Un proaspăt sondaj realizat de Asociația Sociologilor şi Demografilor arată că peste 67 la sută dintre moldoveni cred că în R. Moldova lucrurile merg într-o direcție greșită. Marea majoritatea sunt nemulțumiți de situația economică din ţară. Peste 60 la sută dintre respondenți spun că veniturile familiei le ajung doar pentru strictul necesar sau nici pentru strictul necesar. Deși nu sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, moldovenii continuă să aibă aceleași opțiuni politice, sugerează sondajul.
Gradul de nemulțumire față de nivelul de trai autorii cercetării îl măsoară și cu ajutorul întrebărilor care îi ajută pe respondenți să conștientizeze din care clasa socială fac parte. Clasa de mijloc e din ce în ce mai erodată, doar 12 la sută dintre cei chestionați cred că fac parte din acest segment. Unul din 10 respondenți se atribuie clasei superioare, iar marea majoritate se cred parte a păturii inferioare. Insatisfacția legată de cum merg lucrurile în ţară, de situația economică, în general, şi de veniturile obținute e corelată cu lucrurile ce trezească mai mare îngrijorare şi anume - sărăcia, preţurile înalte, şomajul şi lipsa locurilor de muncă.
Clasa de mijloc e din ce în ce mai erodată...
Fiecare al doilea respondent neagă eficienţa reformelor promovate în ţară. Cu toate acestea, la un eventual scrutin respondenții ar delega în Legislativ practic aceleași formațiuni parlamentare. Dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, în Parlament ar accede trei partide: PSRM cu un potențial scor de 32 la sută, PAS – cu 15,6 la sută şi PD – cu 7,3 la sută. Partidul Platforma DA şi Partidul Şor nu ar trece pragul electoral.
Iată cum explică politologul Dionis Cenuşă acest aparent paradox în comportamentul alegătorilor, care nemulţumiţi de starea lucrurilor din ţară, şi de calitatea reformelor, ar opta pentru partidele aflate acum la guvernare:
„Avem două aspecte care contează în percepţia publicului. În primul rând contează mai mult liderii. Cetăţenii ar vota pentru anumiţi lideri, decât pentru partide separate de lideri. Având un număr limitat de lideri, cetăţenii sunt cumva impuşi să aleagă aceleaşi partide. Al doilea aspect ţine de modul separat de a evaluat performanţa guvernului care nu este văzut ca o extensie a activităţii partidelor politice.”
O altă posibilă explicaţie ar fi că mulţi dintre respondenţi rămân încă optimişti şi speră la un trai mai bun, spune Victor Mocanu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor:
„Deşi apreciază negativ direcţia de dezvoltare a ţării, sunt nesatisfăcuţi de situaţia materială a familiilor lor, totuşi majoritatea populaţiei ţării noastre este optimistă. Aceasta este specific ţărilor slab dezvoltate economic.
Totuşi majoritatea populaţiei ţării noastre este optimistă...
Circa patru din zece consideră că se va obţine un rezultat bun, adică vor trăi bine şi mult mai bine, cred că vor trăi aproximativ la fel – o pătrime din populaţie.Procentul pesimiştilor este mult mai mic decât cel al optimiștilor.”
Majoritatea respondenţilor dezaprobă provocarea unui eventual scrutin parlamentar. Cât despre alegerile prezidențiale din toamnă, peste 70 la sută optează ca şeful statului să fie în continuare ales de către popor. Deşi nu se ştie deocamdată cine va candida la prezidențiale, autorii sondajului au întrebat respondenții, ce-i drept fără a le da o listă prestabilită de politicieni, pe cine l-ar vedea în calitate de viitor şef de stat. Favoriţii ar fi doi, actualul preşedinte Igor Dodon şi fosta premieră Maia Sandu. Dacă şeful statului s-ar alege duminica viitoare, Igor Dodon ar putea acumula aproape 35 la sută din voturi, faţă de 20 la sută cât ar putea obţine Maia Sandu.
Respondenții se împart în continuare în tabere aproape egale când e vorba de orientarea geopolitică a Moldovei. La un eventual referendum pentru aderarea la UE ar vota 38,7 la sută, în timp ce 40 la sută se declară susţinători ai Uniunii Euroasiatice dominate de Rusia. Fiecare al doilea din cei chestionaţi consideră că relaţiile cu UE s-au îmbunătăţit esenţial după alegerile parlamentare din februarie anul trecut. Iar o treime cred că şi relaţiile cu Federaţia Rusă s-au îmbunătăţit.
