Linkuri accesibilitate

Svetlana Suveică (Germania): „Pomenile electorale” nu funcționează cu electoratul din diaspora


Istoricul Svetlana Suveică, stabilită în Germania.

Despre alegerile parlamentare anticipate și votul din diaspora am discutat cu Svetlana Suveică care este doctor în istorie.A predat la universităţi din Republica Moldova, România şi Statele Unite. În Germania este alături de familie, dar speră că, într-o zi, va reveni acasă, pentru că nu este un capitol încheiat. Și că R. Moldova va intra în Uniunea Europeană. Am întrebat-o cine dintre politicieni ar merita să ajungă în parlament.

Vocea diasporei: istoricul Svetlana Suveica, Germania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:05 0:00
Link direct

Europa Liberă: Clasa politică este dur criticată de cetățeni, dar se spune că această clasă politică e chiar oglinda societății. Cine din politicieni ar merita să ajungă în următorul parlament al unui stat ajuns la trei decenii de independență? Iată, la aceste alegeri din 11 iulie, cine merită să obțină acest mandat de deputat?

Svetlana Suveică: „Răspunsul la această întrebare îl auzim de la părinții noștri, de la rudele noastre de acasă, de la cetățenii de rând, pe care Dvs. de la Europa Liberă îi intervievați, de la cetățenii aflați peste hotare, printre care mă număr și eu. Ar merita să ajungă în parlament politicienii care au intenția să reprezinte interesele alegătorilor, să propună inițiative legislative...”

Europa Liberă: Toți promit acest lucru.

Svetlana Suveică: „Exact, da! Ce vrem noi? Vrem ca să ni se schimbe calitatea vieții spre bine. Întrebarea pe care ne-o punem – cum să ne încredem într-un partid politic sau altul? Eu aș spune să începem de la analiza listei electorale, a faptelor acelor politicieni și să decidem cu discernământ pe cine dorim să vedem în următorul parlament și pe cine nu dorim. Deci, în luarea deciziei pe cine să votez, eu zic că cuvântul-cheie este corupția. Transparency International a publicat Barometrul Global al Corupției și chiar am deschis să compar situația din ultimii 10 ani. Și ce văd? În 2010, Republica Moldova era pe locul 116 din 180 de țări după nivelul corupției, în 2020, Republica Moldova este pe locul 115. Ne întrebăm – ce s-a schimbat timp de un deceniu? Eu cred că membrii partidelor politice care au mimat lupta cu corupția nu au loc în parlament, pentru că membrii acestor partide au fost exact cei pentru care actele de corupție au devenit o normă. Noi, alegătorii, nu suntem procurori sau judecători, dar o dată la 4 ani îi putem penaliza în alegeri și aceste alegeri, de fapt, trebuie să indice poziția noastră față de cei al căror nume a devenit sinonim cu corupția la nivel înalt și e păcat să omitem acest moment foarte important, decisiv, aș spune, pentru curățarea clasei politice de acei corupți care timp de trei decenii au avut drept prioritate îmbogățirea prin mijloace ilicite. La 30 de ani de independență, eu zic că avem în aceste alegeri șansa de a schimba clasa politică nu doar ca formă, dar și conținut, deci să avem un parlament curat care să reprezinte interesele cetățenilor.”

Europa Liberă: Dar mereu s-a vorbit despre votul geopolitic și despre această luptă politică ce se dă între Est și Vest, pentru că, dacă e să-i credem pe cetățeni, nu ar exista o diferență de doctrine, ca să se vorbească despre partide cu viziuni de dreapta și partide cu viziuni de stânga, mai degrabă asta spun, că unii sunt pro-occidentali, alții sunt pro-estici. Prin ce s-ar deosebi și dacă se deosebește o guvernare pro-estică de una pro-europeană?

Svetlana Suveică: „Da, eu aș spune că în această campanie electorală lupta politică se dă între politicienii corupți și cei onești și eu cred cu fermitate că politicienilor corupți li se dă bine, anume lor li se dă bine această divizare a votului între dreapta și stânga, între Est și Vest, pentru că astfel ei devin invizibili, se fac nevăzuți. Și ce se întâmplă? Abuzurile lor rămân nepedepsite. Cetățenii care urmăresc cu atenție retorica preelectorală din ultimele decenii își aduc bine aminte de faptul că atât Rusia, cât și Uniunea Europeană au fost mereu folosite pe post de sperietori: dacă votezi cu cutare partid, mai recent, cu cutare candidat la prezidențiale, atunci mâine vor veni trupele NATO etc. sau Rusia își extinde trupele peste Nistru. Aceeași retorică este resuscitată la acest moment de forțele de extremă stânga sau de extremă dreapta în această campanie electorală.

Totuși se poate observa că s-au mai schimbat din strategiile electorale, unele partide utilizează această retorică de dezbinare în mod direcționat, numai pentru un anumit grup de votanți, pentru că să înțelegem că acest mesaj nu mai prinde la alegători. Deci, mesajul anticorupție, în opinia mea, este că partidele care au o agendă clară de luptă împotriva corupției sunt tot mai mult susținute de cetățeni. De ce? Vedem Barometrul Global al Corupției, pe de o parte, dar, pe de altă parte, puțini cetățeni în Republica Moldova se pot lăuda că nu s-au confruntat măcar o dată în viață cu o problemă pentru care soluția propusă sau decisă de către altul să nu fi fost comiterea unui act de corupție. Există și în Uniunea Europeană corupție, dar aceste acte se pedepsesc.

Executivul veghează asupra funcționalității legislației și despre modul în care funcționează lucrurile aici, noi, cei din diasporă, cunoaștem din viața de zi cu zi, pentru că din prima zi de la sosire ai acces la servicii publice, însă în Republica Moldova, uneori, trebuie să dai mită și pentru accesul la servicii minime, la servicii elementare, statul fiind obligat să-ți acorde aceste servicii în mod gratuit, echitabil, calitativ. Și, din păcate, pe guvernările pro-estice aceste calificative nu le caracterizează.

Este de așteptat ca o guvernare pro-europeană să se alinieze la standardele europene pentru ca să nu vorbim doar despre existența unei democrații, ci ea să fie funcțională, reformele despre care se tot vorbește în ultimele decenii să nu rămână doar înscrise în foaia de parcurs Republica Moldova - Uniunea Europeană.

Este vorba despre respectarea drepturilor omului, indiferent de etnie, gen, apartenență religioasă.

Mai mult, aș spune, este vorba despre respectarea drepturilor omului, indiferent de etnie, gen, apartenență religioasă. La noi însă se speculează, vedem și în campania electorală – ești creștin, ești pentru familia tradițională, deci trebuie să ne votezi. Să înțelegem că dacă un astfel de partid vine la guvernare, cei care nu sunt creștini sau sunt de o altă orientare sexuală vor fi excluși din viața socială? Cine îi reprezintă pe acești oameni? Noi toți suntem cetățeni ai acestei țări. Deci, dragi politicieni, trebuie să promovați drepturile tuturor cetățenilor, nu să culegeți voturi pe seama divizării artificiale a societății în „ai noștri”, „ai voștri”, creștini, necreștini ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Apropo se mai vorbește și despre Moldova cetățenilor rămași acasă, și despre Moldova cetățenilor care și-au găsit rostul în întreaga lume.

Svetlana Suveică: „Da, exact.”

Europa Liberă: Cine și cum înțelege din cei 22 de concurenți electorali înscriși la CEC să obțină votul din diaspora și dacă acest vot este curtat doar în campania electorală, ca după asta să fie lăsați iarăși până la următoarele alegeri cetățenii de peste hotare în voia sorții?

Svetlana Suveică: „Bună întrebare. S-a exprimat odată cineva într-o sursă media că diaspora a apărut din senin. Nu, ea n-a apărut din senin! Este adevărat că moldovenii au emigrat în masă în ultimul deceniu, diaspora a crescut numeric, a devenit mai diversă din punct de vedere social, profesional, după parametrii de vârstă și gen.

Ne amintim, dacă în anii ‘90 emigrau mai mult femeile de vârstă medie sau bărbați care se angajau în construcții, de exemplu, în Rusia, mai târziu emigrează muncitori calificați, emigrează profesioniști; o parte din intelectualitatea moldovenească a emigrat, o bună parte a tinerei generații, tot mai mulți tineri emigrează, deci aș spune că a emigrat o parte conștientă a societății moldovenești asupra căreia criza politică și economică a avut un impact serios.

Pe de altă parte, conștiința civică a unui migrant nu se educă peste noapte, învățăm aici zi de zi despre funcționalitatea statului și drepturilor cetățenești.

Bunăoară, la un an de la sosirea în Germania am primit prin poștă buletinul de vot pentru alegerile locale și am fost surprinsă atunci, am început să mă informez din presă despre un candidat sau altul, să discut cu colegii, simțeam o responsabilitate pentru votul pe care trebuie să-l deleg, după alegeri, urmăream modul în care erau gestionate treburile locale, cum era asigurată transparența decizională și a fost o mare dezamăgire, un șoc chiar aș putea spune, să aflu că primarul pe care l-am votat a fost învinuit de corupție. Acest caz este mai degrabă o excepție, pentru că aici politicienii sunt taxați, dacă este vorba de un fals în biografie sau de un plagiat în teza de doctorat, ei își dau demisia și demisia de onoare, dar și demisia în virtutea circumstanțelor, în virtutea actelor de corupție.

Vox:„Să spun, mie mi-e rușine!”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:31 0:00

Și atunci, eu mă întreb: dar cum e la noi? Dar de ce la noi au loc alegeri, dar nimeni nu le cere socoteala celor aleși după? Deci, o întreagă clasă politică este învinuită de corupție, politicienii sunt votați în mod repetat. Oare chiar alegătorii care alegătorii care sunt frustrați și trădați sunt în minoritate și noi îi votăm, ei ne fură și tot așa? Am observat că aici nu cântă muzica la secțiile de votare, la noi cântă, dar ce se întâmplă? Cântecul ne sună în urechi 4 ani de zile, dar e un cântec trist, de dezamăgire și cei din diasporă evident că se întreabă: când vine și la noi schimbarea?

Acum cu referire la obținerea votului din diasporă de către politicieni, diaspora nu este un electorat omogen, este unul divers, cu viziuni politice diverse, dar cert este că acest electorat are un anumit nivel de cultură politică, conștiință civică, obținute, după cum am spus, printr-o simbioză a experienței personale acasă și aici, în țara-gazdă. Deci, pentru a obține votul celor din diasporă sunt necesare strategii de comunicare politică bine gândite, un mesaj electoral coerent, care să conțină diverse dimensiuni: politică, economică, socială, culturală.

Electoratul din diasporă nu poate fi manipulat, deci nu țin acele sperietori geopolitice, nici pomenile electorale, de aceea partidele care nu pot să producă un mesaj de campanie coerent nu prea vin aici să comunice cu electoratul, din câte am observat. Totodată, partidele care se bucură de susținerea diasporei, precum PAS și Platforma DA, au mesaje politice mai clare, observ că se discută mai mult despre componentele programelor electorale, mecanismele prin care se vor implementa reformele. Ceea ce este pozitiv, este faptul că aceste partide s-au străduit prin diverse căi să nu piardă contactul cu diaspora și după alegeri. Deci au loc întâlniri online, consultații, ceea ce mi se pare extraordinar, pentru că nu poți să mizezi pe entuziasmul de o zi, de o oră, această mobilizare trebuie transformată într-o forță motrice care să ducă la anumite rezultate și să urmărească cetățeanul ce s-a întâmplat după alegeri, nu doar să pui punct pe data de 12 iulie.”

Europa Liberă: Svetlana Suveică de meserie este istoric, cunoaște bine problema separatismului din Republica Moldova. Care ar fi răspunsul la întrebarea: de ce unii politicieni pun pe același cântar votul din diaspora și votul din stânga Nistrului?

Svetlana Suveică: „Trebuie să precizăm aici, diaspora aflată în Europa. Votul din diasporă este unul pro-european, deci de pe urma lui au de câștigat partidele proeuropene; votul din stânga Nistrului este un vot pro-rus în mare parte și partidele pro-ruse își doresc această susținere.

În această ecuație, al cărei rezultat pare unul previzibil, mereu pot apărea surprize. Sunt diferențe majore între aceste două electorate. Regiunea transnistreană, cunoaștem cu toții, constituie o gaură neagră din punctul de vedere al asigurării drepturilor omului și al libertăților fundamentale, din punctul de vedere al garantării de către stat a accesului la justiție.

În ultimele trei decenii, cetățenii din stânga Nistrului s-au aflat sub o presiune politică constantă, le-a fost îngrădit dreptul la exprimare, se observă din informația care parvine la noi, la care avem acces o frică constantă pentru securitatea proprie, a familiei, a proprietății. Deci, această situație i-a făcut vulnerabili, situația economică este precară, mulți trăiesc la limita sărăciei și astfel s-a ajuns la un electorat ușor de manipulat. Asta este diferența majoră, electoratul din diasporă, după cum am menționat, este unul mobil, flexibil, membrii acestuia se integrează într-o societate nouă, cu reguli noi, beneficiază de servicii de calitate, sunt educați și se autoeducă, aș spune.

Și aici observăm că politicienii trebuie taxați și din considerentul că ei nu investesc în cultivarea culturii politice a alegătorilor. Dacă aici ne autoeducăm în virtutea contextului politic, social în care trăim, e ușor pentru Transnistria să spui că nu ai acces la zonă, astfel de argumente auzim timp de trei decenii și vedem ce s-a întâmplat în ultimele alegeri - pomeni electorale, sume de bani, transport organizat la secțiile de votare, pe când aici diaspora se mobilizează din interior și rolul diasporei nu este unul pasiv.

Am văzut undeva niște cifre despre transferul financiar pe care îl face diaspora anual și pentru 2020 erau 1,49 miliarde de dolari doar pe canale oficiale și noi știm că există tot mai multe proiecte de transfer de cunoștințe, de bune practici, legături diverse în diferite domenii, de la educație, turism, cultură, afaceri ș.a.m.d., proiecte de caritate, inclusiv pentru cetățenii din Transnistria, dar eu aș spune că mai degrabă mesajul diasporei ajunge în Transnistria decât mesajul politic al executivului, al politicienilor moldoveni.

Totodată, aș spune că divizarea electoratului în diaspora din stânga Nistrului sau diaspora din Rusia, din Europa, eu cred că aceasta intensifică fragmentarea politică și blochează un consens național în ceea ce privește viitorul Republicii Moldova. Eu aș spune că trebuie de pus cetățeanul și dreptul lui de vot în centrul atenției, indiferent de locul în care se află.

Deci, un răspuns la întrebarea Dvs. ar fi că trebuie să punem pe același cântar toți cetățenii și să le asigurăm dreptul de vot în baza legislației, să evităm comiterea unor abuzuri. Aceasta ar trebui să fie prioritatea statului, iar politicienii să investească în strategii de durată, nu doar în atragerea alegătorilor în ajunul exercitării dreptului de vot.”

Europa Liberă: Și cum se vede viitorul Republicii Moldova de acolo, din diasporă?

Svetlana Suveică: „Aș minți, dacă aș oferi un pronostic prea optimist pentru Republica Moldova, pentru că unii cetățeni văd Republica Moldova drept parte a României, perspectiva Unirii ar fi una de viitor îndepărtat, aș zice, pentru că nu există voință politică pentru acest deznodământ care ar fi unul fericit. Deci, nici la Chișinău, nici la București nu se dorește la momentul de față acest lucru, tot mai mulți cetățeni totuși privesc spre Uniunea Europeană, însă clasa politică nu este în măsură să ofere o stabilitate politică, o conducere fiabilă. Timp de 30 de ani, deci avem 3 decenii de la proclamarea independenței și avem impresia unei stări imprevizibile, unei statalități incerte, pentru că nu există certitudinea că deciziile pe care le aprobă politicienii noștri sunt sau vor fi, dacă e vorba de viitorul parlament, vor fi corelate cu interesul superior al cetățenilor.

Cetățenii din țările Uniunii Europene, prin comparație, se bucură de efectele democrației, știm care sunt, democrația, la rândul ei, produce prosperitate. Totodată, ce observăm la politicienii noștri? Deși înțeleg avantajele economice ale Uniunii Europene, nu prea dau dovadă de respect față de instituțiile Uniunii Europene, chiar tergiversează reformele, ceea ce este evident împotriva cetățeanului de rând. Sperăm că noul parlament constituit în urma alegerilor parlamentare din 11 iulie, de asemenea, sperăm că libere și corecte, noul parlament își va face temele și va avansa implementarea acestor reforme înscrise în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, pentru ca cetățenii să profite de acest sprijin pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, în primul rând.

Statisticile arată că moldovenii identifică Uniunea Europeană, prosperitatea economică, drepturile omului și libertatea de exprimare și acest procent al populației care susține direcția de dezvoltare către Uniunea Europeană crește și noi simțim acest suport al Uniunii Europene, al României, în mod special, care a trecut prin procesul acesta deloc ușor de apropiere și integrare în Uniunea Europeană, pentru că ce este Uniunea Europeană? Este o construcție politică a cărei coagulare a avut loc printr-o serie de mecanisme prestate de către alte societăți, inclusiv de către România.

Ar trebui să preluăm această experiență și să votăm cu discernământ și responsabilitate pentru viitorul parlament, gândindu-ne la generațiile viitoare, pentru că, așa cum văd eu, viitorul Republicii Moldova aș vrea să fie în Uniunea Europeană, așa aș vrea să-l văd, cel puțin, pentru copiii mei.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG