Linkuri accesibilitate

Un extremism cuprinzător și de viitor (I)


Dacă există, între faptele și lucrurile vremurilor noastre, ceva ce tinde spre infinit, atunci nu poate fi vorba decît de Brexit. Acum doi ani și jumătate, pe 23 iunie 2016, cetățenii britanici cu drept de vot au fost chemați la referendum. Guvernul britanic a cerut o lămurire. Ce vor cetățenii britanici: rămîne Regatul Unit în UE sau pleacă? Votul liber și legal al cetățenilor britanici a decis că Regatul Unit trebuie să părăsească UE. Rezultatul final a fost destul de strîns: 52% au spus Da și 48% au spus Nu. Dar votul a fost exprimat în cadrul unui referendum, adică la un tip de alegeri unde lucrează logica binară: ori/ori. Prin urmare, dimensiunile diferenței spune ceva dar nu decid. Și un vot în plus e suficient. Marea Britanie a luat o decizie clară.

Urmînd regulile elementare ale democrației, lămurirea cerută a fost transmisă de alegători guvernului care urmează să o transforme în fapt. Din acest punct, nu s-a mai auzit și nu se mai știe nimic de decizia alegătorilor. Imediat după ce alegătorii au votat și au ieșit, în scenă a intrat guvernul. De doi ani și jumătate, Guvernul și Parlamentul au plonjat într-un labirint din care nu mai pot și, foarte probabil, nu mai vor să iasă. Decizia clară de la referendum a dispărut. Nimeni n-o mai socotește clară și obligatorie. Nimeni nu mai lucrează pentru a o pune în aplicare. Mai mult, majoritatea membrilor Guvernului și ai Parlamentului susțin că decizia alegătorilor e altceva decît au decis alegătorii.

Toată lumea susține că lucrează zi și noapte pentru a duce la bun sfîrșit Brexitul, dar înțelege prin Brexit orice altceva decît au hotărît alegătorii. S-a ajuns, astfel, într-o situație revoltătoare și fără recurs. Stăpînirea refuză să pună în aplicare hotărîrea alegătorilor, în timp ce transmite alegătorilor că nu face altceva decît să le pună în aplicare dorința. Primul Ministru Britanic repetă că nu va avea odihnă pînă nu va scoate Regatul Unit din UE și își sprijine declarațiile pe un Acord, negociat cu UE, în care scrie clar că Regatul Unit rămîne parțial în UE. Și Parlamentarii susțin că nu vor altceva decît despărțirea de UE dar cer și perfectarea uniunii vamale cu UE care ar ține Regtul Unit sub regulile UE. Alți Parlamentari care susțin, deasemenea, că vor despărțirea de UE decisă prin referendum de alegători cer organizarea unui al doilea referendum care ar urma să dea verdictul final, anulînd, practic, primul referendum pe care tot parlamentarii susțin că îl respectă. După nenumărate propuneri și voturi, Parlamentul și Guvernul nu au căzut de acord. De fapt, nu au căzut de acord în ce fel anume să înlocuiască decizia alegătorilor cu soluția contrară.

Confuzia a atins un grad labirintic de complicație. Publicul larg a pierdut, demult, șirul și nu mai urmărește spectacolul. Orice a devenit posibil și nimic nu mai e de neconceput. Ultimul record a fost bătut marți, cînd Primul Ministru Conservator, Theresa May, a anunțat că vrea o soluție construită împreună cu parlamentarii laburiști din opoziție. Cu alte cuvinte, liderul Conservatorilor și-a lăsat în urmă propriul partid și se bazează pe sprijinul opoziției, care susține că vrea să respecte voința alegătorilor britanici și propune un Brexit bazat pe uniune vamală sau un al doilea referendum, adică orice altceva decît ce au votat alegătorii.

Așa arată siutația în acest moment. Ea cuprinde nenumărate ipoteze sofisticate și o singură certitudine: voința alegătorilor nu mai e în joc. Ea a fost respinsă sub cele mai felurite pretexte și cu cele mai subtile tehnici. Îndată ce a încăput pe mîinile politicienilor, decizia alegătorilor a încetat să mai existe. Adevărat, o minoritate - poate 15% din parlamentari și miniștri - continuă să se opună și să ceară respectarea voinței alegătorilor. Dar acest grup e insuficient. Majoritatea politicienilor nu vor să se despartă de UE și refuză să aplice decizia luată de alegători. S-ar părea că sîntem în fața unei neînțelegeri locale, a unui accident provocat de circumstanțe strict britanice. Pînă la un punct, așa e. Dar numai pînă la un punct. Marele spectacol din Marea Britanie e parte a unei realități globale.

XS
SM
MD
LG