Linkuri accesibilitate

Trump anunță noi sancțiuni împotriva Iranului, dar oferă Teheranului și șansa unui nou dialog


Președintele Statelor Unite, Donald Trump, vorbind în conferință de presă. 8 ianuarie 2020
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, vorbind în conferință de presă. 8 ianuarie 2020

În finalul discursului, Donald Trump s-a adresat direct conducerii iraniene, afirmând că „Statele Unite vor pace”.

„Cât voi fi eu președinte, Iranul nu va avea arme nucleare”, a declarat președintele american Donald Trump la Casa Albă, unde convocase prima conferință de presă după atacul iranian cu rachete împotriva a două baze militare din Irak, folosite de trupele americane. Acesta a fost anunțul de deschidere.

Conferința de presă a lui Trump la Casa Albă: America vrea pace
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:48 0:00
Link direct



Președintele Donald Trump a confirmat că nu au fost victime, nici între militarii americani, nici între cei irakieni. Datorită „informațiilor precise” furnizate de serviciile militare de informații, dar și avertismentelor irakiene, militarii fuseseră puși la adăpost de rachetele iraniene.

Donald Trump a cerut din nou Alianței Nord-Atlantice să se implice mult mai mult în Orientul Mijlociu, dar nu a făcut nicio aluzie la planurile de viitor ale Statelor Unite: își vor păstra sau nu prezența militară în Irak?

Trump a anunțat și noi sancțiuni „drastice” împotriva Iranului. Dar discursul său a fost și o invitație la dialog făcută Iranului.


Președintele american a declarat că acordul nuclear din 2015, cel din care Statele Unite s-au retras cu mai bine de un an în urmă, este „mort” și a îndemnat restul țărilor semnatare să urmeze exemplul Americii. Este vorba de Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China. Ca după aceea, a continuat Trump, să poată fi negociat cu Iranul un nou acord.

Pentru că, în opinia președintelui american, Iranul este „o mare țară” care s-ar putea dezvolta și cu care Satele Unite ar putea urmări interese regionale comune, în primul rând distrugerea structurii teroriste a Statului Islamic.

Această ofertă de dialog, așteptată de mulți analiști, a fost prezentată de președintele Trump drept oferta unei țări care se află într-o poziție de forță: cu cea mai „puternică armată din lume” și „cea mai puternică economie”, dar mai ales o țară – a subliniat președintele – care astăzi este total independentă energetic. Mai ales de livrările din Orientul Mijlociu.

În finalul discursului, Donald Trump s-a adresat direct conducerii iraniene, afirmând că „Statele Unite vor pace”.

La conferința de presă au fost prezenți vicepreședintele Mike Pence și secretarul de stat Mike Pompeo, ministrul apărării și comandații forțelor armate, într-o demonstrație de unitate și de sprijin pentru strategia președintelui Trump față de Iran.

O filmare făcută cu un telefon pare să arate atacul iranian asupra unei baze americane din Irak
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:27 0:00


Miercuri, în zorii zilei, Iranul atacat cu rachete două baze militare din Irak care găzduiesc trupe americane, care represalii la uciderea pe 3 ianuarie, la Bagdad a generalului iranian Qasem Soleimani. Personalitate politică și militară de prim rang din Iran, care conducea forțele speciale ale Gărzilor Revoluționare, implicate mai ales în susținerea expansionismului iranian în regiune. În Irak dar și în Siria și Liban.

Soleimani, cum reamintea și președintele Donald Trump în conferința sa de presă de miercuri de la Casa Albă, era responsabil de o serie de atacuri împotriva intereselor americane și ale aliaților săi în Orientul Mijlociu. Iar Iranul în sine este acuzat că finanțează terorismul internațional. Incidentul care l-a determinat pe președintele Donald Trump să ordone uciderea generalului au fost protestele violente din fața ambasadei americane de la Bagdad, orchestrate de milițiile pro-iraniene.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG