Linkuri accesibilitate

„Viața oricărui om este mai presus” decât problemele sistemului de sănătate (M. Cotorobai/NewsMaker)


Revista matinală a presei.

Revista matinală a presei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:23 0:00
Link direct

Șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, și-a dat demisia în urma valului de critici declanșat de afirmația sa că oamenii decedați de COVID-19 erau și așa „o povară”. Într-o luare de atitudine, rezumată de NewsMaker.md, avocatul poporului Mihail Cotorobai califică drept cinice şi iresponsabile afirmaţiile fostului epidemiolog şef. „Este inadmisibil să afirmi că persoanele grav bolnave sau cele cu probleme serioase de sănătate ar fi o povară pentru sistemul de sănătate al unui stat”, susține Ombudsmanul. Mihail Cotorobai accentuează că demnitatea umană și viața oricărui om sunt mai presus decât orice probleme pe care le poate avea un sistem de sănătate… iar fiecare persoană are dreptul la cele mai înalte standarde de îngrijire medicală și la respect, inclusiv după decesul acesteia. „Nu în ultimul rând, afirmațiile demnitarului, lansate pe fondalul de mesaje contradictorii sau acțiuni inconsecvente ale unor persoane cu înalte funcții de răspundere în stat, sunt de natură să reducă din încrederea oamenilor în acțiunile guvernanților de prevenire a infecției COVID-19, precum și să-i descurajeze în a urma în continuare recomandările sanitare ale autorităților”, mai afirmă Mihail Cotorobai.

Noi.md îl citează pe fostul vicepremier Alexandru Muravschi cu afirmaţia că Nicolae Furtună trebuia demis mult mai devreme pentru „declarațiile nechibzuite” pe care acesta și le-a permis în ultima vreme. „În principiu, Furtună urma să fie demis acum câteva zile, când a declarat că nu este de acord cu plata despăgubirilor medicilor infectați cu COVID-19 în valoare de 16 mii de lei. Există o regulă clară în administrația publică. Funcționarul public își poate exprima dezacordul faţă de orice propunere la etapa de discuție. După luarea deciziei de către guvern, acesta fie demisionează, dacă are foarte multe principii, fie execută decizia. Critica publică a deciziei guvernamentale din partea funcționarului public este un motiv pentru a-l demite din funcție”, afirmă Alexandru Muravschi.

Fiecare al cincilea profesor din Republica Moldova are peste 60 de ani, adică face parte din categoria de risc de infectare cu Covid-19, informează jurnaltv.md cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică. În liceele din Chișinău activează 730 de pedagogi cu vârstă de pensionare. Reprezentanții Primăriei spun că majoritatea dintre ei a revenit la ore de la întâi septembrie, din propria dorință. „Avem o lipsa catastrofală de tineri specialiști”, afirmă directorii unităților de învățământ. Managerii spun că numărul specialiștilor în domeniu a scăzut considerabil, iar principala cauză este salariul mic, care a fost mărit de nenumărate ori, în ultimii ani, doar în promisiunile politicienilor. Astfel, managerii sunt nevoiți să apeleze la ajutorul colegilor în etate, care, la rândul lor, pentru a supraviețui, acceptă să vină la ore, pentru că altă soluție nu mai au, se spune în articol. Potrivit Biroului Național de Statistică, aproape 20 la sută dintre cadrele didactice au peste 60 de ani. Adică, fiecare al cincilea profesor este cu risc mare de îmbolnăvire. Ieșirea lor din sistem riscă însă să genereze un deficit de cadre didactice, deloc neglijabil, spun specialiștii.

Republica Moldova implementează sinusoidal agenda de integrare europeană, ba cu urcuşuri, ba cu coborâşuri, dar acum această curbă e inertă, a afirmat juristul Ştefan Gligor, la o dezbatere găzduită de agenţia de presă IPN. Președinta Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearova, este şi convinsă că astăzi, integrarea europeană, nu ca declarație, ci ca mișcare reală de realizare a reformelor, lipsește. „Guvernarea nu vorbește despre integrarea europeană, deoarece aceasta ar fi singura promisiune electorală realizată a lui Igor Dodon, care promitea anterior rezilierea Acordul de asociere”, a menţionat Olga Goncearova. Directorul executiv al Centrului Piligrim-Demo, Mihail Sirkeli, a invocat două cauze care explică stagnarea integrării europene în Moldova. „În primul rând, sursa legitimității principalului personaj al puterii - Igor Dodon. Pe de altă parte, noi nu vedem la actuala guvernare o abordare de stat: ce să facem în genere cu Republica Moldova. Reformele propuse de UE sunt foarte bine văzute de societatea moldovenească, dar, din păcate, guvernarea nu este interesată de ele”, a precizat Mihail Sirkeli. El este de părerea că doar alegerile vor contribui la activizarea procesului de integrare europeană.

Realitatea.md publică concluziile experţilor Asociaţiei Promo-LEX care au analizat impactul înregistrării prealabile a alegătorilor din diaspora asupra constituirii secţiilor de votare în străinătate. Una din observaţiile experţilor este că pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie au fost efectuate circa 4800 de înregistrări prealabile. Cei mai activi în acest proces s-au dovedit a fi cetățenii Republicii Moldova care în ziua alegerilor se vor afla în Federația Rusă. Înregistrările prealabile ale acestora au crescut de 3,5 ori. Promo-LEX a analizat modul de constituire a secțiilor de votare peste hotare atât în baza numărului total de înregistrări prealabile, cât și în baza înregistrărilor prealabile efectuate doar pe parcursul anului 2020. Concluzia experţilor este că în baza acestor date ar trebui constituite mai multe secţii de votare în ţări precum Federaţia Rusă, Danemarca, Belgia, Canada, Italia, România şi SUA.

Analistul politic român Iulian Chifu notează în editorialul său de pe deschide.md că în Republica Moldova, Parlamentul își reia lucrările în situația unei majorități fragile, chiar inexistente, dar și cu un timp suficient care a adus aranjamente noi și legături subterane care mai degrabă au consolidat puterea și poziția lui Igor Dodon. Analistul insistă asupra ideii că Guvernul Chicu mai poate fi demis până la prezidențiale. „Există o șansă ca Dodon să intre în alegeri prezidențiale nu cu Guvernul său, ci cu Guvernul Opoziției, eventual cu Guvernul Maia Sandu. Trebuie curaj și determinare, dar și o justă așezare a majorității… cu steagul opoziției purtat de cel mai bine reprezentat politician în cursa prezidențială. Doborârea Guvernului lui Dodon de către opoziție îi dă Maiei Sandu un imbold major, șansa negocierii și instalarea unui nou guvern al său, chiar dacă numai până la alegeri, îi permite să aibă un nou salt-trambulină pentru a prelua Președinția”, notează, între altele, Iulian Chifu.

„Moldovenismul stalinist, element al războiului hibrid în spaţiul românesc şi european” este titlul editorialului semnat de Alecu Reniţă pe ziarulnational.md. „Toți președinții de stat și primii miniștri ai Republicii Moldova au fost fie moldovenişti înrăiţi, cu un program de guvernare prorusesc şi antiromânesc, fie moldovenişti camuflaţi, care își ascundeau ura faţă de propriul neam şi neputinţa de a da rezultate prin slogane false de tip „şi cu Estul, şi cu Vestul” – dar, în realitate, tot cu Moscova. În consecință, după mai mult de un sfert de veac, R. Moldova a ajuns printre cele mai sărace țări din această parte a lumii, iar societatea ei este puternic divizată și nu are capacități semnificative de a coopera și de a se uni”, notează Reniţă. După părerea autorului frâna principală în democratizarea şi modernizarea R. Moldova o reprezintă Federaţia Rusă, care alimentează şi utilizează moldovenismul, sub toate formele antiromâneşti, ca instrument de bază în formarea, la Chişinău, a conducerilor servile Kremlinului. „Doar demontarea moldovenismului antiromânesc ar deschide drumul spre „deşteptarea” R. Moldova şi integrarea ei definitivă şi ireversibilă în cadrul României europene”, concluzionează Alecu Reniţă.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG