Dorin Popescu se ocupă într-un text apărut pe site-ul ziare.com de artificiul legislativ prin care președintele Federației Ruse Vladimir Putin și-a asigurat dreptul la încă două mandate, peste cele patru pe care déjà le-a avut. A fost simplu: s-a propus modificarea Constituției și în proiect a fost introdusă prevederea ca atunci când intervin schimbări legate de mandatul președintelui chiar în interiorul unui mandat, totul să se ia de la zero la următoarele alegeri. Cu alte cuvinte, Putin poate candida liniștit încă două mandate, din 2024 până în 2036. „Societatea rusă pare a nu fi pregătită pentru o democrație care lezează sacralitatea Kremlinului, care propune scenarii de divizare a puterii între Țar și supuși. (…)Apetitul pentru democrație al populației ramâne încă modest și nu va produce schimbări paradigmatice (la urne, prin vot sau stradal) ale modelului politic și social patentat în Rusia (…) în ultimele veacuri”, scrie Dorin Popescu. Din păcate, deciziile luate la dorința Kremlinului vor avea consecințe serioase în plan extern : „permanentizarea la putere a lui Putin va fi promovată de acesta ca un semn de forță al modelului democrației iliberale, în pofida celei liberale - care include schimbări periodice ale puterii. Modelul unui președinte pe viață într-o democrație iliberală poate deveni astfel extrem de atractiv pentru o serie de lideri populiști și iliberali nu numai de la estul României, dar și din Uniunea Europeană.” Putin își poate reface oricând popularitatea „cu ajutorul unor războaie inventate în apropierea granițelor Federației Ruse. (…)Lumea rusă în lagărul post-socialist va cunoaște frici și tulburări pentru încă 16 ani - iată poate cel mai toxic efect al artificiului constituțional care il va ține pe Putin la Kremlin încă multă vreme de acum înainte”.
Pe platforma contributors.ro, Denis Cenușă este prezent cu o analiză despre guvernele „căzătoare” din statele estice. Cazurile puse în comparație sunt Ucraina și Republica Moldova. Autorul constată că Uniunea Europeană folosește un dublu standard : când a căzut guvernul Maia Sandu în Moldova, europenii au protestat vocal. Când a demisionat guvernul de la Kiev, n-a prea fost așa. Explicația lui Denis Cenușă este că Uniunea nu vrea să-l scuture prea tare pe Zelensky în a cărui putere de reformare a statului încă are încredere.
Revista presei nu poate deja ține pasul cu numărul în creștere de infectări cu coronavirus din România. Publicațiile sunt însă pline de comentarii și explicații pe această temă. Deocamdată, dată fiind situația, unii comentatori presează pentru definitivarea mâine a guvernului condus de Florin Câțu, deși Ștefan Vlaston (blog Adevărul) îl așază pe Câțu în categoria ”Dăncilă”, pentru declarații controversate legate de buget și pentru lipsa de talent de comunicator.
Referitor la epidemie, detalii interesante se găsesc în interviul luat de Ioana Ene-Dogioiu profesorului universitar dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Aflăm, de pildă, că închiderea școlilor nu folosește mai deloc și că România duce lipsă acută, și fără soluție, de paturi de tip terapie intensivă și de microbiologi și epidemiologi.
