Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au cerut Curții Constituționale să verifice dacă schimbarea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română” în Constituția R. Moldova și în alte legi este constituțională.
Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a declarat că, pentru modificarea Constituției, guvernarea ar fi trebuit să organizeze un referendum.
„Decizia aparține poporului și Constituția nu poate fi modificată printr-o lege organică votată de majoritatea simplă. În Parlament, această procedură cere votul a două treimi din deputați – a 68 de deputați. Această procedură a fost ignorată”, a spus Batrîncea. El și-a exprimat speranța că judecătorii Curții Constituționale vor fi obiectivi și nu se vor lăsa influențați de „conjunctura politică”.
Socialistul Maxim Lebedinschi a spus că nu există o procedură „tehnică” de modificare a Constituției, invocată de majoritatea parlamentară.
Pe 22 martie, președinta Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” sunt substituite cu „limba română” în legislația din R. Moldova, inclusiv în Constituție.
Legea numită „privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale” a fost votată în lectură finală pe 16 martie de 58 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.
În anul 2013, fiind sesizată de Partidul Liberal, Înalta Curte a constatat că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat se numește „română”, prevalează Constituției din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.
Experții Centrului pentru Resurse Juridice au explicat că hotărârea Curții Constituționale cu privire la limba română trebuia să fie aplicată până în martie 2014, iar această lege nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu necesita modificarea Constituției, cu votul a două treimi din deputați sau prin referendum.
