Linkuri accesibilitate

Ştiri

Viktor Orban s-a opus adoptării bugetului UE pentru ca Ungaria să nu fie forțată să accepte imigranți

Premierul Ungariei, Viktor Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că s-a opus, luni, aprobării următorului buget pe șapte ani al Uniunii Europene și fondurilor de refacere economică post-pandemie pentru ca țara sa să nu fie forțată să accepte imigranți. Bugetul pentru 2021-2027 nu conține clauze specifice despre politica privind imigranții, dar accesul țărilor membre la fondurile anticriză este condiționat de respectarea statului de drept. „Cei de la Bruxelles, consideră că respectă statul de drept numai țările care acceptă imigranți”, se spune într-o declarație a lui Orban difuzată miercuri de agenția oficială de știri MTI. Premierul de dreapta de la Budapesta este un adversar declarat al acceptării imigranților pe motiv că ar pune în pericol identitatea națională și europeană. Declarațiile sale de miercuri survin pe fondul unei proceduri începute de Uniunea Europeană împotriva Ungariei pentru violarea regulilor democratice.

Vezi ultimele știri ale zilei

„E inadmisibilă obligarea studenților din regiunea transnistreană să prezinte rezultatele testelor Covid-19”

Punctul de trecere de la Pervomaisk-Cuciurgan

„Biroul politici de reintegrare consideră ca fiind inadmisibilă obligarea studenților, originari din regiunea transnistreană, care își fac studiile în partea dreaptă a Nistrului, să prezinte rezultatele testelor pentru diagnosticarea Covid-19, efectuate din cont propriu, pentru a traversa linia administrativă”, se spune într-o declarație a Biroului de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău, publicată sâmbătă după amiaza.

Sute de studenți originari din stânga Nistrului care își fac studiile la Chişinău au fost obligați de administrația de la Tiraspol să aibă un test Covid nu mai vechi de două săptămâni pentru a fi lăsați să meargă acasă, în regiunea transnistreană. În lipsa acestuia, studenții nu vor fi lăsați să traverseze frontiera administrativă. Studenții ar urma să-și facă testul din cont propriu. Un test costă, în laboratoarele private, între 800 și 1200 de lei. Tiraspolul spune că are în evidență 519 studenți care fac naveta, cel mai probabil, însă, numărul real de studenți afectați de această nouă restricție este mult mai mare. Decizia afectează și mai mulți tineri din autonomia găgăuză care își fac studiile la universitățile transnistrene.

Comunicatul Biroului de reintegrare spune că „această practică creează presiuni financiare suplimentare asupra cetățenilor Republicii Moldova, instituie noi bariere artificiale în calea liberei circulații și îngreunează realizarea dreptului inalienabil la educație”. Comunicatul mai spune că un demers adresat Tiraspolului solicitată înlăturarea impedimentelor în calea liberei circulații a studenților și a elevilor, mai ales că în a doua decadă a lunii decembrie va începe sesiunea de iarnă în instituțiile universitare.

Europa: Numărul morților de COVID-19 a trecut de 400 000

Morțile provocate de coronavirus au depășit cifra de 400.000 în Europa, a doua cea mai greu încercată regiune de pe planetă. În lumea întreagă, pandemia a ucis din decembrie 2019 cel puțin 1.444.426 de oameni, potrivit bilanțului publicat de Agenția France Presse sâmbătă la prânz. Tot la nivel global s-au înregistrat oficial 61,6 milioane de cazuri de infectare, iar 39 de milioane de oameni sunt considerați tratați.

Sute de oameni au demonstrat împotriva rasismului în orașul vest-german Kalkar

Pancartă anti-AfD la Berlin

Sute de oameni au demonstrat sâmbătă împotriva rasismului în orașul vest-german Kalkar, aproape de granița olandeză, unde își ține conferința partidul de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). La protestul împotriva formațiunii anti-imigraționiste au participat și reprezentanții tuturor partidelor politice importante germane, sub genericul „Ridicați-vă împotriva rasismului!”. Mitingul s-a încheiat fără incidente. Între timp, la conferința AfD s-au făcut auzite mai ales critici la adresa felului cum guvernează criza de coronavirus guvernul cancelarului Angela Merkel. Atât protestatarii, cât și delegații la conferință au purtat măști.

În Franța, protest împotriva interzicerii publicării de informații despre abuzurile Poliției

Manifestație împotriva încercării de îngrădi libertatea de expresie a jurnaliștilor.

În Franța mii de oameni au protestat în zeci de localități împotriva unei legi noi care ar interzice popularizarea, de pildă pe rețele, a imaginii polițiștilor în exercițiul funcțiunii, cu scopul de a-i vătăma fizic sau psihologic. Grupurile pentru apărarea drepturilor omului și jurnaliștii, mai ales, se tem că prevederea ar putea favoriza impunitatea în rândul apărătorilor legii. La Paris, câteva mii de oameni au protestat în Piața Republicii și pe străzile adiacente, cerând și demisia ministrului de interne, Gerald Darmanin. Chestiunea a revenit în actualitate în Franța în ultimele zile, după ce s-au publicat imagini cu polițiști francezi bătând un bărbat de culoare, și un alt video, cu polițiști bătându-l pe producătorul muzical Michel Zecler.

Ion Chicu respinge obiecțiile privind plafonarea sau excluderea taxelor percepute la nivel local

Premierul Ion Chicu respinge obiecțiile primarilor privind un plan de plafonare sau excludere a taxelor percepute la nivel local, spunând că măsura este necesară pentru încurajarea investițiilor. „Atragerea investitorilor (...) nu este posibilă fără o previzibilitate clară în materie de taxe si impozite”, a scris Chicu într-o postare pe Facebook, semnalată de Ziarul de Gardă. Premierul repetă în acest fel argumentele dintr-un apel către guvern al cercurilor de afaceri, contrazicând oficialii locali care au protestat de mai multe ori împotriva inițiativei Ministerului Finanțelor. Vineri, primarii și alți oficiali locali au spus din nou, la o demonstrație în capitală, că plafonarea taxelor locale nu este decât în avantajul companiilor, mai ales al celor mari, defavorizând administrația locală și dezvoltarea regiunilor.

Negociatorul-șef pentru Brexit al Uniunii Europene a sosit la Londra

Michel Barnier la 10 Downing Street, sediul prim ministrului britanic

Negociatorul-șef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a sosit sâmbătă la Londra pentru noi discuții directe cu omologul său britanic, David Frost, privind reglementarea comerțului bilateral după încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie. David Frost a spus vineri că încă este posibil să se ajungă la un acord comercial acceptabil cu Uniunea Europeană, chiar dacă nu mai este mult timp, iar divergențe mari rămân. „Este târziu, dar încă este posibil un acord, și voi continua să negociez până ce va deveni limpede că nu sunt șanse”, a scris Frost pe Twitter, după ce omologul său european, Michel Barnier, a confirmat că va merge din nou la Londra, la negocieri. Principalele obstacole în calea acordului sunt legate în prezent de accesul vaselor de pescuit din UE în apele teritoriale britanice. Potrivit Reuters, ultima ofertă a Bruxelles-ului este ca europenii să înapoieze Marii Britanii 15-18% din valoarea cotelor de pește capturate de ei în apele britanice.

Susținătorii unui cleric irakian radical au ucis cu focuri de armă cinci oameni

Muqtada al-Sadr și generalul Qasem Soleimani la Teheran, 10 septembrie 2019

Susținătorii unui cleric irakian radical au ucis cu focuri de armă cinci oameni sâmbătă, pe fondul unor ciocniri cu protestatari anti-guvernamentali în sudul Irakului. Demonstranții anti-guvernamentali au încercat să blocheze marșul susținătorilor liderului musulman șiit Muqtada al-Sadr, care au ripostat violent, omorând și rănind oameni. Ciocnirile au avut loc într-o piață centrală din orașul Nasiriya, epicentrul unei mișcări conduse de tinerii care se opun elitelor sectare aflate la conducerea țării. Al-Sadr conduce un bloc politic puternic în parlamentul irakian, iar suporterii lui organizează demonstrații de sprijin înaintea alegerilor de la anul. Al-Sadr a sprijinit în trecut, sporadic, mișcarea de tineret, dar în ultimele luni activiștii acesteia s-au plâns că el le-ar fi tot mai ostil.

Hassan Rohani: Iranul va riposta „la timpul potrivit” față de uciderea celui mai important savant nuclear iranian

Mașina lui Mohsen Fakhrizadeh după atacul care a avut loc vineri lângă Teheran, 27 noiembrie 2020

Președintele Iranului, Hassan Rohani, a spus că țara sa va riposta „la timpul potrivit” față de uciderea vineri a celui mai important savant nuclear iranian. Într-o postare pe net, sâmbătă, Rohani a spus că asasinatul petrecut în apropiere de Teheran a fost efectuat de Israel la comanda Statelor Unite.

Potrivit presei de stat iraniene, Mohsen Fakhrizadeh, șeful departamentului pentru cercetare și inovație al Ministerului apărării, a fost rănit grav de indivizi înarmați care i-au atacat mai întâi mașina cu o bombă și s-au angajat într-un schimb de focuri cu bodyguarzii.

El a murit la spital.

Fakhrizadeh conducea programul iranian nuclear Amad (Speranța), despre care Occidentul susține că ar avea menirea să testeze posibilitatea asamblării bombei atomice. Teheranul neagă acuzația.

Agenția atomică ONU spune că programul Amad s-a încheiat la începutul anilor 2000.

Israelul este suspectat de multă vreme că ar fi pus la cale o serie de asasinări de savanți nucleari iranieni în urmă cu un deceniu.

Ministrul de externe iranian Javad Zarif a spus că există „indicii clare” privind o implicare israeliană în asasinat.

Israelul nu a comentat imediat moartea savantului iranian, pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl menționase la o conferință de presă recentă, adăugând: „Țineți minte acest nume”.

Incidentul nu a fost comentat nici de Statele Unite.

A murit proeminentul savant nuclear iranian Mohsen Fakhrizadeh

Mașina savantului Mohsen Fakhrizadeh a fost ținta unui atac cu armă.

Cel mai important savant nuclear iranian a fost asasinat în apropierea Teheranului, într-un atac despre care Iranul spune că are caracteristicile unei operațiuni israeliene.

Mohsen Fakhrizadeh, șeful departamentului pentru cercetare și inovație al Ministerului apărării, a fost rănit grav de „teroriști înarmați” care i-au atacat mașina și s-au angajat într-un schimb de focuri cu bodyguarzii, s-a anunțat într-o declarație oficială iraniană.

„Din păcate, echipa de medici nu a reușit să-l readucă la viață”, se mai spune în declarație.

Fakhrizadeh conducea programul iranian nuclear Amad (Speranța), despre care occidentul susține că ar avea menirea să testeze posibilitatea asamblării bombei atomice. Teheranul neagă acuzația.

Agenția atomică ONU spune că programul Amad s-a încheiat la începutul anilor 2000.

Israelul este suspectat de multă vreme că ar fi pus la cale o serie de asasinări de savanți nucleari iranieni în urmă cu un deceniu.

Un consilier militar al liderului suprem spiritual iranian, Ayatolah Ali Khamenei, a acuzat Israelul că l-a ucis pe savant ca să provoace un război.

Israelul nu a comentat imediat moartea savantului iranian, pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl menționase la o conferință de presă recentă, adăugând: „Țineți minte acest nume”.

Pentru alegerile parlamentare din România, moldovenii cu pașapoarte românești vor vota la 30 de secții de pe teritoriul R. Moldova

Moldovenii cu pașapoarte românești vor putea vota la alegerile românești din 5-6 decembrie la 30 de secții de votare în R. Moldova, dintre care 7 la Chișinău. La o conferință de presă, vineri, ambasadorul Daniel Ioniță a spus cu titlu de noutate că în capitală nu se mai vota de data aceasta la ambasadă, dar se vor deschide secții noi, în apropiere.

Potrivit relatării IPN, ambasada României recomandă alegătorilor să poarte măști, să își dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot, după fiecare contact cu alte persoane sau cu obiecte care ar putea fi atinse și de alte persoane, precum și la ieșirea din secție. Se recomandă păstrarea distanței de minimum un metru față de ceilalți atât la coadă, cât și odată intrat în secție.

COVID-19 în R. Moldova: 1246 de noi infectări

În R. Moldova va fi stare de urgență în sănătate publică de la 30 noiembrie până la 15 ianuarie, cu alertă de „cod roșu”. Prelungirea a fost anunțată vineri de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP). Începând de mâine se închid cluburile de noapte, iar de luni restaurantele și barurile trebuie să se închidă la 10 seara. În R. Moldova s-au confirmat vineri încă 1246 de infectări cu COVID-19 și 21 de decese.

În parlamentul R. Moldova s-a creat o comisie de anchetă a „laundromatului rusesc”

În Parlamentul R. Moldova s-a creat vineri o comisie de anchetare a spălării banilor prin bănci moldovene în scandalul cunoscut ca „laundromatul rusesc”. Comisia va fi condusă de deputata Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Inga Grigoriu, care este și autoarea inițiativei, transmite IPN. Potrivit investigațiilor de presă, organizații criminale, oameni de afaceri din domeniul imobiliar și din sectorul bancar din Federația Rusă au transferat peste 20 de miliarde de dolari din fonduri ilicite, prin „complexul de spălătorie”, format din zeci de companii offshore, bănci și agenți proxy. Comisia Ingăi Grigoriu, în care sunt reprezentate toate formațiunile politice parlamentare, ar urma să prezinte în parlament în termen de 120 de zile un raport despre „componenta moldoveană” a scandalului.

Alexei Navalnîi a cerut UE să sancționeze „banda de criminali” din anturajul lui Vladimir Putin

Alexei Navalnîi audiat online de Comitetul pentru afaceri externe al Parlamentului European, Bruxelles, 27 noiembrie 2020

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi a cerut Uniunii Europene să își îndrepte sancțiunile împotriva „bandei de criminali” din anturajul președintelui rus Vladimir Putin. Vorbind vineri, 27 noiembrie, la o conferință online cu membrii Parlamentului European, Navalnîi a spus că oligarhii ruși „au acaparat temporar puterea”, iar UE trebuie să elaboreze o nouă strategie în relația sa cu Moscova. În mod concret, Navalnîi a cerut UE să cerceteze sursele europene de venituri ale unor miliardari ruși ca Roman Abramovici, Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg, care au, tustrei, legături strânse cu Kremlinul. „Atâta vreme cât iahturile lui Usmanov sunt la Barcelona sau Monaco, nimeni nu va lua la Kremlin în serios sancțiunile (europene)”, a spus Navalnîi.

Curtea Supremă de Justiție a respins plângerea lui Igor Dodon despre alegerile în diaspora

Curtea Supremă de Justiție a adus-o pe Maia Sandu mai aproape de începerea mandatului prezidențial respingând o plângere a lui Igor Dodon privind felul cum s-au ținut alegerile în diasporă. CSJ a respins la 26 noiembrie demersul președintelui în exercițiu legat de transportarea organizată a alegătorilor la vot în străinătate, într-o decizie citată de Newsmaker.md. Aceasta a fost una dintre principalele obiecții ale lui Dodon legate de înfrângerea sa în alegeri, la 15 noiembrie. Suporterii Maiei Sandu se plânseseră, dimpotrivă, mai ales după primul tur, că alegătorii transnistreni, în general votanții lui Dodon, au fost aduși în mod organizat, cu autobuzele, la secțiile de votare din dreapta Nistrului. Ambele tabere au insinuat și că unii alegători duși organizat la vot ar fi fost plătiți să voteze un anume candidat.

Alexandr Lukașenka a spus că va pleca din post după adoptarea unei noi constituții

Președintele din Belarus, Alexandr Lukașenka, a spus vineri că va pleca din post după adoptarea unei noi constituții. „Nu voi mai lucra cu voi ca președinte sub noua constituție”, a spus Lukașenka, citat de agenția de presă Belta. El nu a spus când anume ar putea pleca din post, dar a insistat că trebuie amendată constituția și trebuie ajustate atribuțiile președintelui. R. Belarus se confruntă de mai multe luni de zile cu mari proteste, după ce politicianul veteran Alexandr Lukașenka s-a declarat învingător la alegerile de la 9 august. Oponenții săi spun că scrutinul a fost falsificat, iar rivala lui din alegeri, Svetlana Țihanovska, a fost nevoită să se refugieze în Lituania.

David Frost: Încă este posibil să se ajungă la un acord comercial post-Brexit cu Uniunea Europeană

Negociatorul șef al UE pentru Brexit Michel Barnier (dreapta)și negociatorul-șef britanic pentru Brexit David Frost

Negociatorul-șef pentru Brexit al Marii Britanii, David Frost, a spus vineri că încă este posibil să se ajungă la un acord comercial post-Brexit cu Uniunea Europeană, chiar dacă nu mai este mult timp, iar divergențe mari rămân. „Este târziu, dar încă este posibil un acord, și voi continua să negociez până ce va deveni limpede că nu sunt șanse”, a scris Frost pe Twitter, după ce omologul său european, Michel Barnier, a spus că va merge din nou la Londra, la negocieri.

Principalele obstacole în calea acordului care ar trebui să intre în vigoare peste cam 5 săptămâni sunt legate în prezent de accesul vaselor de pescuit din UE în apele teritoriale britanice. Potrivit Reuters, ultima ofertă a Bruxelles-ului este ca europenii să înapoieze Marii Britanii 15-18% din valoarea cotelor de pește capturate de ei în apele britanice.

Igor Dodon o îndeamnă pe Maia Sandu să-și asume guvernarea sau să declanșeze alegeri parlamentare anticipate

Igor Dodon

Președintele în exercițiu, Igor Dodon, a declarat că Partidul Socialiștilor este „gata să sprijine” un eventual guvern „propus de Maia Sandu”, deși consideră că actualul executiv, condus de Ion Chicu, ar trebui să-și continue activitatea.

Într-o postare pe Facebook, Dodon a îndemnat-o pe președinta aleasă Maia Sandu, lidera PAS, să înceapă „cât mai curând procesul de negociere cu fracțiunile parlamentare, să formeze o majoritate în formula care îi convine dumneaei, să creeze un nou Guvern sau să provoace alegerile parlamentare anticipate”. Igor Dodon, care este și liderul informal al socialiștilor, susține că în Parlament „nu există azi vreo majoritate parlamentară”, dar aceasta poate fi creată „în diferite formule, în funcție de fracțiunile care se vor alia”.

Președinta aleasă, Maia Sandu, și deputați din fracțiunea PAS și-au reafirmat recent opțiunea pentru declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate, întrucât actualul Legislativ nu mai este unul reprezentativ.

Trump spune că va pleca de la Casa Albă, dacă victoria lui Biden va fi certificată de Colegiul Electoral

Donald Trump

Președintele SUA, Donald Trump, a spus că va pleca de la Casa Albă, dacă Colegiul Electoral va confirma victoria președintelui ales Joe Biden, deși a promis să continue să lupte cu rezultatele alegerilor.

„Sigur că o voi face. Și știți bine aceasta”, a spus Trump, pe 26 noiembrie, întrebat de jurnaliști la Casa Albă despre recunoașterea certificării pe care o va da Colegiul Electoral.

Parlamentari republicani și oficiali din administrația de la Washington au spus anterior că Trump va trebui să plece de la Casa Albă pe 20 ianuarie, dacă Colegiul Electoral va certifica rezultatele scrutinului, dar este pentru prima oară când președintele a comentat acest lucru.

Dacă membrii Colegiului Electoral vor atribui victoria lui Joe Biden, ei vor face „o mare greșeală”, a spus Trump, adăugând că va fi foarte greu de acceptat acest lucru.

Colegiul Electoral, care va stabili câștigătorul alegerilor prezidențiale, se va întruni pe 14 decembrie. Biden a obținut 306 voturi ale electorilor, față de 232 acordate lui Trump. Președintele insistă că „multe lucruri” se pot întâmpla până la validarea alegerilor și continuă să susțină că „alegerile au fost o fraudă”. Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, dar pe 23 noiembrie administrația sa a decis oficial începerea tranziției către echipa lui Biden, care a primit acces la rapoartele serviciilor secrete, fonduri și spații guvernamentale, precum și la întâlnirile cu oficialități federale.

Limba rusă - pasibilă de eliminarea din Constituția kârgâză

Limba rusă și-ar putea pierde statutul de limbă oficială în Kârgâzstan. O propunere privind excluderea din Constituția kârgâză a normei care prevede că limba rusă este limbă de stat în această țară a fost înaintată de unul din membrii Consiliului Constituțional de la Bișkek, Sadirdin Toraliev, în cadrul ședinței de joi a consiliului, informează Radio Azzatyk, serviciul kârgâz al Europei Libere.

„Kârgâzii nu vor învăța propria lor limba, dacă nu au nevoie de ea”, a spus Toraliev, potrivit căruia a venit timpul când Constituția trebuie să-i rezerve statul de limbă de stat în exclusivitate limbii kârgâze.

„Suntem obișnuiți cu limba rusă și ne-am atașat de ea ca un câine legat. Nu ar trebui să fie așa. Ne putem pierde limba. Asta e natura omului, până nu-l obligi - nu va învăța nimic”, a mai declarat Toraliev, citat de publicația „AKIpress”, care nu prezintă însă și reacția altor participanți la întâlnire.

Conform Constituții actuale, limba rusă este limbă oficială în Kârgâzstan. Propunerea de a priva rusa de acest statut a fost formulată anterior de noua coaliție politică, formată în 2019, care a sprijinit inițierea unei reforme constituționale.

În octombrie curent, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul rus, președintele în exercițiu, Sadîr Japarov, a spus însă că problema în cauză nu mai reprezintă o prioritate.

Proiectul noii Constituții a Kârgâzstanului a fost supus dezbaterilor publice pe 17 noiembrie curent. Documentul extinde semnificativ rolul și atribuțiile președintelui. Astfel, în cazul în care amendamentele vor fi adoptate, Kârgâzstanul se va transforma de facto dintr-o republică parlamentară într-una prezidențială. Se discută de asemenea despre crearea unui nou „organ suprem consultativ și coordonator”, care va fi convocat de președinte.

România: măștile ce nu protejează de COVID s-ar putea numi „acoperitoare facială”

În România, ministrul economiei Virgil Popescu a anunțat, joi, că raportul cu neregulile constatate în privința măștilor de protecție, întocmit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a ajuns la Parchetul General.

Cu zi în urmă, ministrul spunea că jumătate din măştile aflate pe piaţă nu protejează împotriva Covid, iar Ministerul Economiei va emite un ordin pentru a obliga comercianţii să precizeze acest lucru în cazul produselor neconforme, transmite hotnews.ro.

„Vom emite un ordin care să spună clar că aceste măşti nu asigură protecţie împotriva Covid, ca oamenii să ştie când cumpără că, dacă acel produs este pe raft şi i se spune mască, el nu este o mască care protejează”, a mai spus ministrul.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a propus joi utilizarea denumirii „acoperitoare facială de utilizat în colectivitate” pentru măştile care nu sunt nici dispozitive medicale şi nici echipamente individuale de protecţie. Potrivit proiectului de decizie, citat de Agerpres, operatorii economici vor fi obligaţi să afişeze pe ambalaj și la locul de comercializare această denumire.

Proiectul a fost elaborat în urma controalelor pe piaţa de măşti din România, care au arătat că mai mult de jumătate din aceste produse prezintă diverse neconformităţi, cantitatea ajungând la aproximativ 20 de milioane de bucăţi, care au şi fost retrase de pe piaţă.

Ungaria și Polonia fac front comun în disputa asupra bugetului UE

Viktor Orban și Mateusz Morawiecki

Șefii guvernelor din Ungaria și Polonia au semnat o declarație comună prin care-și reafirmă decizia de a bloca viitorul buget al Uniunii Europene și fondurile masive pentru depășirea crizei pandemice, în cazul în care mecanismul de accesare a finanțării va fi condiţionat de situaţia statului de drept. Viktor Orban și Mateusz Morawiecki au spus, după întrevederea lor la Budapesta, joi, pe 26 noiembrie, că acest mecanism riscă să deraieze blocul comunitar. Potrivit declarației celor doi prim-miniștri, mecanismul condiționat „foloseşte definiții vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare pentru justificarea sancţiunilor”.

Atât Ungaria, cât și Polonia sunt investigate de UE pentru subminarea independenței justiției, mass-media și a organizaţiilor neguvernamentale și riscă să piardă accesul la zeci de miliarde de euro. În declarația comună se spune că Polonia și Ungaria nu vor accepta nicio propunere care nu este acceptabilă pentru una din țări. Săptămâna trecută, cele două țări au blocat prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru următorii șase ani și planul de redresare economică post-Covid, în valoare de 1,8 trilioane de euro.

337 de persoane au fost condamnate la închisoare pe viață în Turcia, pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan

Un tribunal din Turcia a condamnat la închisoare pe viață 337 de inculpați, inclusiv comandanți de armată și piloți, pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan. Început în 2017, procesul s-a concentrat pe cele întâmplate la baza aeriană Akinci din Ankara, de unde ar fi fost coordonat complotul. Audierile finale au avut loc la un tribunal din capitala turcă în condițiile unor puternice măsuri de securitate.

În total, 475 de persoane, inclusiv 365 aflate în detenție, au fost judecate pentru organizarea loviturii eșuate și pentru bombardarea unor clădiri oficiale, ca sediul parlamentului, palatul prezidențial și sediul poliției din Ankara. Guvernul președintelui Erdogan spune că în spatele loviturii de stat eșuate, care s-a soldat cu peste 250 de morți, s-ar afla suporterii clericului șiit Fethullah Gulen, acesta fiind judecat în absență. În vârstă de 79 de ani, clericul aflat în Statele Unite respinge acuzațiile. 19 inculpați au fost găsiți vinovați de omucidere, tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și tentativă de asasinare a președintelui turc.

La condamnarea la închisoare pe viață, care este cea mai aspre pedeapsă în Turcia, li s-au aplicat circumstanțe agravante, însemnând că nu există posibilitatea grațierii. Printre aceștia se numără piloții militari care au executat atacuri, precum și patru presupuși autori ai complotului, numiți de tribunal „imami civili” datorită legăturilor cu rețeaua lui Gulen. Un regim sever al stări de urgență introdus în Turcia după lovitura de stat eșuată a făcut posibile mii de arestări și îndepărtarea din funcții a 100 de mii de persoane, inclusiv funcționari publici, judecători, și polițiști.

Azerbaidjanul cere înlăturarea Franței din Grupul de la Minsk

Imagini din timpul conflictului din Nagorno-Karabah

Parlamentul Azerbaidjanului a cerut, joi, înlăturarea Franței din Grupul de la Minsk care mediază căutarea unei soluții în conflictul din Nagorno-Karabah. Votul parlamentului azer a avut loc după ce senatul francez a sprijinit cererea de independență a regiunii secesioniste, care este situată pe teritoriul recunoscut internațional al Azerbaidjanului, dar este populată preponderent de etnici armeni.

Într-o rezoluție fără consecințe juridice pe care au adoptat-o pe 25 noiembrie, senatorii francezi au spus că Franța trebuie să recunoască regiunea disputată drept stat independent. În răspunsul lor din 26 noiembrie, parlamentarii azeri spun că guvernul de la Baku trebuie să revizuiască „relațiile politice (...) și economice” cu Parisul” și să ceară Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să excludă Franța din grupul mediatorilor, care mai include Rusia și Statele Unite.

Aceste evoluții au loc după ce Armenia a acceptat un acord de pace mediat de Moscova după șase săptămâni de lupte grele în Nagorno-Karabah și raioanele limitrofe. Prin acest acord, forțele etnicilor armeni au fost nevoite să se retragă din mai multe regiuni pe care le-au controlat timp de decenii, retrocedându-le azerilor, care au obținut avansuri importante pe câmpul de luptă.

Serghei Lavrov și Aleksandr Lukașenka acuză Occidentul de amestec în R. Belarus

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov și președintele Belarus Aleksandr Lukașenka,

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a întâlnit, joi, cu Aleksandr Lukașenka, la Minsk, acuzând Occidentul de amestec în Republica Belarus. Fiind un nou semnal al sprijinului din partea Moscovei pentru Lukașenka, întâlnirea a avut loc la peste patru luni de când acesta se confruntă cu proteste fără precedent ale opoziției belaruse, în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august august.

Opoziția îl acuză pe Lukașenka de fraudarea alegerilor pentru a-și prelungi aflarea la putere, după 26 de ani. Vorbind la o conferință de presă cu omologul său belarus, Uladzimer Makey, Lavrov a acuzat Statele Unite și câteva țări membre ale Uniunii Europene de „amestec grosolan” în afacerile interne ale Belarusului prin „metode murdare ale așa numitelor revoluții colorate”.

Guvernele occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka la alegerile din august și i-au impus atât lui, cât și membrilor regimului său sancțiuni pentru persecutarea brutală a opoziției și violențe împotriva protestatarilor.

Procuratura Generală dă asigurări că va oferi detalii despre ancheta privind frauda bancară

Procuratura Generală și-a exprimat rezervele față de o audiere a procurorului general Alexandr Stoianoglo în parlament în legătură cu dosarul fraudei bancare din 2014, dar a spus că va aduce la cunoștință „întregii societăți” rezultatele anchetei, „în timpul cel mai apropiat”.

Audierea în parlament a lui Stoianoglo, care spune că elucidarea furtului miliardului este una din prioritățile sale, a fost cerută, joi, de facțiunea Platformei DA. Într-un răspuns publicat pe site-ul său, procuratura spune că ancheta a „avansat esențial”, în ciuda unor blocaje. Acest fapt i-ar fi „deranjat atât pe cei implicați în mușamalizarea anterioară a dosarului, cât și pe beneficiarii fraudei, care recurg la orice metodă pentru a-l înlătura pe actualul procuror general”.

Audieri parlamentare înainte de finalizarea anchetei ar mai oferi „muniție” celor vizați, pentru a se apăra mai bine în justiție, mai spune Procuratura Generală. Cerând audierea procurorului general, vicepreședintele parlamentului Alexandr Slusari a sugerat că este îngrijorat de rolul proeminent pe care îl joacă în anchetă controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon.

Acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicare în devalizarea fostei Bănci de Economii, dar a fost eliberat în luna iunie curent, după numai patru ani de detenție, în urma unui demers a lui Stoianoglo de suspendare a pedepsei. Procurorul general a scris în demers că dosarul lui Platon ar fi fost „falsificat în totalitate” în perioada guvernării conduse de Partidul Democrat și fostul lider al acestuia, Vald Plahotniuc.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG