Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruța (expert TI-Moldova): rectificarea bugetară nu are acoperire financiară


Președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu la obișnuita discuție de luni, la care participă și lidera Parlamentului, Zinaida Greceanîi, mai 2020.

Guvernul Chicu a vrut să-și asume, săptămâna trecută, responsabilitatea pentru un pachet de legi care include și rectificarea bugetului.

Guvernul Chicu a vrut să-și asume, săptămâna trecută, responsabilitatea pentru un pachet de legi care include și rectificarea bugetului. Nu a reușit, pentru moment, pentru că opoziția a boicotat ședințele Parlamentului, cerând guvernului să renunțe la această măsură extremă și să înainteze legile pentru o dezbatere normală în legislativ. Mai ales că toată lumea este de acord că rectificările bugetare, impuse de pandemia de coronavirus, vor fi acceptate.

Dar guvernul nu renunță la asumarea răspunderii, motiv pentru care se speculează că ar vrea, de fapt, să-și forțeze propria demitere. Este ceea ce crede și Veaceslav Negruța, fost ministru de finanțe, astăzi expert la Transparency International Moldova.

Interviul matinal cu Veaceslav Negruța
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:35 0:00
Link direct

Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

Veaceslav Negruța: „Problema acestei asumări de răspundere este faptul că, în primul rând, nu au fost luate în calcul ultimele evoluții macroeconomice. Deci, noi avem toate semnalele clare de la Fondul Monetar vizavi de evoluția ulterioară, prognozele sunt mult mai proaste, respectiv în Republica Moldova nu a fost recalculată sau luată în calcul o tendință mult mai proastă vizavi de creșterea Produsului Intern Brut și, respectiv, având în vedere evoluții mai proaste, rectificarea de buget, în cazul de față prin această asumare, trebuia să prevadă inclusiv, în primul rând, revizuirea veniturilor la buget.

Prognoza inițială, chiar și acea care a fost revăzută prin modificarea Legii bugetului în aprilie, este mult prea optimistă.

Or, prognoza inițială, chiar și acea care a fost revăzută prin modificarea Legii bugetului în aprilie, este mult prea optimistă, având în vedere tendințele activităților economice și, respectiv, încasărilor la buget. Și asumarea de răspundere nu prevede această ajustare în sensul diminuării încasărilor proprii, inclusiv fiscale la bugetul de stat, în primul rând. Al doilea aspect este faptul că la partea de cheltuieli situația de criză, inclusiv cea care urmează – economică și financiară – logic trebuia să ducă la limitarea sau blocarea anumitor cheltuieli cu caracter neprioritar, astfel ca resursele disponibile să fie orientate către domenii vitale în această perioadă de până la sfârșit de an.

Din păcate, această asumare de răspundere din contra alocă resurse suplimentare, neavând asigurat, pe de o parte, partea de venituri suficientă și, pe de altă parte, nu asigură finanțarea deficitului cu resursele necesare. Noi vedem creșterea deficitului iar de la 16 miliarde rectificat în aprilie la peste 17 miliarde de lei ca și deficit, iar sursele de finanțare sunt atât de incerte, atât pe parte de finanțare externă, cât și finanțare internă care este în creștere ca împrumut intern, dar, pe de altă parte, substituie statul sau sectorul public, sectorul privat, ceea ce înseamnă că creditele de la băncile comerciale nu vor merge pentru creșterea economică sau a activităților în sectorul privat, ci vor merge la creditarea statului, ceea ce este din nou un risc sporit pentru a crea capacități de încasări sau de venituri fiscale la buget pentru etapa următoare.”

Europa Liberă: Eu înțeleg corect că guvernul va primi mai puțini bani în buzunar, dar cheltuielile în loc să și le ajusteze la această venire de mai puțini bani, dimpotrivă și le sporește. Cam asta s-a întâmplat?

Veniturile așa cum sunt ele prevăzute în această asumare de răspundere ar trebui să fie diminuate și, respectiv, partea de cheltuieli ar trebui să fie ajustată ...

Veaceslav Negruța: „Da, doar că cu o precizare: veniturile așa cum sunt ele prevăzute în această asumare de răspundere ar trebui să fie diminuate și, respectiv, partea de cheltuieli ar trebui să fie ajustată la capacitățile de colectare a veniturilor proprii, iar veniturile nu au fost ajustate la noile prognoze economice pe care urma Ministerul Economiei, guvernul să le ajusteze.”

Europa Liberă: Aveți vreo explicație, de ce face guvernul asta, adică de ce pe hârtie nu recunoaște că va avea mai puține venituri?

Veaceslav Negruța: „Sunt două teze care se bat cap în cap, două declarații făcute de autorități: la sfârșit de aprilie, atât premierul, cât și președintele au declarat că, începând cu luna mai, nu vom avea cu ce plăti pensiile și salariile, pe de o parte, iar pe de altă parte, luni, săptămâna trecută, înainte de asumarea de răspundere de către guvern, același președinte a declarat că, vedeți, în luna iunie, deși luna iunie încă nu era finalizată, în iunie veniturile sunt cu 270 de milioane mai mult decât în iunie anul trecut.

Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

E o comparație, cel puțin, irelevantă, diplomatic fiind spus, pentru că veniturile și cheltuielile bugetului 2020 diferă enorm de mult de 2019, iar luna iunie 2020 e una specifică, pentru că acele vacanțe, să zic așa, legate de COVID oferite în luna aprilie-mai au termen de plată exact în luna iunie, atunci când plățile fiscale de trei luni au fost achitate de agenții economici începând cu 20 iunie și aici s-a manipulat din nou cu niște informație statistică, pentru a crea un fundal, o percepție că, uite, economia deja o duce mai bine și ne putem permite cheltuieli mai mari. Respectiv, rectificarea de buget operată prin asumare de răspundere prevede majorarea cheltuielilor cu aproape două miliarde de lei, neavând suficiente resurse, ba mai mult, având o mare-mare și gravă problemă de concordanță cu cadrul macroeconomic și perspectivele de creștere care, din păcate, încă nu a fost ajustat.

Săptămâna aceasta, iată, începând de luni, guvernul ar trebui să intre în discuții cu Fondul Monetar.

Apropo, săptămâna aceasta, iată, începând de luni, guvernul ar trebui să intre în discuții cu Fondul Monetar, or în aceste două săptămâni în discuții urma să fie ajustat cadrul macroeconomic și convenit vizavi de anumite perspective, anumite temeri, anumite riscuri care există. De ce a făcut guvernul asumarea de răspundere și a pus în fața faptului împlinit nu doar deputații, care au fost excluși din examinarea rectificărilor la buget, dar și partenerii de dialog, de negociere a unui eventual nou program de trei ani pentru Republica Moldova?”

Europa Liberă: Deci, Dvs. vreți să spuneți că e cumva nefirească această asumare de răspundere, inclusiv pentru faptul că nu s-a așteptat ca mai întâi să se înceapă discuțiile cu FMI pe probleme macrofinanciare, ajustări macrofinanciare și abia după asta să se vină cu rectificări?

Veaceslav Negruța: „Da, logic lucrurile trebuiau să fie astfel. Din acest punct de vedere, percepția mea și înțelegerea mea este că rectificarea de buget prin asumare de răspundere este una grăbită, una boțită de către guvern. Ba mai mult, această rectificare, care, printre altele, prevede anumite majorări de salarii, anumite angajamente de ordin social, anumite lucruri care poartă un caracter social atât de necesar într-o perioadă de criză, nu văd cum nu puteau fi susținute într-un parlament, care, cel mai probabil, e și în ajun de o campanie electorală. Dacă guvernul ar fi ales să meargă în parlament să prezinte rectificarea de buget, cu mare certitudine pot să zic că avea să aibă susținerea tuturor actorilor politici în parlament.

Eu zic că e vorba de o parte a agendei electorale a președintelui Dodon, care forțează nota.

De ce a torpedat guvernul această asumare de răspundere, explicația unică pe care eu o văd, eu zic că e vorba de o parte a agendei electorale a președintelui Dodon, care forțează nota pentru: 1. a-și puncta anumite puncte electorale în campania aceasta electorală și 2. nu exclud, pentru a scoate de sub lovitură sau a retrage, sau a oferi un exit propriului guvern, care, la acest moment, prezintă o povară pentru președintele Dodon, care nu are cum să critice propriul guvern, dar el are nevoie de linii de atac în ultimele patru luni de până la alegeri.”

Europa Liberă: Da? Acesta credeți că este scopul acestei asumări de răspundere? Vă întreb, pentru că și unii actori politici, de exemplu, lidera PAS, Maia Sandu, vede anume astfel lucrurile, a sugerat și ea într-un recent comentariu că Guvernul Chicu s-ar pregăti de ieșire. Vă întreb pe Dvs.: chiar vi se pare că e un scenariu de exit pentru Guvernul Chicu?

Veaceslav Negruța: „Da, din punctul meu de vedere, miza președintelui Dodon inițial a fost că un guvern total fidel dânsului îi va asigura resursele administrative, inclusiv un rezultat electoral pe care și-l dorește. Între timp, au apărut evidențe clare că acest guvern practic a blocat mai multe lucruri, ziceam anterior de dialog cu partenerii din afară, ziceam de incapacitatea de a gestiona pe măsură această criză legată de COVID și acum toaste pietrele se duc în capul autorităților, în capul guvernanților. Respectiv, toată nemulțumirea și critica, inclusiv de la cetățenii de rând și de la mediul de afaceri sunt direcționate, către guvernanți.

Dodon va încerca, din punctul meu de vedere, să se distanțeze sau să-și scoată de sub lovitură propriul guvern, dând posibilitate ca ceilalți, opoziția să-și instaureze un guvern sau să arate că nu pot să-și instaureze un alt guvern și, respectiv, președintele, candidat electoral, își deschide, își creează un front de atac pentru următoarele trei-patru luni care urmează până la alegeri. Respectiv, va veni cu critici dure față de alți potențiali concurenți. Dar eu cred că, dacă există o responsabilitate majoră față de situația cu care se confruntă Republica Moldova, un nou guvern ar putea să gestioneze altfel lucrurile, pentru că mai prost deja nu poate fi, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Dacă se întâmplă și acest guvern, într-adevăr, își prezintă demisia, nu știu, într-un timp apropiat, previzibil, cine își asumă responsabilitatea pentru mersul economiei și pentru treburile economice și sociale într-o perioadă atât de complicată?

Veaceslav Negruța: „După cum stau lucrurile, decizia de demisie a guvernului actual a fost luată de către președintele Dodon și acum și-au rezervat câteva zile pentru a pregăti spațiul, inclusiv informațional și mediatic, pentru a împacheta și a ieși relativ bine pentru Dodon această demisie a propriului guvern.

Acesta e un aspect, al doilea ce ține de cine va administra, deci există prevederi legale care spun că guvernul actual trebuie să gestioneze situația, fiind în interimat, până la numirea noului guvern. Respectiv depinde de politicieni care vor fi puși în situația de a rezolva cât se poate de repede acest vid politic și să numească un nou guvern care va trebui să-și asume gestionarea, inclusiv a dezastrului pe care îl avem urmare a gestionării sau negestionării situației epidemice. Și acolo avem un handicap enorm și, respectiv, noul guvern ar trebui să ia în calcul prioritățile pe care să le deseneze în următoarele luni.

Rectificarea de buget în formula în care a fost propusă, nefiind ajustat cadrul economic și umflând partea de cheltuieli, executarea bugetului devine o problemă pentru un eventual nou guvern, o bombă care va pune într-o situație dificilă și complicată un eventual nou guvern care se va confrunta cu executarea unui buget irealist sau nereal din punctul de vedere al surselor de finanțare a acestor angajamente umflate pe partea de cheltuieli în condițiile în care veniturile la buget, cel mai probabil, vor fi sub nivelul celor prognozate sau asumate de către guvernul actual. Asta în condiția în care guvernul își retrage propria asumare și vine totuși în mod regulamentar, dar asta deja nu se încadrează în logica electorală a lui Dodon. Deci nu va fi retrasă și, respectiv, se va presa, se va insista pe asumarea respectivă, forțând astfel demisia guvernului.”

Europa Liberă: Ce se poate de făcut, dacă se poate ceva de făcut, dle Negruța, indiferent de cine – de acest guvern sau de altul care va veni? Ce se poate de făcut ca suferințele economice să fie mai mici?

Veaceslav Negruța: „Din punctul meu de vedere, un program anticriză chiar e nevoie de a fi făcut public și, respectiv, de a fi urmat acest plan anticriză cu identificarea exactă a zonelor de intervenție din partea guvernului, astfel ca efectele să fie cât se poate de rapide, într-un termen relativ scurt.

Agenții economici au fost umflați cu fel de fel de promisiuni din luna martie încoace, aprilie-mai, când li s-a promis marea și sarea, dar în realitate nu au beneficiat de niciun ajutor sau asistență din partea statului, poate cu excepția acelor mici vacanțe de trei luni pe plata anumitor obligațiuni fiscale.

Cetățenii, din păcate, cei care au avut probleme de sănătate au avut susținere, din nou, doar din partea fondurilor acumulate sub formă de donații și mai puțin au avut parte de grija statului.

Cetățenii și agenții economici și-au epuizat în mare parte rezervele pe care le-au avut ...

Respectiv, toate aceste probleme trebuie să devină prioritate în agenda guvernului și să fie punctată foaia de parcurs pentru următoarele luni. Zic că cetățenii și agenții economici și-au epuizat în mare parte rezervele pe care le-au avut și au nevoie, pe lângă anumite injecții financiare directe și focusate către categorii care au nevoie de astfel de susținere, mai au nevoie și de speranțe, speranțe care se acordă cetățenilor și agenților economici pentru o comunicare activă.

Avem un lanț întreg de crize care se așază una peste alta – de la criza COVID spre criză economică, financiară, socială, criză politică, criză diplomatică și de alt gen, care complică lucrurile în Republica Moldova. Și, din păcate, cel mai mult suferă cetățenii în mod individual, având restricții sau având activități economice blocate, incapacitate de a reveni la locurile de muncă, fie pe intern, fie pe extern, respectiv de a reveni la acele venituri pe care le-au avut până la COVID. Și lucrurile acestea trebuie rezolvate, inclusiv cu ajutorul guvernării și nu cum s-a întâmplat până acum.”

Europa Liberă: Și, probabil, cu mult, mult ajutor extern sau cum vă imaginați? Pentru că impresia multora e că, dacă până acum se putea face ceva cu ajutor extern, acum și cu ajutor extern, chiar dacă am admite că aceste relații cu Uniunea Europeană, cu organizațiile donatoare ar înflori peste noapte, oricum va fi foarte dificil de a ieși din această criză.

Veaceslav Negruța: „Este adevărat, avem nevoie, înainte de toate, de un dialog activ cu partenerii noștri de dezvoltare. Pentru asta e nevoie de o guvernare sau de autorități care pot să poarte astfel de dialog, pentru că avem mai multe angajamente de sute de milioane făcute din partea partenerilor de dezvoltare și aceste lucruri trebuie valorificate, trebuie de asigurat că ele intră în bugetul de stat, care, apropo, prevede aceste finanțări, iar în situația cum au mers lucrurile până acum, riscul e mare că aceste resurse vor fi pierdute, vor fi ratate de către autorități. Trebuie reluat dialogul și atunci și credibilitatea vizavi de buget va crește.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG