Linkuri accesibilitate

Ştiri

Rusia susține că sunt șanse minime pentru extinderea tratatului ruso-american privind controlul asupra armelor nucleare

Rusia a spus că șansele extinderii Noului START, singurul tratat ruso-american încă în vigoare privind controlul asupra armelor nucleare, sunt minime, având în vedere precondițiile înaintate de Statele Unite. Ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov, negociatorul principal din partea Rusiei, a făcut declarația marți, după ce omologul său american Marshall Billingslea a spus că Rusia trebuie să accepte un acord nou până la alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie.

Actualul tratat de reducere a armelor strategice limitează numărul acestor arme cu rază lungă de acțiune pe care le pot desfășura cele două semnatare, dar înțelegerea expiră în februarie 2021. Statele Unite vor ca un tratat nou să acopere toate tipurile de arme nucleare, să prevadă măsuri mai puternice de verificare și transparență și să mai includă China, o solicitare respinsă însă de Beijing. Rusia spune că este gata să accepte o simplă extindere a Noului Start în forma actuală și că nu există suficient timp pentru negocierea unui tratat nou și ambițios.

Vezi ultimele știri ale zilei

Maia Sandu cere gratuitate absolută pentru tratamentul la domiciliu al bolnavilor de COVID-19

Președinta aleasă a Moldovei, Maia Sandu, cere autorităților să ofere gratuitate absolută tratamentului la domiciliu al pacienților cu infecția COVID-19, din contul asigurărilor medicale obligatorii de sănătate, dar și să organizeze cât mai urgent punerea în circuit, pentru tratarea cazurilor de COVID-19, a celor 240 de paturi din spitalul de la Vorniceni.

Într-un briefing de presă, Maia Sandu a spus că situația pandemică din Republica Moldova este critică, numărul îmbolnăvirilor și deceselor continuând să crească.

COVID-19, totalurile ultimei săptămâni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:14 0:00

Maia Sandu a solicitat Guvernului ca, la pregătirea bugetului de sănătate pentru anul 2021, să includă o asigurare mai bună a sistemului sanitar cu toate cele necesare, atât pentru tratarea COVID-19 și a complicațiilor infecției, cât și pentru alte programe, care în anul 2020, sub presiunea pandemică, au rămas fătă atenție, precum tratamentele oncologice și chirurgicale. Totodată, președinta aleasă solicită ca personalul medical să fie plătit corespunzător.

Ea a făcut un apel la populație să respecte regulamentele sanitare. Agenția IPN precizează că doamna Sandu și-a transmis mesajul și în limba rusă.

Judecătorii vor putea fi sancționați pentru fapte care au contribuit la condamnarea R. Moldova la CEDO (proiect)

Parlamentul de la Chișinău va institui dreptul de regres al statului împotriva judecătorilor ale căror acțiuni sau inacțiuni au contribuit la condamnarea Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, scrie Newmaker.md. Comisia juridică, numiri și imunități va propune plenului Parlamentului aprobarea în lectura a doua a unui proiect de lege de modificare a 5 acte legislative.

Potrivit proiectului, judecătorii vor purta răspundere materială proporțional gradului de vinovăție stabilit în acțiunea de regres a statului față de aceștia prin care se solicită restituirea despăgubirilor achitate de stat. Judecătorii urmează a fi trași la răspundere penală sau disciplinară doar pentru cazurile în care prin sentință definitivă a fost stabilită vinovăția lor sau a fost constatată intenția sau neglijența gravă în cadrul unei proceduri disciplinare.

Și procurorii urmează a fi sancționați, potrivit inițiativei legislative.

Urmează a fi modificate Legea cu privire la statutul judecătorului, Codul civil, Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea cu privire la agentul guvernamental și Legea cu privire la Procuratură.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în ședința plenară a Parlamentului.

În octombrie, moldovenii au primit de peste hotare 136,52 milioane de dolari remitențe

Pe parcursul lunii octombrie 2020, moldovenii au primit de peste hotare, prin intermediul băncilor licențiate, 136,52 milioane de dolari SUA, în creștere cu 23,6 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, informează site-ul Unimedia.

Cei mai mulți bani au fost trimiși în Moldova din țările Uniunii Europene – 48,8%,

Din tările CSI - 13,4 la sută și din restul lumii - o pondere de 37,8 la sută.

În distribuția pe state a provenienței transferurilor pentru persoane fizice, transferurile din Israel au avut o pondere de 17,9 la sută din total, în creștere cu 29,9 la sută comparativ cu octombrie 2019 . Banii trimiși din Israel persoanelor fizice din Moldova au avut valoarea de 24 de milioane și jumătate de dolari.

Bulgaria revine la măsuri antiepidemice dure

Guvernul bulgar a anunțat reimpunerea unor restricții mai dure, inclusiv închiderea restaurantelor și a școlilor, în efortul de a contracara creșterea numărului de cazuri de coronavirus care afectează sistemul de sănătate al țării.

Noile măsuri intră în vigoare vineri, pe 27 noiembrie și rămân în vigoare până pe 21 decembrie pentru a „permite mai multor persoane să rămână sănătoase până când vaccinurile vin”, a declarat miercuri șeful grupului de lucru pentru coronavirus.

Sistemul de sănătate al Bulgariei a fost copleșit în ultimele săptămâni de o creștere accentuată a numărului de pacienți care au nevoie de îngrijiri spitalicești, pe fondul deficitului de personal medical și creșterii infecțiilor în rândul medicilor și asistenților medicali.

Bulgaria a înregistrat 4.382 de noi infecții astăzi, aducând numărul total de cazuri la 129.348.

În conformitate cu noile măsuri restrictive, toate restaurantele, barurile, cafenelele, cluburile de noapte, centrele comerciale și sălile de sport se vor închide. Restaurantele vor putea vinde doar produse de luat masa.

Universitățile și școlile vor trece complet la învățământ la distanță, iar grădinițele se vor închide.

Teatrele vor rămâne deschise, dar cu o capacitate de 30%, în timp ce întrunirile private vor fi limitate la 15 persoane.

Excursiile turistice acasă și în străinătate vor fi interzise.

Lăcașurile de cult vor rămâne deschise, împreună cu parcurile și grădinile publice.

Câteva sute de protestatari s-au adunat în fața sediului guvernamental astazi dimineață pentru a protesta împotriva noilor măsuri și pentru a cere demisia guvernului primului ministru Boyko Borisov, acuzându-l că nu a reușit să reformeze sistemul de sănătate.

România: 9739 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, 168 de decese în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică din România a anunțat 9.739 de noi cazuri de infectare cu coronavirus după prelucrarea unui număr de 35.574 de teste. Rata de pozitivare rămâne constantă peste 25%, fiind miercuri de 27,3%.
Alte 168 de decese au avut loc în ultimele 24 de ore. Numărul celor decedați în România de COVID este de 10.541 de persoane. În România secțiile de terapie intensivă sunt în continuare arhipline, miercuri fiind raportați 1205 pacienți pe ATI.
Cu 1474 de noi cazuri, Bucureștiul ajunge la o incidență cumulativă de 6.62 cazuri la mia de locuitori. Mai multe AICI.

Forțele azere recuperează al doilea district dintre cele care urmează să fie predate de Armenia

Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev (dreapta )vizitând districtele Fuzuli și Jabrayil, 16 noiembrie 2020

Forțele azere au început să recupereze al doilea din cele trei districte care urmează să fie predate de către Armenia ca parte a acordului regociat de Rusia și care a pus capăt celor șase săptămâni de lupte armeno-azere pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabakh.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că unități ale armatei au intrat în Kalbacar în temeiul acordului semnat luna aceasta între Rusia , Armenia și Azerbaidjan

Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra districtului Kalbacar în timpul războiului cu Armenia de la începutul anilor 1990.

Kalbacar - pe care armenii îl numesc Karvachar - a fost o legătură strategică între granița recunoscută la nivel internațional a Armeniei și zonele deținute de armeni din disputata regiune Nagorno-Karabakh.

În baza acordului mediat de Rusia, Armenia a fost de acord să predea Azerbaijanului trei districte care înconjoară Nagorno-Karabakh - Agdam, Kalbachar și Lachin - după aproape trei decenii sub control armean .

Agdam a fost cedat pe 20 noiembrie, iar Lachin urmează să fie predat până la 1 decembrie.

Aproape 2.000 de militari rusi de menținere a păcii s-au mutat în zonă ca parte a acordului care prevede de asemenea, ca părțile să-și redeschidă granițele pentru comerț, dar nu stabilește niciun interval de timp pentru aceasta.

Implementarea acordului de armistițiu a fost discutată în convorbiri telefonice separate între președintele rus Vladimir Putin și președintele azer Ilham Aliev și prim-ministrul armean Nikol Pașinian, a anuntat Kremlinul ieri.

Cei trei lideri au discutat, de asemenea, despre asistența umanitară pentru locuitorii din Nagorno-Karabakh și probleme economice, precum și despre deblocarea comunicațiilor de transport în regiune, se arata in comunicatul Kremlinului.

Delegațiile guvernamentale ruse de rang înalt care au inclus doi viceprim-miniștri, ministrul apărării Sergei Șoigu și pe ministrul de externe Sergei Lavrov, au vizitat Erevanul și Baku la sfârșitul săptaminii trecute.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, Vladimir Putin a discutat de asemenea ieri evolutiile din Nagorno-Karabakh cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan .

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că a discutat cu omologul său rus posibilitatea extinderii eforturilor de menținere a păcii pentru a include și alte țări regionale.

Cele două țări au convenit să înființeze un centru comun în regiune pentru a monitoriza armistițiul, iar parlamentul turc a adoptat un proiect de lege privind desfășurarea de observatori militari.

Senatorii francezi urmează să dezbată rezoluția pentru recunoașterea Republicii Nagorno-Karabah

Pe frontul din regiunea Nagorno-Karabah

La Paris, senatorii francezi urmează să dezbată miercuri o propunere de rezoluție prin care se solicită guvernului să „recunoască Republica Nagorno-Karabah” și să folosească această recunoaștere ca „un instrument de negocieri în scopul stabilirii unei păcii durabile”.

Proiectul de document prevede, printre altele, că "securitatea și libertatea populațiilor armene din populațiilor armene din Nagorno-Karabakh nu sunt garantate de Republica Azerbaidjan.

Rezoluția numește, de asemenea, „politica expansionistă” a Turciei un „factor major de destabilizare” în Caucazul de Sud și în alte părți, despre care a spus că reprezintă „o amenințare” pentru securitatea Franței și a Europei. Rezolutia nu are valoare de lege.

Președinta aleasă Maia Sandu și-a anunțat prioritățile imediate

Președinta aleasă Maia Sandu și-a anunțat prioritățile pentru perioada imediat următoare, după învestirea în funcție (care ar urma să aibă loc până la sfârșitul lui decembrie). Republica Moldova nu va putea rezolva toate problemele „într-o zi, printr-o minune”, ci prin acțiuni întreprinse „zi de zi, pas cu pas, așa încât oamenii să simtă îmbunătățirea situației”, a spus Maia Sandu, adăugând că aceasta își propune să facă din prima zi de mandat.

„Situația este urâtă, proastă, în cam toate domeniile. Ne aflăm într-o criză sanitară și economică foarte mare, țara a fost izolată pe plan internațional din cauza iresponsabilității autorităților, oamenii au fost privați de ajutoare, iar între timp fărădelegile continuă fără nicio opreliște”, a declarat Maia Sandu, într-un briefing de presă, la sediul PAS.

Între prioritățile sale ea a numit „o politică externă pozitivă”, scoaterea țării din izolarea internațională, asigurarea bugetului cu resursele necesare pentru sistemul medical, pentru economie și pentru „oamenii care s-au pomenit într-o situație foarte grea din cauza acestor crize”, precum și pregătirea și întreprinderea unor „acțiuni ferme pentru combaterea corupției”.

Maia Sandu s-a adresat cetățenilor și în limba rusă, lansând un îndemn la solidaritate. „Știu că nu ați votat pentru lozinci geopolitice, ci pentru schimbări concrete în țara noastră și în viața voastră. Și eu prețuiesc fiecare vot, indiferent pentru cine ați votat. În fața noastră a tuturor se află obiective complexe. Țara noastră a fost folosită mult timp în scopuri personale, și de către cei care se numeau pro-europeni, și de cei pro-ruși. Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de solidaritate socială pentru rezolvarea unor probleme complicate”, a declarat președinta aleasă Maia Sandu, avertizând împotriva discursului „divizant” al politicienilor „care încearcă să câștige capital politic”.

Maia Sandu a îndemnat cetățenii să fie responsabili și solidari în lupta cu pandemia

Maia Sandu

Președinta aleasă Maia Sandu a lansat un îndemn către cetățeni să aibă în continuare grijă de sănătatea proprie, a familiilor lor și să fie „solidari cu cei mai vulnerabili”. „Știu că am obosit cu toții, știu că această situație creată de pandemie devine tot mai apăsătoare și tot mai dificilă pentru noi, dar pericolul cel mare nu a trecut. De responsabilitatea și solidaritatea noastră depinde sănătatea noastră și a celor din jurul nostru”, a spus Maia Sandu, într-un briefing de presă susținut la sediul partidului PAS. Ea a îndemnat cetățenii să poarte mască și să amâne „petrecerile și alte evenimente pentru mai târziu”. „Vă rog foarte mult să ne solidarizăm și să fim buni unii cu alții, pentru că doar așa putem să depășim această perioadă dificilă, doar prin responsabilitate și bunătate putem să ieșim cu bine din această situație grea”, a mai declarat Maia Sandu.

Marți, ministerul sănătății anunța peste 1 200 cazuri noi confirmate de COVID și 19 decese provocate de infecție. De la mijlocul lunii noiembrie, numărul cazurilor de infectare a crescut simțitor, între 1200 și 1600 înregistrate zilnic. Potrivit informațiilor oficiale, în total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești sunt internați 3446 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 245 în stare extrem de gravă (43 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată). În tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19 se află 4892 persoane, iar 27 622 sunt sub supraveghere la domiciliu. De la începutul pandemiei, bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 99 633 cazuri. În total, 82 335 persoane au fost tratate de COVID-19.

Președintele Rusiei a avut discuții telefonice separate cu liderii de la Baku și Erevan

Președintele rus Vladimir Putin, la reședința sa din Novo-Ogariovo, purtând discuții despre situația din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, 20 noiembrie 2020

Președintele Vladimir Putin a avut discuții telefonice separate cu omologul său azer, Ilham Aliev, și cu premierul armean Nikol Pașinian despre implementarea acordului din 9 noiemrbie, mediat de Rusia, care a oprit războiul în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, a anunțat Kremlinul, marți, 24 noiembrie. Cei trei au discutat de asemenea despre activitatea pacificatorilor ruși, asistența umanitară pentru populația din Nagorno-Karabah, chestiuni economice și despre deblocarea căilor de transport în regiune, se mai spune în comunicatul Kremlinului, care nu oferă însă alte detalii. Discuțiile celor trei lideri au urmat vizitei întreprinse la weekend de o delegație a unor înalte oficialități ruse, între care ministrul apărării, Serghei Șoigu, și cel de externe, Serghei Lavrov, care a vizitat Erevanul și Baku. Agenția rusă de știri TASS a relatat că forțele militare armene au părăsit, marți, districtul Karvaciar (în azeră Kelbacar). Ministerul apărării de la Baku a anunțat că trupele azere au preluat controlul asupra districtului pe 25 noiembrie, conform înțelegerilor dintre părți, dar cu 10 zile mai târziu decât ar fi prevăzut inițial acordul de armistițiu.

Joe Biden și-a prezentat primii membri ai viitoarei administrații de la Washington

Joe Biden speaks

Președintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, și-a prezentat primii membri ai viitoarei sale administrații, despre care a spus că va ajuta la „însănătoșirea și unificarea Americii”, care „este pregătită să conducă lumea, nu să se retragă din ea”. Adresându-se națiunii marți, 24 noiembrie, alături de vicepreședinta aleasă Kamala Harris, Biden a anunțat nominalizările şi personalul esenţial pentru politica externă şi în domeniul securităţii naţionale, conform viziunii sale că Statele Unite trebuie să-și restabilească rolul de lider la nivel global. „America revine” pe scena lumii, a declarat Biden, sugerând schimbarea abordării „America mai întâi” a președintelui care își încheie mandatul, Donald Trump. Biden a mai spus că administrația sa va fi gata „să-și confrunte adversarii, fără să-și respingă aliații”. La evenimentul politic organizat în orașul Wilmington, statul Delaware, Biden a anunțat că nominalizarea sa pentru funcția de secretat de stat este vechiul său consilier, un veteran al diplomației, Antony Blinken, care „va reclădi moralul și încrederea în Departamentul de Stat al Statelor Unite”. Blinken a promis apoi că va continua cooperarea internațională în calitate de viitor șef al diplomației americane, spunând că „trebuie să acționăm cu măsuri egale de umilință și încredere”. Președintele ales Joe Biden i-a prezentat, între alții, și pe Alejandro Mayorkas, ministru desemnat pentru securitate națională, născut la Havana, în Cuba, și pe Avril Haines, director desemnat al agențiilor de informații, prima femeie care poate ocupa acest post.

Comunitatea internațională și-a reînnoit promisiunile de a acorda ajutoare Afganistanului

Atentat în orașul Bamiyan din Afganistan, 24 noiembrie 2020

Comunitatea internațională și-a reînnoit, marți, promisiunile de a acorda Afganistanului ajutoare de miliarde de dolari timp de încă patru ani, dar a spus că fondurile depind de respectarea drepturilor omului în țara afectată de război. Promisiunile au fost făcute la o conferință a donatorilor, la Geneva, care a coincis cu un dublu atac soldat cu cel puțin 14 morți în provincia Bamiyan din centrul Afganistanului, pe fundalul impasului din negocierile de pace purtate de guvernul afgan cu talibanii. Donatorii și-au exprimat îngrijorarea că progresele obținute în ultimii ani, în special în domeniul drepturilor femeilor, pot fi reduse la zero de consolidarea talibanilor, corupția endemică și retragerea iminentă a forțelor americane. La peste 19 ani de la invadarea Afganistanului de către o coaliție internațională condusă de Statele Unite, care a răsturnat guvernul talibanilor și a alungat militanții Al-Qaeda, președintele american Donald Trump a dispus o nouă reducere de trupe, săptămâna trecută.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că Vladimir Putin nu poate lua parte în campania de vaccinare cu Spuntink-V

Președintelui rus Vladimir Putin nu i-a fost administrat vaccinul anticoronavirus Sputnik-V dezvoltat de stat pentru că acesta încă se mai află în faza testărilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Șeful statului nu poate lua parte în campania de vaccinare ca voluntar”, a declarat Dmitri Peskov citat de agenția de stat TASS. Declarația survine în aceeași zi în care dezvoltatorii vaccinului, Fondul Rus de Investiții Directe și Institutul Gamaleya, au spus că Sputnik-V are o eficiență de 95%, potrivit unor noi date interimare.

Aflată în competiție cu mari companii farmaceutice internaționale, Rusia a înregistrat vaccinul în luna august, chiar înainte de a începe testările clinice la scară largă, care se mai află în curs de desfășurare pe un eșantion de 40 de mii de oameni. Putin a lăudat vaccinul și a spus că i-a fost administrat fiicei sale fără efecte adverse, cu excepția unei febre ușoare.

COVID-19 în R. Moldova: 1215 de noi cazuri

Încă 1 215 cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, marți, spune ministerul Sănătății. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 99 633, inclusiv peste 15 mii de cazuri active. Numărul deceselor confirmate este de 2188.

Vaccinul Sputnik-V împotriva COVID-19 va fi oferit gratis cetățenilor ruși

Sponsorii și autorii vaccinului rusesc Sputnik-V împotriva COVID-19 au anunțat, marți, că cele două doze necesare pentru vaccinarea unei persoane vor fi oferite gratis cetățenilor ruși iar pe piețele internaționale vor costa „sub 20 de dolari”. Astfel, Sputnik-V va fi mai ieftin piețele internaționale decât unele vaccinuri occidentale, ca cel de 18 dolari doza dezvoltat de compania americană Pfizer, dar va fi mai scump decât vaccinul AstraZeneca, firma britanică intenționând să-l vândă în Europa cu aproximativ 3 dolari doza.

Producătorii ruși și partenerii lor străini vor putea fabrica un miliard de doze, anul viitor, a mai spus fondul rus de stat RDIF, care a sponsorizat dezvoltarea vaccinului. Într-o altă declarație, sponsorul împreună cu Institutul Gamaleya, care a elaborat vaccinul și ministerul rus al sănătății au spus că Sputnik-V a demonstrat o eficacitate de 95%, potrivit unor noi rezultate ale testelor clinice. Rusia a înregistrat vaccinul încă în luna august, înainte de începerea testării clinice la scară mare. O serie de vaccinuri occidentale promițătoare urmează a fi aprobate începând cu luna decembrie.

Mai mulți deputați PSRM, criticați pentru o inițiativă prin care se vrea întărirea statutului limbii ruse

Câțiva deputați socialiști au propus o inițiativă legislativă pentru a întări statutul limbii ruse, dar activiști pro-ruși spun că este o manevră populistă pentru că survine după ce socialiștii au „au pierdut puterea”. „Legea privind statutul limbii ruse” propusă de Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi a fost înregistrată la parlament, luni, și distribuită comisiilor parlamentare pentru avizare.

Ea prevede că angajații instituțiilor publice, inclusiv ai întreprinderilor de stat, vor fi obligați să răspundă, să ofere informații și să asigure traducerea certificatelor și altor documente în limba rusă atunci când primesc asemenea solicitări din partea cetățenilor.

„Atunci când aveau puterea reală, se ocupau strict de propriile lor probleme economice, dar acum vom auzi și despre limba rusă, și despre canalele rusești ...”, a comentat pe Facebook Igor Tuleanțev, liderul Mișcării social-politice „Patria – Uniunea Eurasiatică”, citat de Ziarul de Gardă. Liderul informal al socialiștilor, Igor Dodon, a pierdut, luna acesta, alegerile prezidențiale la care spera să obțină un al doilea mandat de președinte, iar majoritatea parlamentară dominată de socialiști s-a destrămat.

China a lansat o navă fără pilot înspre Lună

China a lansat, marți, o navă fără pilot înspre Lună pentru a colecta și aduce pe Pământ roci selenare într-o misiune complicată care subliniază ambițiile Beijingului în domeniul explorărilor spațiale.

Potrivit agenției, Xinhua, racheta Long March 5 transportând nava Chang'e-5 a decolat de la centrul spațial Wenchang, în provincia sudică Hainan, la 4:30 ora locală.

Dacă misiunea reușește, va fi pentru prima dată în ultimele patru decenii când o țară a colectat roci de pe Lună, după ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut acest lucru în anii 1960 și 1970. Programul spațial chinez gestionat de armată are ambiții mari, inclusiv trimiterea oamenilor pe Lună și construcția unei stații spațiale cu echipaj la bord.

Președintele Afganistanului spune că o reducere a ajutoarelor externe va duce la „regrese majore” a nivelului de trai

Mai mulți bărbați așteaptă să treacă granița dintre Iran și Afganistan, 2020

Președintele afgan Ashraf Ghani a avertizat că o reducere a ajutoarelor externe pentru Afganistan va duce la „regrese majore” în serviciile publice, economie și nivelul de trai, iar sprijinul internațional este important „nu doar pentru dezvoltare, dar și pentru pace”.

Ghani a transmis acest mesajul participanților la o conferință a donatorilor organizată, marți, la Geneva de Națiunile Unite, într-o perioadă în care țările donatoare se concentrează pe propriile probleme cauzate de criza de coronavirus. Conferința mai are loc pe fundalul impasului în negocierile de pace purtate de guvernul afgan cu militanții taliban, în Qatar și al deciziei președintelui american Donald Trump de a reduce drastic prezența militară a Statelor Unite în Afganistan.

„O reglementare politică cu talibanii este tangibilă, dar este greu de imaginat cum poate fi menținută pacea pe fundalul scăderii veniturilor, degradării serviciilor și creșterii șomajului”, se mai spune în declarația lui Ghani. Economia afgană se poate contracta cu 5,5% în anul curent, potrivit prognozei Băncii Mondiale. Afganistanul riscă însă să obțină acum mai puține ajutoare decât la precedenta conferință a donatorilor din 2016, când i-au fost promise în total ajutoare 15,2 miliarde de dolari, sau 3,8 miliarde pe an.

PD acuză guvernul Chicu că ar fi renunțat să lupte contra răspândirii COVID-19

La câteva săptămâni de la retragerea sa de la guvernare, Partidul Democrat a acuzat, marți, Guvernul Chicu că ar fi renunțat să mai lupte contra răspândirii infecției de coronavirus și să asigure îndeplinirea normelor antiepidemice.

„Am sperat că după alegeri executivul se va lăsa de politică și va trece la decizie și măsuri urgente, dar nu a fost să fie”, a spus liderul PD, Pavel Filip, într-o declarație de presă. Partidul său care are 13 deputați s-a retras din coaliția de guvernare cu Partidul Socialiștilor înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, lipsind guvernul Chicu de o majoritate stabilă, după ce l-a sprijinit timp de un an.

Filip a mai spus că, la o rată de pozitivare de 40-50%, aproape jumătate din persoanele testate la prezența COVID-19 fiind confirmate pozitiv, R. Moldova a ajuns într-o „criză fără precedent”. PD spune că autoritățile care are fi „lăsat mâinile în jos” în lupta cu infecția, ar trebui să facă eforturi noi pentru a stabili restricții „clare pentru toți”, a asigura respectarea acestora și a trece la testarea în masă a populației cu ajutorul unor teste rapide.

O companie aeriană din Australia ar putea cere obligativitatea vaccinării anti-COVID

Șeful celei mai mari companii aeriene din Australia a sugerat că transportatorii globali ar putea solicita călătorilor internaționali să fie vaccinați împotriva COVID-19, odată ce vaccinul va fi disponibil la scară largă. Directorul executiv al Qantas, Alan Joyce, a declarat luni, 23 noiembrie, că transportatorul de pavilion australian intenționează să pună în aplicare această politică, care probabil va deveni „comună” pentru întreaga industrie. „Intenționăm să modificăm termenii și condițiile pentru a le spune călătorilor că le vom cere să fie vaccinați înainte să urce în avion”, a declarat Joyce pentru televiziunea australiană Network Nine. Joyce a spus că un astfel de „pașaport de vaccinare” va deveni probabil o practică standard, întrucât guvernele și companiile aeriene vor căuta să revină la călătoriile internaționale normale după lansarea unui vaccin împotriva coronavirusului. Mai multe companii farmaceutice au spus deja că au obținut rezultate încurajatoare în elaborarea vaccinului anti-COVID.

În Nagorno-Karabah, un ofițer rus a fost rănit, în urma exploziei unei mine

În Nagorno-Karabah, în urma exploziei unei mine de teren, un ofițer azer a fost ucis, iar câțiva etnici armeni - reprezentanți ai administrației separatiste - și un ofițer rus din contingentul de menținere a păcii au fost răniți. Potrivit ministerului rus al apărării, incidentul s-a produs luni, 23 noiembrie, în timp ce grupul comun de pacificatori ruși, militari azeri, salvatori din Nagorno-Karabah și reprezentanți ai Crucii Roșii se afla într-o misiune de căutare a victimelor conflictului militar, încheiat acum două săptămâni cu un armistițiu între Armenia și Azerbaidjan, mediat de Rusia. Potrivit acordului, circa 2 000 de militari ruși au intrat în Nagorno-Karabah cu misiunea de pacificare, după șase săptămâni de ostilități militare, într-un conflict ce durează de mai bine de 30 de ani și în care și-au pierdut viața mii de oameni.

Administrația Trump a aprobat începerea tranziției către echipa lui Biden

Casa Albă de la Washington, 8 noiembrie 2020

Administrația președintelui american Donald Trump a aprobat luni, 23 noiembrie, începerea tranziției către echipa președintelui ales Joe Biden, la aproape trei săptămâni după scrutin. Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, dar a spus că este de acord cu decizia unei agenții federale de a începe tranziția. Anterior, șefa Serviciilor Generale ale Administraţiei americane (GSA), Emily Murphy, l-a înștiințat pe Biden că aceasta ar putea începe oficial înainte de învestirea sa pe 20 ianuarie. „În interesul țări noastre, recomand ca Emily și echipa sa să facă ceea ce este necesar în privința inițierii protocoalelor și i-am spus echipei mele să facă același lucru”, a scris Trump pe Twitter.

Acțiunea GSA presupune că echipa lui Biden poate avea în sfârșit acces la agențiile federale, la oficialități și la fondurile necesare pentru asigurarea unui transfer lin al puterii. Totodată, aceasta mai înseamnă că Biden și vicepreședinta aleasă Kamala Harris vor putea primi informații privind securitatea națională, pe care le primește și Trump. Decizia survine după ce democrații și mai mulți republicani au făcut presiuni asupra administrației Trump în legătură cu întârzierea tranziției, care ar fi putut îngreuna răspunsul la pandemia de coronavirus și crea amenințări la adresa securității naționale. Echipa lui Biden a salutat mult întârziatul sprijin al guvernului, măsură apreciată drept crucială pentru „transferul lin și pașnic al puterii”.

Stoltenberg: NATO va decide în februarie dacă își va retrage trupele din Afganistan

Jens Stoltenberg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Alianța va decide soarta de mai departe a misiunii sale de instruire în Afganistan la următoarea reuniune a miniștrilor apărării, din februarie anul viitor. „Vom avea de făcut o alegere dificilă”, a spus Stoltenberg la un eveniment NATO, luni, 23 noiembrie, potrivit unei transcrieri a discursului său citat de agenția DPA. „Fie rămânem și plătim prețul pentru continuarea angajamentului militar, fie plecăm și riscăm să pierdem câștigurile pe care le-am obținut, în timp ce procesul de pace ar putea eșua”, a spus Stoltenberg. El a făcut remarcile după ce administrația de la Washington a anunțat săptămâna trecută că Statele Unite vor reduce efectivul trupelor sale din Afganistan de la 4.500 de militari, în prezent, la circa 2.500.

„Misiunea NATO va rămâne”, a spus Stoltenberg, după ce administrația Donald Trump și-a anunțat decizia, „și noi vom continua să oferim sprijin forțelor de securitate afgane”, a adăugat secretarul general al Alianței. Trump, care a devenit președinte cu lozinca „America mai întâi”, promițând să scoată Statele Unite din „războaiele nesfârșite”, a anunțat și o reducere similară a trupelor militare americane din Irak.

Joe Biden îl va numi pe Anthony Blinken în postul de secretar de stat

Anthony Blinken, diplomat, fost adjunct al secretarului de stat în ultimul mandat al lui Barack Obama și consilier al lui Joe Biden

Președintele-ales al Statelor Unite, Joe Biden, îl va numi pe consilierul său cu vechi state de plată și diplomat cu experiență Anthony Blinken în postul de secretar de stat, a anunțat echipa de tranziție a lui Biden luni, alături de alte numiri.

Presa deja anticipase numirile, pe care Biden ar urma să le anunțe oficial marți. Dacă va fi confirmat de Senat, Blinken va avea printre altele, sarcina de a reînnoi implicarea americană în alianțe și organizații internaționale părăsite sau dezavuate din cauza politicii „America mai întâi” a președintelui în exercițiu Donald Trump. Jake Sullivan, consilier al lui Biden și al fostului secretar de stat Hillary Clinton, va deveni consilier al Casei Albe pentru securitatea națională. Fostul secretar de stat John Kerry urmează să devină emisar special prezidențial în chestiuni climaterice, cu un loc în Consiliul de Securitate Națională.

Agenție UE: Poluarea rămâne una dintre cauzele majore ale deceselor premature pe continent

Poluarea la Uzice, Serbia

O agenție a Uniunii Europene spune că în ultimul deceniu în Europa s-a îmbunătățit mult calitatea aerului, dar poluarea rămâne una din cauzele majore ale deceselor premature pe continent. Cam 417.000 de decese premature din 2018 au fost puse în legătură cu concentrația mare de particule fine în aer, potrivit estimării anuale publicate luni, 23 noiembrie, de Agenția Europeană a Mediului (EEA), cu sediul la Copenhaga. Agenția spune că bilanțul morților pe 2018 a fost cu 60.000 mai mic decât în anul precedent, grație eforturilor europene, naționale și locale de îmbunătățire a calității aerului și reducere a emisiilor. Principalele surse de poluare rămân transportul rutier, agricultura, sectorul energetic industria și gospodăriile. Raportul mai arată că șase state membre în UE au depășit în 2018 concentrația de particule fine admisă în blocul comunitar: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. La polul opus – al curățeniei aerului, s-au aflat Estonia, Finlanda, Islanda (ne-membră în UE) și Irlanda.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG