Cel mai recent Barometru al Opinie Publice arată că publicul devine un consumator din ce în ce mai avizat și versat în a deosebi informația de propagandă. Dar și că presa, pe măsură ce se apropie alegerile generale, devine mai partizană. Potrivit Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), aceasta combinație public avizat - presa partizană explică de ce mass-media este numai pe locul patru în topul instituțiilor în care oamenii au încredere. Acum cinci ani, presa era încă pe locul doi, imediat după Biserică. Un raport de monitorizare publicat astăzi de CJI analizează tehnicile de manipulare folosite în ultimele luni de presă și anticipează că acestea se vor înteți odată cu apropierea campaniei electorale.
Tabloul mediatic din Republica Moldova este împânzit de știri care au scopul mai degrabă să-i inducă în eroare pe oamenii care le recepționează decât să-i informeze corect și echidistant. La această concluzie au ajuns experții Centrului pentru Jurnalism Independent care au monitorizat din iulie și până în septembrie 12 instituții de presă, preponderent televiziuni.
Cercetarea a fost calibrată pe câteva evenimente prezentate în știri: dezbaterile din Parlamentul European și suspendarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova; votarea legii amnistiei de capital; protestele din 26 august, din Piața Marii Adunări Naționale; expulzarea celor șapte profesori turci din cadrul rețelei de licee „Orizont” și numirea miniștrilor de la Agricultură și Sănătate.
Expertul media Victor Gotișan spune că a rămas surprins de iuțeala cu care în ultima perioadă sunt răspândite știrile false și de tehnicile de manipulare folosite de jurnaliști:
„Dacă vorbim de încălcările cele mai folosite: amestecul faptelor cu opiniile, etichetarea, omisiunea, neacordarea dreptului la replică. Dacă vorbim de tehnici de manipulare, a revenit în scenă estomparea, falsurile care s-au întețit și tehnica informației prioritare, salvatorului național și dușmanul intern sau extern. Cel puțin percepția noastră e că în următorul timp neregulile și tehnicile de manipulare vor fi folosite sau se vor înteți pentru că suntem în preajma campaniei electorale.”
Pluralismul de opinii și echidistanța în materialele din presă au devenit mai degrabă o excepție, este de părere expertul media Victor Gotișan. Această stare de lucruri se observă până și în buletinele de știri. Bunăoară, modul în care au fost reflectate protestele din 26 august – demonstrația anti-guvernamentală a opoziției pro-europene și contramanifestația organizată de susținătorii Partidului Șor - a scos în vileag partizanatul politic în presa din Republica Moldova, mai spune Victor Gotișan.
„Chiar dacă celelalte instituții media au dat subiectul ca unul prioritar și ca fiind cel mai important pentru acea zi, Canal 2 l-a dat, de exemplu, la jumătatea buletinului. Ei au început buletinul cu niște moaște care au fost aduse la Mănăstirea Curchi, a doua știre a fost despre cum s-a aprins sediile unor episcopii din România și pe urmă a mai fost o știre cu un autobuz care s-a răsturnat în Bulgaria și doar după aia s-a relatat că au fost niște proteste în centrul Chișinăului. În cazul Jurnal TV au făcut anumite abateri, de exemplu, amestecul faptelor cu opiniile sau etichetarea – „edilul penal Ilan Șor”. Accent TV și NTV au mers cu interpretarea faptelor și nu au mers factual să relateze despre ce s-a întâmplat și cum s-a întâmplat.”
Devierea de la principiile deontologice nu s-a lăsat fără consecințe. Astăzi, mass-media ocupă locul patru în topul instituțiilor ce le inspira oamenilor cea mai mare încredere, spre deosebire de anii precedenți când presa se afla constant pe locul doi, fiind devansată doar de Biserică. Această situație arată că oamenii încep să înțeleagă că în ultima perioadă tot mai des presa este utilizată de politicieni pentru a-și promova interesele, conchide Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.
„Oamenii încep a gândi critic deja. Nu mai înghit chiar totul. Vedeți și Dvs. cum cade în topul preferințelor TV-ul și media în general, credibilitatea acesteia. La început eram pe locul doi după Biserică, după care ne-am dus pe locul trei și acum suntem pe locul patru. Asta înseamnă că oamenii nu mai cred în mass-media așa cum credeau acum șapte-opt ani. Recent am lansat un nou studiu, am evaluat percepția oamenilor cu privire la propagandă, manipulare și am văzut o schimbare: oamenii încep a gândi critic.”
Pe termen lung, continuă experții CJI, amiciția dintre presă și clasa politica va produce daune în lanț. Și asta pentru că neîncrederea oamenilor se va răsfrânge asupra tuturor instituțiilor de presă, inclusiv asupra celor care își fac cu bună-credință meseria, iar politicienii, care astăzi se cred invincibili și îngenunchează presa, vor descoperi atunci când inevitabil vor ajunge în opoziție că ar avea nevoie de presă echidistantă care să respecte toate opiniile.
