit în 2011, la Chișinău, și la sprijinul Statelor Unite pentru soluţionarea problemei transnistrene, spunând că Republica Moldova trebuie să-şi menţină suveranitatea şi integritatea teritorială. „În ceea ce privește Transnistria, America a susținut și va continua să susțină o soluționare, dar nu orice fel de soluționare, ci una care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, în hotarele ei recunoscute internațional. Viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei, alături cu comunitatea europeană. Cetățenii Moldovei merită ca această dispută, care divizează țara de prea multă vreme, să se încheie,” declara noul președinte american, Joe Biden, în calitatea sa de vicepreședinte, cu ocazia vizitei de acum aproape 10 ani în Republica Moldova.

De sâmbătă, la București, s-ar putea redeschide restaurantele și barurile

În România are loc a doua fază a campaniei naționale de vaccinare anti Covid-19, Timișoara, 18 ianuarie 2021.

De sâmbătă, în capitala României ar putea fi relaxate restricțiile sanitare. Prefectul capitalei, Traian Berbeceanu, a explicat că rata de infectări la București, care miercuri a coborât sub 3 la mie, trebuie să se mențină la acest nivel încă două zile, pentru ca restaurantele, barurile, cinematografele, teatrele și sălile de jocuri de noroc să fie deschise din nou, la 30% din capacitate.

Cu aceasta rată mai scăzută de infectare, capitala intră în așa-numitul „scenariu galben”. În scenariul roșu mai rămân trei județe: Cluj - 3,49, Ilfov - 3,48 și Timiș - 4,07.

În România au fost înregistrate 3.000 de cazuri noi coronavirus în ultimele 24 de ore, iar 116 români au murit, arată, miercuri, raportul Grupului de Comunicare Strategică (GCS). La ATI sunt 1.054 bolnavi.

Până astăzi, 20 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 700.898 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

Mai multe: romania.europalibera.org

Joe Biden readuce Statele Unite în OMS și acordul de la Paris

La Casa Albă, imediat după depunerea jurământului, președintele Joe Biden semnează o serie de decizii prezidențiale, semnalând o ruptură definitivă cu era Trump, Washington, 20 ianuarie 2021.

La numai câteva ore după ce și-a început mandatul, noul președinte american Joe Biden a semnat o serie de ordine prezidențiale (care nu au nevoie de aprobarea Congresului) prin care a răsturnat politicile fostei administrații Trump în domenii cheie cu ar fi imigrația, schimbările climatice și strategia în combaterea pandemiei de coronavirus. Un semnal puternic că va schimba fundamental politica americană, apelând la unitate. „Trebuie să punem capăt acestui război necivilizat între republicani și democrați, între urban și rural, între conservatori și liberali” a fost apelul lansat de Biden și în discursul ținut la inaugurare.

Prin noile ordine prezidențiale, Biden a ridicat interdicția de a intra în Statele Unite impuse cetățenilor anumitor țări musulmane, a pus capăt construirii zidului de la granița cu Mexic, a reactualizat protecția de care se bucurau cei intrați ilegal în Statele Unite, copii fiind sau cei născuți în Statele Unite din părinți, imigranți ilegali. Mulți critici ai administrației Trump au susținut, la vremea respectivă, că acestea fuseseră decizii care au alimentat xenofobia și intoleranța rasială.

Totodată, noua administrație a readus Statele Unite în Organizația Mondială a Sănătății și în acordul internațional de la Paris asupra protejării climei. Semnat în 2015, scopul acordului de la Paris este de a combate schimbările climatice și de a limita încălzirea globală la numai 1,5 grade, față de temperatura medie a perioadei preindustriale. După China, Statele Unite sunt a doua cea mai mare națiune industrializată, emițătoare de gaze care produc efectul de seră ce duce la încălzirea globală.

Ceremonia de inaugurare în sine, de la Washington, a marcat o schimbarea radicală de direcție a noii administrații americane: s-au purtat măști de protecție, din cauza pandemiei de coronavirus, s-a păstrat distanța socială, a fost fără public, cu un număr redus de invitați.

Ca urmare a asaltului din 6 ianuarie a sute de simpatizanți ai președintelui Trump asupra clădirii Congresului american – același loc în care miercuri a avut loc ceremonia de inaugurare a noii administrații – prezența forțelor de ordine a fost masivă iar centrul capitalei, Washington, închis pentru circulație.

Fostul președinte Trump nu a recunoscut nici acum victoria lui Biden, nu a participat la ceremonia de inaugurare și într-un scurt discurs ținut miercuri dimineață, când a plecat de la Washington, a promis că „o să ne întoarcem, sub o formă sau alta”.

Tot miercuri, după ce președintele Biden și vicepreședinta Kamala Harris au depus jurământul, democrații au preluat și controlul în Senat. Din acest moment și pentru următorii doi ani, până la alegerile parțiale, democrații controlează ambele camere ale Congresului și Casa Albă.

La Washington, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a depus jurământul (VIDEO)

La Washington, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a depus jurământul, spunând că democrația a prevalat. „Marcăm nu triumful unui candidat, ci al cauzei democrației”, a spus Biden într-un discurs care are ca scop să lanseze un proces de reconciliere după cele mai disputate alegeri americane din ultimele decenii.

Ceremonia de inaugurare de pe treptele Capitoliului are loc în condițiile unor măsuri de securitate sporite, după violențele din 6 ianuarie, când suporterii președintelui de până acum, Donald Trump, au luat cu asalt clădirea congresului american. Trump a părăsit Casa Albă azi dimineață, zburând de la Washington la stațiunea sa din Florida, dar promițând unui cerc de apropiați că o să revină „sub o formă”.

Trump este primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care va lipsi de la inaugurarea succesorului său. În urma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, pe care le-a pierdut, Trump nu și-a recunoscut explicit înfrângerea și a spus că victoria i-ar fi fost „furată”, dar nu a prezentat probe, multiplele contestații ale campaniei sale fiind respinse în justiție. Rostind jurământul cu mâna pe biblie, Biden, în vârstă de 78 de ani a devenit al 46 președinte al Statelor Unite. La inaugurare participă foștii președinți Bill Clinton, George W. Bush și Barack Obama, ceremonia fiind redusă ca amploare din cauza pandemiei de coronavirus. A depus jurământul și Kamala Harris, devenind astfel prima femeie, prima femeie de origine asiatică și prima femeie de culoare în funcția de vicepreședintă a Statelor Unite.

R. Moldova: Au fost confirmate 612 noi cazuri de infectare cu coronavirus și 17 decese

612 cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, miercuri, cu o treime mai multe decât în ziua precedentă. Rata de pozitivare este din nou în creștere, după o pauză, fiind confirmată pozitiv aproape fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 17 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 154 118, iar cel al deceselor – la 3 299. Ministerul de externe a spus postului TV8 că 25 de cetățeni moldoveni au decedat de COVID-19 în străinătate, în anul 2020, marea majoritate – în Italia.

Președinta parlamentului a semnat dispoziția de convocare a deputaților la 1 februarie

Președinta socialistă a parlamentului, Zinaida Greceanîi, a semnat, miercuri, dispoziția de convocare a deputaților în sesiunea de primăvară începând cu 1 februarie, micșorând speranțele că parlamentul actual va putea fi dizolvat pentru că nu mai adoptă legi. Data primei ședințe plenare din noua sesiune mai trebuie stabilită, pe fundalul apelurilor președintei Maia Sandu la organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Imposibilitatea adoptării de legi timp de trei luni este unul din motivele prevăzute de Constituție pentru dizolvarea parlamentului, celălalt fiind neputința de a instala un nou guvern după două tentative. Șefa statului spune că este nevoie de anticipate pentru a elimina din parlament deputații compromiși și a produce o majoritate pregătită să sprijine combaterea corupției.

Cel puțin două persoane au decedat într-o explozie la Madrid

Explozie la Madrid

Cel puțin două persoane au decedat într-o explozie, la Madrid. Deflagrația a distrus parțial o clădire cu șase etaje, au anunțat autoritățile locale. Primarul José Luis Martínez Almeida a spus că, potrivit estimărilor prealabile, explozia de pe strada Toledo în apropiere de centrul orașului putea fi cauzată de o scurgere de gaze. Locatarii unui centru de îngrijire socială din vecinătate au fost evacuați, deși niciunul nu a avut de suferit. Explozia a avut loc în apropierea unei școli, care era însă pustie, pentru că nu au fost reluate încă lecțiile întrerupte pe 9 ianuarie din cauza unor ninsori puternice în capitala spaniolă.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a cerut explicații în cazul scumpirii produselor petroliere

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a cerut unui grup de lucru reunit miercuri la guvern să elucideze cauzele scumpirii recente a produselor petroliere, în urma suspiciunilor privind o înțelegere de cartel. Reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică au spus că scumpirea benzinei și motorinei reflectă evoluțiile de pe piața internațională, dar și majorarea accizelor la importul produselor petroliere, din 1 ianuarie. Președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan, a spus însă că nu este exclusă o înțelegere de cartel între companiile petroliere, „care au majorat identic prețurile pentru carburanți”. Pe 16 ianuarie, mai multe rețele de benzinării au anunțat scumpirea benzinei A95 cu aproximativ 10% și a motorinei cu peste 8%, potrivit Mold-street. Postul TV8 relatează că premierul interimar a cerut grupului de lucru sugestii pentru modificări legislative ca „atât statul, cât și consumatorul să nu aibă de suferit”. Aureliu Ciocoi a mai cerut o analiză a costurilor pentru tratamentul bolnavilor de COVID-19 și a formării prețului altor medicamente.

Donald Trump a părăsit Casa Albă, fără să aștepte inaugurarea președintelui nou, Joe Biden (VIDEO)

Președintele Donald Trump împreună cu soția sa, Melania Trump, îndreptându-se spre Florida. 20 ianuarie 2021

Președintele american Donald Trump, care își încheie mandatul miercuri, 20 ianuarie, a părăsit Casa Albă, plecând spre Florida cu avionul prezidențial Air Force One, fără să aștepte inaugurarea președintelui nou, Joe Biden. Vorbind unui cerc apropiat de suporteri și membri ai familiei la trapa avionului la o bază din apropierea Washington-ului, Trump a spus că va „reveni sub o formă” și că va „lupta mereu” pentru ei. Trump este primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care va lipsi de la inaugurarea succesorului său. Fără să rostească numele lui Joe Biden, el a spus că urează „mult noroc și mult succes” noii administrații. În timpul ceremoniei de inaugurare a lui Biden, așteptată la ora amiezii (19:00, ora Chișinăului), Trump se va afla la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida.

Joe Biden este noul președinte al Statelor Unite
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:25 0:00

În urma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, pe care le-a pierdut, Trump nu și-a recunoscut explicit înfrângerea și a spus că victoria i-ar fi fost „furată”, dar nu a prezentat probe, multiplele contestații ale campaniei sale fiind respinse în justiție.

Maia Sandu, revenind de la Bruxelles: R. Moldova se bucură de o „deschidere enormă” din partea UE

Maia Sandu, președinta R. Moldova, și Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Bruxelles, 18 ianuarie 2021

La întoarcerea din vizita sa de două zile la Bruxelles, președinta Maia Sandu a declarat miercuri, la Chișinău, că R. Moldova se bucură de o „deschidere enormă” din partea Uniunii Europene, dar, pentru a o valorifica, trebuie să combată corupția, inclusiv să facă progrese reale în investigarea furtului miliardului. „UE vrea să ne ajute (...), dar trebuie să aibă aici un partener de încredere. Este sarcina noastră să ne organizăm pe intern și să avem o guvernare stabilă și responsabilă”, a spus Sandu, care a vizitat Bruxelles-ul pentru prima dată de la alegerea sa în calitate de președintă, în luna noiembrie. Ea a subliniat că a primit promisiuni europene de sprijin pentru asigurarea R. Moldova cu vaccinuri anti COVID-19 și noi echipamente medicale pentru lupta cu pandemia de coronavirus. Șefa statului a repetat că pledează pentru organizarea „cât mai curând” a unor alegeri parlamentare anticipate, care să elimine din parlamentul moldovean deputații compromiși, să producă o nouă majoritate și un „guvern curajos”. Dar a evitat să spună pentru ce cale către anticipate optează. Rivalii președintei, în special fracțiunea parlamentară a socialiștilor, o acuză de „inacțiune” și îi cer să desemneze un nou premier după demisia guvernului Chicu, la sfârșitul anului trecut. Președinta Sandu a spus anterior că desemnarea unui premier poate îndepărta anticipatele.

Președintele CE vrea ca UE și SUA să semneze un „nou pact fondator” pentru relația transatlantică

Președintele Consiliului European, Charles Michel

Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a pronunțat pentru semnarea de către Uniunea Europeană și Statele Unite a unui „nou pact fondator” pentru relația transatlantică. Michel a făcut declarația miercuri, 20 ianuarie, cu câteva ore înainte de inaugurarea noului președinte american Joe Biden, invitându-l pe acesta la un summit, la Bruxelles. Uniunea Europeană și Statele Unite sunt cei mai mari parteneri comerciali din lume, având relații culturale, istorice și de securitate strânse, dar președintele american care își încheie mandatul,

Donald Trump, a marginalizat Uniunea Europeană și a sprijinit părăsirea blocului comunitar de către Marea Britanie. „Astăzi este o șansă să revigorăm relația transatlantică care a avut de suferit enorm în ultimii patru ani”, a spus Michel, într-un mesaj pentru Biden. Ceva mai devreme, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în Parlamentul European că, odată cu schimbarea de administrație în Statele Unite, Europa va avea „un nou prieten la Casa Albă, după patru ani lungi'' ai președinției Trump.

Lidera opoziției belaruse se va adresa din nou Consiliului de Securitate ONU

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, Berlin, decembrie 2020.

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia se va adresa săptămâna aceasta, pentru a doua oară, Consiliului de Securitate ONU. Potrivit unei postări pe Telegram, Țihanovskaia o să vorbească despre reprimarea protestelor pașnice anti-Lukațenka din Belarus, despre reținerea și condamnarea la închisoare a multor jurnaliști și implicit despre limitarea drastică a dreptului la liberă exprimare.

Țihanovskaia, care a candidat în alegerile prezidențiale din 9 august împotriva lui Alexandr Lukașenka și fost obligată să se autoexileze, va discuta și despre posibilitatea deschiderii unei anchete internaționale, care să se uite la activitățile „criminale” ale liderului de la Minsk.

UE salută schimbarea de la Washington, care aduce „un prieten” la Casa Albă (von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană salută schimbarea de administrație la Casa Albă, cu numai câteva ore înainte de ceremonia de inaugurare a noului președinte Joe Biden.

Europa '„are un nou prieten la Casa Albă după patru ani lungi'' ai preşedinţiei Trump, a afirmat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa Parlamentului European. „Această zi aduce veşti bune: Statele Unite revin şi Europa este pregătită de reînnoire cu un vechi partener de încredere pentru a da o nouă viaţă preţioasei noastre alianţe'', a adăugat ea.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că relaţia transatlantică, ce a suferit mult în ultimii patru ani, poate fi acum revitalizată.

''În prima zi a mandatului său, îi adresez o propunere solemnă noului preşedinte. Haideţi să construim un nou pact fondator pentru o Europă mai puternică, pentru o Americă mai puternică şi pentru o lume mai bună”.

Balcanii de Vest vor mai aștepta vaccinurile anti Covid-19 (UE)

Serbia a început vaccinarea cu vaccinul chinezesc produs de Sinopharma, 19 ianuarie 2021.

Uniunea Europeană s-a preocupat în mod activ să le furnizeze partenerilor săi din Balcanii de Vest vaccinuri anti-COVID-19, cu toate acestea statele din regiune s-ar putea să mai aibă de aşteptat câteva săptămâni până le vor primi, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas. „Nu banii sunt problema, problema este disponibilitatea dozelor de vaccin anti-COVID-19", a declarat marţi înalta oficialitate europeană într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles pe tema strategiei de vaccinare a UE.

Președintele Trump susține că „mișcarea pe care am început-o, abia începe”

Președintele republican Donald Trump la încheierea mandatului.

Președintele în exercițiu Donald Trump a declarat marți că se va ruga pentru succesul noii administrații în discursul său de adio, dat publicității cu o zi înainte ca Joe Biden să fie inaugurat.

Într-o înregistrare video de aproape 20 de minute, președintele Trump nu a pronunțat odată numele lui Biden deși i-a urat „noroc".

Trump nu și-a recunoscut înfrângerea în alegerile prezidențiale din noiembrie și pretențiile sale nefondate de fraudă electorală i-au determinat pe susținătorii săi să asalteze Capitoliul pe 6 ianuarie. În urma unui discurs incitator, ținut înainte de asaltul asupra clădirii Congresului american.

Acum, în înregistratea video, Trump a condamnat din nou atacul: „Toți americanii au fost îngroziți de asaltul asupra Capitoliului nostru", mai spune Trump, care adăugă că violența politică „nu poate fi tolerată".

Incitarea la violență este și capul de acuzare care i se a aduce în procesul de „impeachement”care va avea loc în Senat și în urma căruia și-ar putea pierde dreptul de a mai candida pentru vreo funcție publică. Dacă este găsit vinovat de două treimi din senatori.

Ignorând această realitate, președintele Trump a mai spus în discursul video: „În timp ce mă pregătesc să predau puterea unei noi administrații miercuri la prânz, vreau să știți că mișcarea pe care am început-o abia începe - nu a existat niciodată așa ceva".

Serbia, prima țară europeană care folosește vaccinul chinezesc anti Covid-19

Belgrad: militarii sunt primii care primesc vaccinul chinezesc anti Covid-19, produs de Sinopharma, 19 ianuarie 2021.

Serbia a devenit prima țară europeană care utilizează vaccinul chinezesc anti Covid-19 produs de firma Sinopharma. Vaccinarea „este singurul mod în care ne putem întoarce la normalitate” a declarat la Belgrad ministrul Sănătății, Zlatibor Loncar după ce a primit prima injecție cu vaccinul chinezesc. Loncar s-a lăsat vaccinat în direct, la televiziune unde a mai declarat că produsul chinezesc este „foarte sigur”.

Vaccinul Sinopharma, aprobat la sfârșitul anului trecut în China, este la fel de disputat în Occident ca și cel rusesc Sputnik V, pentru că s-au publicat încă puține date despre eficiența și securitate sa. Cu toate acestea, Serbia a primit săptămâna trecută un milion de doze de vaccin Sinopharma. Tot în Serbia se utilizează din 6 ianuarie și vaccinul rusesc. Belgrad-ul are relații politice dar mai ales comerciale foarte strânse atât cu China cât și cu Rusia.

Pe lângă Serbia, Belarus este singura țară care folosește vaccinul Sputnik, produs care nu a fost încă omologat de OMS sau Agenția Europeană de Medicamente.

Senatul american se pregătește de procesul împotriva lui Donald Trump

Washington, în ajunul inaugurării președintelui Joe Biden și a vicepreședintei Kamala Harris, 19 ianuarie 2021.

Pentru prima dată, fostul lider al majorității republicane din Senat și apropiat al președintelui Donald Trump, senatorul Mitch McConnell a declarat în public că Trump și unii din aliații săi sunt responsabili de incitarea mulțimii care pe 6 ianuarie a luat cu asalt clădirea Congresului american. „Au fost provocați de președinte și de alte personalități importante” a declarat McConnell.

În Senat este așteptat acum actul de acuzate („impeachment”) împotriva lui Trump, adoptat de Camera Reprezentanților, acuzat de „incitare la violență”. Trump va fi judecat de Senat și pentru a fi găsit vinovat este nevoie de votul a două treimi din senatori, ceea ce înseamnă că democrații ar mai avea nevoie de votul a 17 senatori republicani. Nu este clar dacă McConnell va vota pentru condamnarea președintelui Trump dar în particular, se relatează, ar fi declarat că Trump ar trebui condamnat pentru a-i reduce influența asupra partidului republican.

De miercuri, 20 ianuarie, democrații au majoritatea în Senat, pentru că dețin 50 de mandate, egal cu republicanii la care însă se adaugă votul din oficiu al vicepreședintei Kamala Harris care depune jurământul în câteva ore. Democratul Chuck Schumer va deveni liderul majorității senatoriale.

Viitorul secretar de stat american sprijină un nou acord nuclear cu Iranul și eventuala aderare a Georgiei la NATO

Viitorul secretar de stat american, Antony Blinken.

Viitorul secretar de stat al administrației democrate, Antony Blinken a declarat că Statele Unite își doresc în viitor un acord nuclear cu Iranul „puternic și de lungă durată”. După cum se știe, președintele Trump a scos unilateral America din acordul internațional cu Iranul, semnat în 2015.

Vorbind în cursul audierilor de confirmare în funcție din cadrul comisiei senatoriale pentru politică externă, Blinken a declarat că acordul din 2015 va reprezenta „baza de la care să se negocieze acest nou acord „de lungă durată” care va include și alte domenii cum ar fi programul iranian de rachete și ale activități „dușmănoase” ale Iranului.

Alte subiecte abordate în cursul audierilor s-au referit la Rusia, Ucraina, Georgia și China.

Blinken a condamnat recenta reținere a opozantului rus Alexei Navalnîi la Moscova, susținând că arată „cât se teme președintele Vladimir Putin” de criticii săi pentru că Navalnîi vorbește pentru milioane de ruși.

Referitor la Georgia, Blinken a declarat că administrația Biden va sprijini dorința Georgiei de a adera la NATO, explicând că o eventuală nouă extindere a Alianței nu va duce la o confruntare cu Rusia. În opinia sa, scurtul război din 2008 între Rusia și Georgia a fost posibil tocmai pentru că Georgia nu era membră NATO.

Blinken a declarat că va sprijini și furnizarea de arme letale Ucrainei în războiul hibrid din estul țării cu Rusia dar a subliniat că în Ucraina, una din problemele esențiale rămâne lupta cu corupția. „Numai așa poate deveni o democrație reală” a argumentat Blinken.

Într-un punct, viitorul secretar de stat a fost de acord cu politica administrației Trump, și anume că modul cum tratează autoritățile chineze minoritatea Uyghură poate fi calificat drept „genocid”.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG