Linkuri accesibilitate

27.12.1989 - Studioul special al „Actualității românești”


București: 24 decembrie 1989, ora 09:00, tancuri și muniție de război

Mesaje ale românilor din străinătate; corespondență de la Washington de la Nestor Rateș despre reacții oficiale americane; revista presei internaționale despre distrugerea Biblotecii centrale a Universității din București (Victor Eskenasy); Emil Hurezeanu rememorează personalitatea lui Cornel Chiriac, ucis la Munchen în 1975.

27.12.1989 (1) Washington cu Nestor Rateș; presa internationala despre Biblioteca centrală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:45:20 0:00
Link direct


Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Am primit, între timp, restul corespondențelor din Statele Unite. Ne cerem scuze pentru incidentul tehnic, care a făcut ca, la un moment dat, înregistrarea americană să se întrerupă. Deci, continuăm cu mesaje din Statele Unite.

Europa Liberă (New-York): Radio Europa Liberă New-York, secția română. Ceea ce urmează este un mesaj din partea domnului Sorin Popa din New-York, care roagă postul nostru de radio să-l transmită în țară. Domnul Popa afirmă că mesajul este important, deoarece conține informații militare prețioase.

Radioascultător: Sunt Sorin Mihai Popa. De mai multe zile încerc, ore peste ore, să prind la telefon țara - imposibil. Am primit și telefoane greșite, de altfel. Nu am nici cea mai mică încredere în oficialii Republicii Socialiste România - Ambasadă, Misiune - din Statele Unite sau alte conexiuni ale RSR-ului. Deci, încerc - cu bunăvoința, târzie, dar existență, a postului Radio Europa Liberă - secția română din New-York.

Mă adresez Comitetului Salvării Naționale sau către oficialităților guvernului provizoriu. Dat fiind încă prezența unităților de teroriști, dacă nu ați rezolvat - și probabil că nu - în totalitate problema, vă rog să fiu imediat contactat prin Radio Europa Liberă studioul din New-York, deoarece posed date și informații privind rețelele de canale subterane din București și lucrările existente, începute, de altfel, între anii `46 -`48, în faza inițială.

Rog camarazii mei de arme și, mai ales, cei care mai trăiesc, dacă nu au uitat, din componenții centralii mișcări de rezistență unită din România, grupul lui Ștefan Nenițescu, să arate ce știu în cazul operației Canalele și Canalizarea Subterană a orașului București și, mai ales, depozitele de arme. Acesta a fost unul din capetele de acuzare în procesul nostru și al meu personal, în special, la 23 decembrie 1950, București. Nu îi numesc pentru securitatea lor. Posed documente și planuri, informări foarte utile, ascunse de mine undeva în Europa, nu în SUA, scoase din țară. Nu voi da indicații decât unor autorizați CIA, Statele Unite, sau un serviciu secret, sau serviciul secret al armatei franceze, nu serviciile civile. Pe linie românească nu voi vorbi decât cu Dan Deșliu și Petre Mihai Băcanu, pe care-i cunosc și am încredere. Cea mai mică informație poate fi utilă, indiferent că are un trecut mai îndepărtat, dar realizează legătura cu lucrările de astăzi. Am vorbit despre aceasta, după fuga mea în Occident, unor persoane, zise oficiale, a două state, dar nu m-au luat în serios. Istoria și evenimentele au dovedit ca am avut dreptate. Din motive de siguranță, nu dau la radio nume și adrese. Pot fi în pericol cert din partea bandelor de teroriști, aceasta fiind și o problemă a terorismului internațional. Mulțumesc. Sorin Mihai Popa.


Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Acum avem o corespondență de la studioul nostru din Budapesta.

Radioascultător: În ultimele zile, așa se pare - de parcă și în Ungaria ar fi mobilizare generală - fiecare partid sau organizație de masă și-a pus deoparte ambiția politică și se ocupă de organizarea transporturilor de prim ajutor către România. În fiecare oraș șunt instalate centre pentru donarea sângelui și, începând de ieri, se organizează și primirea în familie a copiilor rămași orfani, până ce se normalizează situația în țara vecină. Emisiunile de radio și televiziune sunt axate pe ajutorul celor ce transportă medicamente, alimente în România. La Budapesta, un tren-spital, special amenajat, așteaptă doar semnalul din București să pornească la destinația stabilită de conducerea Frontului Salvării Naționale. În ultimele trei zile, au fost șoferi care au pătruns pe teritoriul României cu ajutoare de mai mult de 20 de ori. De fapt, o firmă întreagă, Taximetrele Gabriel, se află la graniță și în România. Astăzi, în zori, au sosit înapoi pe teritoriul Ungariei camioanele armatei maghiare, care au transportat în România 81 de tone de alimente și preparate de sânge, extorcate fiind pe tot parcursul drumului de trupe românești. Solidaritatea cu poporul român este manifestată și prin mai multe concerte de binefacere, câștigul cărora va fi trimis în ajutorul copiilor rămași orfani sau răniți în luptele din orașele României. Astăzi, la o conferințe de presă, ministrul Afacerilor Externe, Gyula Horn, a anunțat că dorește să facă o vizită în timpul zilei de vineri la București, în cazul în care va fi primit de Consiliul Frontului Salvării Naționale. Péter Szabó, Budapesta.

Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Postul de radio București a transmis în această seară și mesajul adresat de președintele George W. Bush, președintele Statele Unite. Iată-l:

„În numele poporului american, salut constituirea noului guvern român. Participăm la bucuria poporului român, al cărui curaj în fața represiunii și a cărui devotament față de libertate au făcut posibilă această dramatică revoluție. Simpatiile noastre se îndreaptă către toți cei care au suferit pierderi ca urmare a violenței din ultimele două săptămâni și sperăm că tragica vărsare de sânge a luat, în cele din urmă, sfârșit. Ca un prim gest de bunăvoință și de sprijin din partea poporului american, guvernul Statelor Unite a donat Comitetului Internațional al Crucii Roșii 500.000$ și este gata să furnizeze alte forme de ajutorare, în caz de calamitate, pentru ușurarea suferințelor poporului român, în această perioadă dificilă de tranziție. Statele Unite aplaudă angajamentul poporului român de a înfăptui alegeri democratice și alte reforme democratice, politice și economice. Ne pregătim să conlucrăm cu noul guvern român la construirea relațiilor bilaterale, pe baza angajamentului comun al popoarelor libere pentru o reală dezvoltare democratică și pe temeiul dominației legii”, se arată în încheierea mesajului președintelui american, transmis astă seară de Radio București.

Tot prin Radio București am preluat și mesajul transmis de prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Margaret Thatcher, care s-a adresat cu o telegramă președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale al României, Ion Iliescu, prin care îi adresează cele mai bune urări cu ocazia alegerii în această funcție. În această telegramă se subliniază că poporul britanic urmărește evenimentele tragice, dar eroice din România cu multă simpatie și admirație pentru curajul extraordinar al poporului român. Marea Britanie este gata să ajute pe orice cale reconstrucția unei României pașnice și democratice.

De asemenea, Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe și Commonwealth, Douglas Hurd, a adresat o telegramă lui Dumitru Mazilu, prin vice-președintele Frontului Salvării Naționale, prin care îi adresează, cu ocazia alegerii, cele mai călduroase urări. „Marea Britanie, - se spune în telegramă, a fost activ de partea dumneavoastră în timp ce ați suferit sub regimul trecut”. În telegramă se exprimă dorința Marii Britanii de a ajuta România în a se dezvolta ca o țară prosperă și democratică, precum și speranța în dezvoltarea unor relații bilaterale excelente între Marea Britanie și România.

Cancelarul Austriei, Franz Vranitzky, a adresat noului premier, Petre Roman, o telegramă de felicitare, ceea ce echivalează și cu recunoașterea, de facto, a noului guvern român. Se arată în această telegramă că întreaga Austrie a primit cu mare bucurie vestea eliberării de sub dictatură. „Nu vom uita cu câtă durere și câte victime a realizat această cotitură poporul român. Ne exprimăm speranța în edificarea unei orânduiri sociale democratice, în care să fie respectate drepturile omului. Austria este gata să sprijine activ România în vederea soluționării problemelor importante cu care se confruntă guvernul de la București ”.

- Constantin Caragea, avem noi mesaje?

- Avem patru mesaje.

- Bun.

Radioascultător: Aici, doctor Ion Taloș, titularul disciplinei de Folclor Romanic de la Universitatea din Köln, RFG. Vreau să transmit un mesaj important și un număr de telefon lui Dorel Vișan, membru în Comitetul Clujean al Frontului Salvării Naționale. Până când își pregătește ceva de scris, câteva propoziții adresate tuturor compatrioților.

Acum, când s-a săvârșit minunea-minunilor, când striga: „Glorie și recunoștință eroilor neamului, care s-au jertfit pentru noi toți!” Când revoluția a ieșit învingătoare, nu consider necesar să descriu stările sufletești prin care am trecut și noi, cei de care n-a avut nevoie regimul odios al Ceaușeștilor și pe care, oricum, ne-a scăpat din mâini. Vor veni vremuri mai bune pentru a scrie și a povesti.

Încă o observație generală. Lumea a învățat în ultimele zile două cuvinte românești, unul îngrozitor - „securitate”; altul sublim - „libertate”. Cred că a sosit momentul ca lumea să mai învețe un cuvânt românesc: „cumpătare”, chiar dacă multora le va veni mai greu să-l rostească.

Și acum, mesajul meu adresat lui Dorel Vișan. Municipalizarea orașului Köln, cu care Clujul e înfrățit, m-a autorizat să cer Comitetului local al Frontului Salvării Naționale să comunice cu ce ar putea fi de folos Kölnul în situația dată. Prin urmare, îl rog pe Dorel Vișan să mă sune la telefonul: 0049 0221 427672.

Tuturor românilor - La mulți ani în libertate!

Radioascultător: Aici este profesor doctor Bogdan din Republica Federală Germania, Dortmund. Aș dori să comunic Ministerului Sănătății, respectiv, Crucii Roșii, că am trimis două pachete mari de medicamente a 200 de kilograme, respectiv, medicamente, pansamente, material de sutură, substituenți plasmatici, precum și seringi, și ace. Aș dori de asemenea să se ia legătura cu mine, la telefonul: 0231 572145, să mi se spună ce medicamente mai au nevoie, respectiv, material de sutură sau substituenți plasmatici. Vă doresc un An Nou fericit, toate cele bune, felicitările mele, sănătate și toate cele bune!

Radioascultătoare: Vorbește Constantinescu Constantina de la Budapesta, în numele Mișcării Democratice România Liberă din Budapesta. Apel către Consiliul Frontului Salvării Naționale din România.

Mișcarea Democratică România Liberă a exilaților români din Budapesta, care au luptat activ și permanent din exil împotriva dictaturii Ceaușescu, vă adresează adeziunea lor totală la actul istoric revoluționar înfăptuit cu litere de sânge și doresc din toată inima lor de români să se întoarcă în România, să lupte și să contribuie în continuare la construirea unei noi Românii și democratice. Totodată, vă anunțăm că sâmbătă vor lucra voluntar toate spitalele din Budapesta, iar suna de bani adunată, aproximativ trei milioane de forinți, vor fi trimiși ca ajutor în România.

Comitetul Mișcării Democratice România Liberă: Emil Iovănescu, Constantina Constantinescu, Dorel Constantinescu. Budapesta, 27 decembrie 1989

Radioascultătoare: Vorbesc în numele domnului profesor Paul Miron de la Universitatea din Freiburg. În cadrul măsurilor de ajutor pentru România, rectoratul Universității din Freiburg roagă conducerea Universității din Iași, ca și conducerea IMF să ia contact telefonic cu profesorul Paul Miron.

Muzică. Maria Tănase

Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Și acuma, stimați radioascultători, repetăm mesajul scriitorului Iordan Chimet. Iordan Chimet se află intr-o vizită în Germania Federală, unde a venit acum o lună, se va întoarce, bineînțeles, la București.

Iordan Chimet: Momentul sacru al eliberării - așteptat de noi toți, de întreaga lume românească, de aproape o jumătate de veac - l-am trăit departe de țară. Nici mie, simplu și întâmplător călător în Occident, nici prietenilor, cunoscuți sau necunoscuți, pe care i-am întâlnit în lungul și melancolicul exil românesc, soarta nu ne-a oferit imensul privilegiu de a împărtășiți toate riscurile, toate sacrificiile alături de voi, cei dragi de acasă, pe străzile însângerate ale orașelor noastre martire. Cum să vă exprimăm durerea noastră, dragostea noastră, admirația noastră, speranță noastră? Nu avem la îndemnă cuvintele tuturor de acasă, făurite de părinții părinților noștri de-a lungul atâtor vremuri tulburi. Și chiar dacă erau destinate să identifice și să condamne răul, când acesta apărea în viața comună, era vorba totuși de un rău care nu depășea un anumit hotar, o anumită limită a firii. Dar acum, cum să mai folosim sărmanele noastre cuvinte, dezarmate, parcă, în aceste clipe tragice, când s-au deschis porțile zăgăzuite ale infernului, când gloanțele asasine nu ocolesc copiii, mamele, bătrânii, răniții, adică tot ce este sacru în viață, tot ce e vulnerabil, demn de a fi apărat, îngrijit și iubit. După ce au condamnat la moarte bisericile și mănăstirile, a venit rândul bibliotecilor în care erau depozitate atâtea din mărturiile mândriei noastre. Ce cuvinte să folosim, când servii apocalipsului, fiarele cu chip uman, însetate de sânge, au coborât din imperiu lor nocturn în realitatea simplă a unui popor, pentru a-și duce la bun sfârșit sinistra treabă pentru care au fost antrenate două decenii: tortura și moartea. În acest sumbru veac al tuturor lagărelor și gulag-urilor de tot felul, tot ce fusese cunoscut în materie de performanță a ororii gratuite a fost depășit tocmai pe acest bun și generos pământ românesc. Noaptea cea lungă, care nu se păruse uneori infinită, a torturii brutale sau rafinate, otrava mistificării permanente, spectacolul diabolic conceput nu numai pentru mutilarea trupurilor, dar și a sufletelor, iată, noaptea cea lungă s-a sfârșit, dar... O, Doamne! Cu ce preț imens! Cu ce preț nedrept!

Să nu uităm niciodată că dimineața pe care o trăim a fost înălțată pe sângele atâtor zeci de mii de inocenți. O nouă deminează trăim. Dacă îmi îngăduiți să spun, un nou testament, un masacru al inocenților, pe care biata familie umană l-a mai trăit cândva, urmat de o nouă naștere. Dar dezamăgirea ne-a invadat prea des sufletele pentru a ne lăsa cuprinși de euforia care întunecă luciditatea. Euforiile, după cum am învățat prea bine și noi, și vecinii noștri - nu sunt prea bune conducătoare de înțelepciune. Care nou drum e lipsit de obstacole, de mărăcini? Care cer e în permanență senin?

Peste puține zile, sperăm, ne vom reîntoarce cu toții la uneltele noastre, fiecare unde îi este locul, și fiecare loc este important, fiecare viață îl sfințește. Va trebui să descoperim din nou sacralitatea existenței. Înainte de toate, să ne luăm din nou înapoi cuvintele fundamentale în care înaintașii noștri și-au depozitat sensurile existenței, rațiunea de a fi, justificările dăinuirii noastre. Aceste cuvinte: cuvântul „libertate”, cuvântul „țară”, cuvântul „dreptate”, cuvântul „neam”, cuvântul „demnitate” - ne-au fost răpite, batjocorite, golite de sensurile pe care trebuiau să le poarte, au fost expuse tensiunii publice, utilizate de călăii sistemului – nu mai puteau fi rostite de oamenii liberi. Ca și oamenii martiri avem și cuvinte martire. Să-i respectăm și pe unii, și pe alții, să le ștergem rănile și să mergem împreună mai departe pe drumul destinului nostru regăsit. Să ne reparăm uneltele. E nevoie de ele. Să rostim din nou rugăciunile copilăriei, fiecare în limba părinților lui. Să ne plângem morții și... În care bucurie de mâine vom putea uita vreodată lacrimile de astăzi? Să ne regăsim amintirile, gesturile simple ale vieții uitate, curajul și speranța, să ne regăsim pe noi înșine. E dimineață. Să pornim la drum.

Europa Liberă (Emil Hurezeanu): L-am ascultat, așadar, pe scriitorul Iordan Chimet, aflat într-o vizită în Germania Federală și care, acum, se pregătește să se întoarcă la „uneltele” dânsului, în țară. Avem acum un comentariu, un articol în Financial Times.

Europa Liberă (Victor Eskenasy Moroșan): Da, aș vrea să amintesc câteva cuvinte. Despre „lacrimi și cărți” vorbea și John Lloyd, corespondentul Financial Times la București, într-un articol care a apărut astăzi. El descria nenorocirea distrugerii colecțiilor și bibliotecii Centrale Universitare de la București, și intervenția Securității la acest act, ultim act de răzbunare al Ceaușeștilor și amintea, între altele, plânsetele unuia dintre directorii bibliotecii în mulțimea cărților, colecțiilor distruse, printre care se aflau și prime tipărituri din Shakespeare, manuscrise ale lui Rabelais și numeroase ediții rare românești, și scrieri... toate distruse sau inundate complet.

Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Ni se comunică acum că Nestor Rateș este pregătit să ne transmită de la Washington, prin satelit, reacții oficiale, reacții de presă, reacții de opinie publică din Statele Unite. Până atunci, în așteptarea derulării acestei benzi, să ascultăm muzică.

Muzica, The Beatles

Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Ascultând acest cântec al lui John Lennon și al Beatles-lor de mai acum 20 de ani, mi-am adus aminte de Cornel Chiriac, pentru că eram în România, eram elev de liceu, ascultătorul postului de Radio Europa Liberă, când Cornel Chiriac ne făcea părtași și pe noi, acolo, de această experiență muzicală și politică fundamentală care au fost Beatles-ii. Mi-am adus aminte de Cornel Chiriac, pentru că și el este o victimă. A fost ucis mișelește în 1975, de un cuțit ucigaș. Nici până astăzi nu s-a putut ști, deși toată lumea bănuiește și, probabil, în lumina celor întâmplate în ultimele zile în România, va veni și siguranța, și certitudinea moții lui, probabil. Cornel Chiriac a fost ucis, între altele, și pentru curajul, pentru 31:02 profesionalismul, pentru participarea la problemele românilor, la problemele tinerilor, mai ales, ani în șir la acest microfon. Mi-am adus aminte de Cornel Chiriac, îmi aduc aminte și îmi plec fruntea în semn de omagiu și în memoria colegului nostru Emil Georgescu, străpuns și el de cuțite ucigașe, slujind și el până la capăt acest microfon. Și, de asemenea, ne aducem aminte cu toții de Vlad Georgescu, mort în urmă cu un an, în fața memoriei căruia ne înclinăm. Ni se face acum din nou semn [din regie] este vorba, în sfârșit de Washington, Nestor Rateș.

Europa Liberă, Washington (Nestor Rateș): Interesul pentru România rămâne foarte mare aici, în America, subiectul numărul unu al radioului și televiziunii americane. El este foarte mult și în atenția guvernului american. Președintele Bush, care se găsește în Texas, a vorbit reporterilor despre schimbările din România, exprimând uluirea și respectul pentru ceea ce se întâmplă acolo. EL a spus că grija sa este ca liniștea și libertatea să domnească în România. Deși a repetat părerea că ar fi fost preferabil ca Nicolae și Elena Ceaușescu să fi fost judecați într-un proces mai deschis, el a adăugat că asta a fost treaba românilor. Președintele a mărturisit că a fost mișcat de colindele cântate la televiziunea română - pentru prima oară după atâtea decenii și reluate de o stație de televiziune de aici - care sunt în sine, a apreciat președintele, o declarație dramatică. „Nimeni n-ar fi putut prevedea schimbările care s-au produs în Europa Răsăriteană în ultimul an”, - a spus domnul Bush, adăugând că Statele Unite se bucură de aceste schimbări. Președintele nu a fost întrebat de reporteri despre ajutorul american pentru România, dar alte surse oficiale de aici au precizat că acest ajutor urmează să se ridice la 775.000 $, mâine, când Statele Unite vor trimite la București un mare avion de transport, încărcat cu medicamente și instrumentar medical. De asemenea, o echipă de specialiști americani pleacă în România pentru a contribui la soluționarea diverselor probleme provocate de luptele din ultimele zile, precum și pentru a determina la fața locului ce ajutor umanitar suplimentar ar mai fi necesar din America.

Un amplu efort de ajutorare se desfășoară și la nivelul organizațiilor neguvernamentale americane, de la Crucea Roșie la asociațiile create de românii americani, virtual, în fiecare oraș mare din Statele Unite. Apar anunțuri la televizor și în ziare pentru contribuții particulare la fondurile de asistență. Se precizează adesea că e preferabil să se doneze bani, decât îmbrăcăminte și alte obiecte. De asemenea, s-au format organizații care își propun diverse alte acțiuni: de la furnizarea de cărți și material didactic la sprijinirea copiilor rămași orfani în urma luptelor recente. Vom reveni cu amănunte.

Presa americană dedicată pagini întregi evenimentelor din România, descriind scene din București sau Timișoara, prezentând pe noii conducători, comentând diverse aspecte sau încercând să scruteze viitorul. Aproape toate marile cotidiene americane au inserat astăzi editoriale consacrate schimbărilor din România. Iată ce scrie cunoscutul ziar The Baltimore Sun:

„Poporul român, tiranizat și sleit, a plătit mai scump libertatea decât vecinii săi. Românii au făcut sacrificii, pe care ceilalți est-europeni și le pot doar imagina, pentru a ajunge în același loc. Moții din Timișoara, copii martirizați și trupurile încă neidentificate - au dat supraviețuitorilor această zi a libertății, șansa - și, deocamdată, nu e decât o șansă - șansa unei vieți naționale decente. Sacrificiul lor conferă supraviețuitorilor o răspundere specială. Regimul provizoriu, sub conducerea lui Ion Iliescu, nu trebuie să se cramponeze de putere, ci să demonstreze o adevărată toleranță pentru acei care nu au încredere în el, chiar dacă e nevoie de eficacitate eroică pentru a hrăni și încălzi pe cei în viață”.

Amintind că alegeri libere au fost promise pentru luna aprilie The Baltimore Sun remarcă în continuare: „Până alaltăieri, România nu avea o viață politică. Astăzi, ea are partide care se declară în opoziție față de regimul Frontului Salvării Naționale. Până la Crăciun, țara nu avea nici o presă care să merite încredere. Ea nu dispune de politicieni versați ori de tradiția unei vieți politice, în timp ce armata și Partidului Comunist încearcă să se plaseze la centru, civilii, care au luat parte la lupte, au suspiciuni față de armată și de membrii de partid reciclați. Acest lucru nu înseamnă că alegerile trebuie amânate, ci că ele trebuie ținute și iar ținute odată cu revitalizarea vieții politice, redactarea unei Constituții, întoarcerea exilaților, și alinierea politică a românilor după dorința lor”.

În încheiere, prestigiosul ziar The Baltimore Sun scrie: „În 1900, România era pe locul trei în lume

din punctul de vedere al recoltei de grâu. Sărăcia ei nu este impusă de condiții geografice, ci de politica Ceaușeștilor și a comuniștilor. România are un popor talentat și o moștenire națională forjată sub o presiune străină și internă. Românii au supraviețuit până acum. Iată, au o șansă să recreeze România din nou. Cu bunăvoința întregii lumi, vot trebui să facă acest lucru ei înșiși”.

Cotidianul The Washington Times scrie, la rândul său: „Cu toată bucuria ce a însoțit căderea ultimului regim stalinist din Pactul de la Varșovia, România post revoluționară are în față un drum greu și supraviețuirea libertății ei nu este deloc sigură. În cei 24 de ani aflat la putere, Ceaușescu a distrus societatea civilă în România, guvernând numai cu forțele sale de Securitate. Vărsarea de sânge, ce a fost necesară pentru a zdrobi aceste forțe, va face încă mai dificilă calea României spre o renaștere politică durabilă”.

Citând obiectivele fixate în Programului Frontului Salvării Naționale, între ele: „organizarea de alegeri libere; abolirea rolului conducător al partidului; garantarea drepturilor omului”, ziarul este de părere că „va trebui mai mult decât promisiuni pe hârtie pentru ca aceste angajamente să devină realitate. Occidentul ca și Uniunea Sovietică trebuie să facă ce e necesar pentru ca libertatea ce a sosit în România să rămână acolo”, conchide ziarul.

Vestitul cotidian The New-York Times scrie, la rândul său: „În ciuda vărsării de sânge și suferințelor, sunt motive de speranță. România poate căuta solidaritatea altor țări care pășesc pe același drum. Și în Uniunea Sovietică presa a salutat evenimentele din România ca pe o revoluție, nu contra-revoluție. Privind mai departe, noii conducători de la București și din alte țări pot zări un adevăr interesant. China, care la susținut cu entuziasm pe Ceaușescu și ai cărei conducători nu au spus nimic de masacrele sale de tipul celui din Tienanmen, i-a recunoscut acum pe succesorii săi. Chiar și „durii” de la Pekin admit că calea lor nu a dat rezultate în România”.

Ziarele americane au și ele unele dificultăți de a înțelege și de a accepta judecarea și executarea sumară a Ceaușeștilor. Dar, în cele din urmă, recunosc că va fi fost necesare.

„Pedepsirea rapidă a lui Nicolae și Elena Ceaușescu - scrie The Baltimore Sun, va fi pângărit ziua de Crăciun, va fi fost o tragedie a conceptului de procedură judiciară, dar a fost decisivă. A pus capăt în mare rezistenței. A dat posibilitatea poporului să respire și apus capăt tuturor dubiilor că e vorba de un nou început”.

La rândul său, The New-York Times scrie: „Este greu să simți milă pentru autocratul comunist răspunzător pentru masacrarea poporului său, totuși, justiția sumară este un substitut înșelător pentru domnia legii. Dar sentința definitivă rezultă dintr-o faptă definitivă. Zeci de mii de oameni și-au găsit moartea în luptele de stradă haotice, care acum ar putea să fie oprite de moartea tiranului. Curajoșii revoluționari români trebuie acum să treacă de la răzbunare la reconstrucție”.

Nestor Rateș, Washington.

Europa Liberă (Victor Eskenasy Moroșan): Și adăugăm aici o mică notă din editorialul cotidianului The Miami Herald de astăzi, care tocmai ne-a venit pe teleimprimatoare, și care îl citează pe Emil Cioran: „Tiranii sunt întotdeauna asasinați prea târziu”.

Europa Liberă (Emil Hurezeanu): Suntem informați în acest moment că postul american de știri CNN, precum televiziunea franceză, ieri seară, a transmis astăzi de la București filmul reîntâlnirii dintre Doina Cornea și fiica sa, Ariadna Cornea Combes. Ca unii care am fost alături de amândouă, de mamă și de fiică, atâta timp cât au fost despărțite, ne bucurăm, printre primii, de întâlnirea lor de la București, din România acestor prime ore ale libertății. Acest program de patru ore, acest ultim segment, de patru ore, al emisiunii speciale transmise în direct către România se apropie de sfârșit. Echipa din studioului de la München, alcătuită din: Anca Petrescu, Sandu Greceanu, Victor Morașan; iar în camera de transmisie: Constantin Caragele și colegul nostru vest-german, tehnicianul de sunet, Peter Fischer.

Vă mulțumesc pentru atenție. Până la ora exactă, vă invităm să reascultă - o vom face de fiecare dată cu aceeași încântare - pe Maria Tănase.

(Transcriere: Diana Benea)

XS
SM
MD
LG