Linkuri accesibilitate

Timothy Garton Ash: „Anul 1989 a fost pînă acum cel mai bun din istoria europeană” 


Timothy Garton Ash, la primirea Premiului Charlemagne în 2017, la Aachen
Timothy Garton Ash, la primirea Premiului Charlemagne în 2017, la Aachen

Un interviu acordat de gînditorul de la Oxford Serviciului Belarus de la Radio Europa Liberă.

Istoricul britanic Timothy Garton Ash a acordat zilele trecute un interviu Serviciului Belarus al Europei Libere în care a discutat evoluțiile europene începînd de la 1989 încoace și tendințele politice îngrijorătoare care se manifestă în prezent.

Un interviu al istoricului Timothy Garton Ash la Radio Europa Liberă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:32 0:00
Link direct

Pentru cunoscutul gînditor de la Oxford anul 1989 rămîne pînă acum „cel mai bun din istoria europeană”, chiar dacă, recunoaște el, liberalismul economic care a însoțit colapsul sistemului totalitar condus de sovietici a dat naștere unor noi inegalități economice; un fapt care este la originea și explică astăzi valul de populism de dreapta în Europa.

Profesorul Timothy Garton Ash se consideră, totuși, „un optimist pe termen lung” și este de părere că Rusia își va găsi în cele din urmă locul meritat în Europa și în lume.

Portret de istoric: Timothy Garton Ash
Portret de istoric: Timothy Garton Ash

Cu o privire reîntoarsă la evenimentele de acum 30 de ani, istoricul notează că în 1989 un „imperiu totalitar, înarmat nuclear” a fost trimis la coșul de gunoi al istoriei și că faptul „ne-a dat cea mai bună Europă pe care am avut-o vreodată”.

„O Europă – insistă el – cu Polonia liberă, în care cele mai multe țări sînt în prezent democrații liberale, cele mai multe state fiind membre ale aceleiași comunități politice, de securitate, și economice. Pentru indivizi aceasta înseamnă că te poți deplasa fără dificultate dintr-un capăt al altuia al Europei, te poți stabili, lucra, trăi, iubi într-un colț sau altul al Europei. Iar aceasta este o realizare uimitoare.”

1989 a avut și altfel de consecințe, ale căror efecte se resimt pînă astăzi. După spusele lui Timothy Garton Ash: „Forma particulară de globalizare financiară a liberalismului economic adoptat – probabil necesar pentru a reforma economiile la acea dată – a produs o mare inegalitate și a născut reacții adverse. A existat o anume încredere exagerată, un exces liberal din partea Occidentului, atît a Uniunii Europene, cît și a Statelor Unite, care ne-au condus la problemele de astăzi”.

Dar, privind la ansamblu, partea bună o depășește ca

1989 a fost pînă acum cel mai bun an din istoria Europei. Anul unei revoluții pașnice, care a pus capăt unui imperiu post-totalitar, înarmat nuclear și ne-a dat Europa cea mai bună pe care am avut-o vreodată ...

pondere pe cea negativă. În acest sens, este de părere istoricul britanic, „1989 a fost pînă acum cel mai bun an din istoria Europei. Anul unei revoluții pașnice, care a pus capăt unui imperiu post-totalitar, înarmat nuclear și ne-a dat Europa cea mai bună pe care am avut-o vreodată.”

Printre lucrurile care îngrijorează astăzi, Timothy Garton Ash enumeră: „Avem o Rusie revanșardă, așa cum am văzut-o în Crimea și estul Ucrainei. În mod clar, un răspuns la colapsul imperiului rus. Și avem o Chină, rămasă încă leninistă, dar foarte bogată și extrem de puternică, care dictează pe zi ce trece agenda politicii mondiale.”

Istoricul își păstrează, în ciuda a totul, o doză de

Un progres foarte semnificativ în Moldova ...

optimism: „Nu toată Europa este unitară și liberă. Văd însă schimbări pozitive în Ucraina, iar în prezent un progres foarte semnificativ în Moldova și, desigur, unele schimbări în Belarus. Și cred că există încă foarte multe de făcut în actualul context geopolitic.”

„Este foarte important ca foștii oameni din aparatul represiv și foștii comuniști să fie ținuți în afara unor poziții importante. Dar lucrul cel mai important este acela de a avea un public care să realizeze cît de dificil a fost trecutul,

Să tragem o linie clară între trecut și viitor, fiindcă altfel o nouă democrație este bîntuită permanent de fantomele trecutului ...

așa cum s-a petrecut în Africa de Sud cu „Comisia Adevărului”. Astfel ca să existe o luare de conștiință a lucrurilor negative făcute în trecut, a nedreptăților represiunii. Faptele le cunoaștem. Ele sînt recunoscute public. Iar aceasta ne permite să tragem o linie clară între trecut și viitor, fiindcă altfel o nouă democrație este bîntuită permanent de fantomele trecutului.”

În ce privește Rusia, Timothy Garton Ash răspunde în interviul acordat Serviciului belarus al Europei Libere: „Pe termen lung sînt optimist. Cred că Rusia este o țară mare, care își are un loc special în viitorul Europei. Problema este

Unele lucruri făcute de Rusia lui Putin nu pot să fie, pur și simplu, acceptate de comunitatea internațională ...

pe termen mai scurt, așa că este nevoie de găsit un amestec de atitudini ferme pe termen scurt – deoarece unele lucruri făcute de Rusia lui Putin nu pot să fie, pur și simplu, acceptate de comunitatea internațională -, dar să se facă clar în mod absolut, că strategic, pe termen lung, credem că Rusia este o mare țară care deține un loc important în Europe și, firește, în lume.”

Pentru moment, spune Timothy Garton Ash, Rusia, împreună cu Turcia și chiar Ungaria, sînt parte a „puternicului curent naționalist, populist”, în curs de răspîndire în Europa.

Dar și alți lideri naționaliști, cum sînt cei din Franța, Olanda și Marea Britanie, își au „propriile rădăcini” în condițiile specifice din aceste țări: „Dacă te uiți la Marine Le Pen, sau la Nigel Farage în Marea Britanie, sau la Geert Wilders, ori Alternativa pentru Germania (AfD), ei toți își au rădăcinile în experiențele și istoria acestor state occidentale”.

Și, conchide istoricul britanic, „Am putea primi toți niște lecții utile despre cum să se reziste la autoritarism, privind la experiența celorlalți din Europa de Răsărit. Fără ca aceasta să însemne că este vorba despre același fenomen, cu aceleași cauze”.

XS
SM
MD
LG