Linkuri accesibilitate

Victor Cobăsneanu: „Cum nu am văzut timp de 30 de ani luminița din capătul tunelului, așa nu o văd nici acum” (Bilanț 2019)


Victor Cobăsneanu

Cum s-au văzut schimbările politice la Soroca? Concluzii despre anul 2019 în viziunea redactorului șef al ziarului Observatorul de Nord, Victor Cobăsneanu:

Victor Cobăsneanu: „Cum nu am văzut timp de 30 de ani luminița din capătul tunelului, așa nu o văd nici acum”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:05 0:00
Link direct

Victor Cobăsneanu: „Acest lucru vorbește, în primul rând, despre instabilitatea din statul Republica Moldova. Chiar mă gândeam zilele acestea dacă avem vreun domeniu stabil și am ajuns la concluzia că este instabilitate pe linie, avem probleme în toate domeniile - în politică, în economie, în viața socială, ba chiar și în sport. Eu consider că a fost un an foarte nefericit pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: În ce măsură politicienii din teritoriu îi copiază pe cei de la centru?

Victor Cobăsneanu: „Mai degrabă politicienii din teritoriu nu îi copiază, dar îi urmează pe cei de la centru. Chiar vreau să zic că, după alegerile locale care au avut loc nu demult, la Soroca au avut loc niște schimbări spectaculoase în unele funcții, adică au fost plecați oameni care, în opinia mea, chiar erau la locul lor și au fost înlocuiți cu alții. Și nu cred că asta s-a făcut din inițiativa liderilor locali ai partidelor, mai degrabă este vorba de un „sfat” al celor de la centru și o îndeplinire fără a crâcni a celor din teritoriu.”

Europa Liberă: Ziceați că, în urma alegerilor, s-au făcut schimbări mari. Soroca a ajuns să fie administrată de PSRM, după o perioadă guvernată de liberal-democrați, apoi democrați. E o schimbare semnificativă de optică. Cum se explică?

... Iarăși facem parte din „centura roșie”...

Victor Cobăsneanu: „Chestia e că raionul Soroca foarte mulți ani a fost în așa-zisa „centură roșie”, care este proprie raioanelor de nord. Parcă-parcă patru ani în urmă Soroca ieșise din această centură, dar iată că au venit aceste alegeri care ne-au reîntors în lumea, să spunem așa, mai puțin ortodoxă, și iarăși facem parte din „centura roșie”, alături de alte raioane din nordul republicii. Se explică prin faptul că oamenii încă mai cred în promisiuni, ei mai cred în ziua de ieri și chiar nu-i interesează ziua de mâine, cu părere de rău. Știți, astăzi am ajuns timpuri când multă lume plânge după comuniști, chiar unii zic că „mai bine era pe timpul comuniștilor”, că patru ani în urmă când au venit ai noștri și acum când au revenit nu ai noștri, lucrurile stau mult mai rău decât altădată.”

Europa Liberă: Țin minte că discutam cu Dvs. și în alți ani și spuneați că dezamăgirea e mare printre oameni. Mai au speranță? Câtă încredere le-a mai rămas?

Victor Cobăsneanu: „Știți că, dacă facem trimitere la rezultatele alegerilor, majoritatea sau foarte multă lume crede în actuala guvernare. Deci, acești oameni trăiesc cu o speranță. Noi, acei fără speranță, suntem în minoritate, cu părere de rău. Și eu, de exemplu, cum nu am văzut timp de 30 de ani luminița din capătul tunelului, așa și nu o mai văd nici acum.”

Europa Liberă: Dle Cobăsneanu, dar în ce măsură și oamenii sunt de vină, dacă tot nu se schimbă lucrurile atâția ani, deja de câteva decenii, în ce măsură au învățat să-i tragă la răspundere pe cei de la guvernare?

Victor Cobăsneanu: „Oamenii nu poartă vina probabil în cea mai mare măsură, într-o măsură mai mare poartă vină guvernările care s-au perindat, conducătorii de partide care au promis una, dar au făcut alta, trădările sau neîndeplinirea promisiunilor electorale. Am avut și lideri care promiteau, am avut lideri care ne dădeau speranțe, dar până la urmă aceștia ne-au dezamăgit și chiar într-un sens ne-au furat speranța în viitor.”

Europa Liberă: S-a făcut public un sondaj, în care, între altele, s-a discutat și despre demiterea guvernului condus de dna Maia Sandu în noiembrie. Patru din zece respondenți cred că a fost o acțiune incorectă și aproape jumătate zic, pe de altă parte, că a fost o măsură necesară, întrucât acel guvern nu mai beneficia de susținere în parlament. Dacă ar fi să aruncați o privire asupra modului în care a funcționat acel guvern, pentru că a fost foarte diferit de celelalte – de asta mă opresc anume la guvernul Sandu –, unde s-a greșit? Sau era clar de la început că este nefirească coaliția PSRM-ACUM?

Victor Cobăsneanu: „Într-un fel, vreau să zic că Guvernul Sandu a depășit din multe puncte de vedere situația reală din Republica Moldova. Acum a venit la putere un guvern mai... tehnocrat, dar, în opinia mea, foarte și foarte eterogen, spre deosebire de guvernul Sandu, care era, să zicem așa, un guvern de elită. Or, societatea moldovenească nu este încă gata să primească astfel de guverne din care fac parte absolvenți de universități cu prestigiu.”

Europa Liberă: Dar au știut să vorbească pe limba oamenilor, să se facă auziți?

Victor Cobăsneanu: „Nu. Probabil a fost și un pic de aroganță din partea guvernului Sandu, nu întotdeauna au vorbit într-o limbă care este înțeleasă de toată lumea. Pe de altă parte, poate că alte guverne ar trebui să tragă învățăminte de la acest guvern și să știe mai bine să comunice cu masele largi, să știe mai bine să-și impună punctul de vedere nu într-un limbaj academic, dar într-un limbaj mai pe înțelesul tuturor.”

Europa Liberă: Dle Cobăsneanu, Dvs. la Soroca stați de vorbă cu oamenii. Care sunt așteptările lor?

Cei din provincie sunt până la urmă considerați doar o simplă mașină de vot...

Victor Cobăsneanu: „Să zicem că, după alegerile locale, foarte multă lume pe care o cunosc eu a dat mâinile în jos, deja oamenii nu mai știu ce ar trebui să facă, cum ar trebui să procedeze, fiindcă au înțeles că acolo sus, la Chișinău, o guvernare se schimbă cu alta și cei din provincie sunt până la urmă considerați doar o simplă mașină de vot, mai cu seamă că foarte multă lume din provincie nu prea dorește să gândească, nu prea știe să analizeze lucrurile, dar puțina lume care a mai rămas și are capacitatea de a gândi își pierde chiar și ultima speranță.”

Europa Liberă: Dvs. conduceți un ziar care de ani de zile se ține la Soroca, spre deosebire de ziare inclusiv naționale, care s-au închis. Cum reușiți?

Victor Cobăsneanu: „Este la moldoveni o vorbă, care-i foarte potrivită pe moment: „Numai noi știm cum supraviețuim”. În spatele acestei fraze este o muncă enormă pentru a supraviețui în aceste timpuri, când nimeni și nimic nu ne mai poate ajuta, numărul de abonați scade, volumul de publicitate este în descreștere. Noi, spre deosebire de alții, cu părere de bine, avem foarte multă publicitate, inclusiv publicitate mică, care ne ajută să ne mai menținem pe val, dar și noi suntem într-o situație mai mult decât agravantă. Acum suntem în perioada abonării, lucrurile stau foarte și foarte rău. Și în acest context vreau să spun că noi suntem sprijiniți, oricât ar părea de straniu, de pătura socială mai puțin pregătită și mai puțin școlită, de oamenii de la țară și de pensionari. Lumea școlită, lumea bine pregătită, absolvenți de universități și academii preferă altceva decât ziarul. Cu părere de rău și organizațiile internaționale care finanțează organele mass-media pun accentul pe alte surse de informare decât ziarul clasic.”

Europa Liberă: Și e păguboasă această atitudine?

Victor Cobăsneanu: „Deocamdată, Observatorul de Nord, pe care am onoarea să-l conduc, mai rămâne o punte de legătură dintre omul de la țară și administrația publică locală sau, să zicem, lumea din exterior. Or, cei de la orașe chiar nu mai au nevoie de ziare, fiindcă ei sunt emancipați, sunt în pas cu moda și chiar nu-i prea interesează problemele cu care ne confruntăm noi, dar probleme sunt foarte și foarte grave. De curând am auzit, de exemplu, că s-au închis două ziare de prestigiu. Este vorba de Jurnal de Chișinău și ziarul de la Bălți, SP, acestea nu erau niște ziare simple, ci erau ziare care aveau cel puțin 20 de ani de muncă pe piața mediatică din Republica Moldova. Noi suntem la al 22-lea an de activitate pe această piață și chiar nu m-am gândit la început, cu 22 de ani în urmă, că voi ajunge zile când nu voi avea de unde da salariu la angajați.”

Europa Liberă: Dispariția ziarelor, pe de altă parte, poate duce la expunerea mai mare a oamenilor la știri false mai multe, în era internetului și în tot păienjenișul acesta al internetului?

Presa locală, presa din provincie este sortită să spună adevărul...

Victor Cobăsneanu: „Cu siguranță, răspunsul meu este afirmativ, fiindcă presa și în special, dar poate în primul rând, presa locală, presa din provincie este sortită să spună adevărul. Noi nu putem să spunem minciuni, noi nu ne ocupăm cu falsurile, fiindcă după ce ieșim de la serviciu nu ne dizolvăm într-un milion de oameni, dar ieșim în societate unde ne întâlnim cu oamenii și trebuie să privim cinstit în ochii lor și să recunoaștem că nu le-am spus minciuni, că am spus numai adevărul. Spunând toate acestea, eu nu vreau să zic că Observatorul de Nord este un ziar retrograd, care a rămas în urmă și nu utilizează noile tehnologii informaționale, dimpotrivă, noi avem foarte multe premii anume la implementarea multimedia în ziar, adică noi avem și emisiuni video, avem și tot felul de reportaje foto, video, suntem în pas cu lumea, dar mie îmi pare rău și mă doare inima pentru ziarul nostru clasic, pentru varianta print a ziarului.”

Europa Liberă: La asta mă și refeream, pentru că foarte multe fake news-uri sunt pe rețelele sociale și niciodată nu știi cine e în spatele unui sau altui cont, care scrie o informație, or la ziar, vorba clasică: „Ce scrii cu penița nu tai cu bărdița”.

Victor Cobăsneanu: „Da, este adevărat. Și noi suntem jertfele tehnologiilor informaționale. Și nu noi ca ziar, nu noi ca persoane, dar societatea în general.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG